Peste 6 miliarde de fire de iarbă, numărate de administraţia locală, la finalul lucrărilor de reabilitare a Traseelor Cetăţii Vauban

Primăria Alba Iulia a organizat, joi, un simpozion de prezentare a proiectului privind „Reabilitarea Centrului istoric, Traseului Estic, Traseului sudic şi Traseului nordic al Fortificaţiei de tip Vuban”. Cu acest prilej, municipalitatea a oferit o proiecţie în cifre a modului în care arată şanţurile în urma lucrărilor efectuate în cadrul celui mai mare proiect realizat de administraţia din Alba Iulia după Revoluţie.

În ciuda transparenţei totale pe care au dorit să o afişeze, reprezentanţii Primăriei nu au putut să pună încă la dispoziţie o listă a cheltuielilor defalcate pe tip de obiectiv, precizând că aceasta va fi gata cel mai probabil în iunie, după recepţia finală a lucrărilor.

Din comunicatul făcut public în cadrul conferinţei de presă am aflat că, pe traseele reabilitate, au fost plantate nu mai puţin de 6 miliarde de fire de iarbă şi peste 6.500 de flori, care „vă ademenesc prin varietatea şi parfumul lor într-o plimbare de-a lungul vechilor ziduri” şi au fost alocaţi peste 7.000 de metri pătraţi destinaţi exclusiv bicicletelor sau rolelor amenajate pentru amatorii de mişcare. La finalul lucrărilor, s-au creat nu mai puţin de 36.453 metri pătraţi de spaţii verzi pe traseul sudic, 25.999 metri pătraţi de carosabil, 25.234 metri pătraţi de trotuare şi 58.324 metri pătraţi de platforme amenajate cu terase.

Traseele proaspăt reabilitate sunt luminate, potrivit datelor furnizate de administraţia locală de 233 de lampadare, 150 de proiectoare, 12 corpuri de iluminat pe sol, alimentate prin 13 tablouri electrice, iar cantitatea de energie electrică este similară cu cea necesară pentrui a ilumina Grădinile Palatului Versailles.

Prezent la simpozion, primarul Mircea Hava a subliniat faptul că „proiectul a fost făcut în urma unui sondaj realizat în urmă cu câţiva ani. Prin acest proiect, pot spune că s-a deschis Cetatea, oraşul interzis. Indiferent cine ar fi fost la guvernare, nu putea să refuze aceste proiecte pentru că, dacă ele sunt bune, atunci vor fi aprobate”. Mircea Hava a mai subliniat faptul că, într-o lume aşezată, unde fiecare îşi vede de treabă, lucrurile sunt făcute aşa cum trebuie: „Dacă îl lăsăm pe arhitect să se ocupe de proiectele lui, pe frizer să tundă sau pe matematician să calculeze, atunci se va face cu adevărat ceva.”