Planul de reorganizare administrativ-teritorială a României. Ce poate pierde județul Alba de pe urma regionalizării

Împărţirea în opt regiuni de dezvoltare care să aibă personalitate juridică şi şefi aleşi nu de electorat, ci de către primari. Aşa arată planul de reorganizare administrativ-teritorială al lui Victor Ponta în perspectiva revizuirii Constituţiei, în prima parte a acestui an.

Primul pas va fi înfiinţarea unui Forum constituţional în care Consiliile judeţene rămân ca structuri, dar acestea şi guvernul vor transfera atribuţii către regiuni. "Acum, regiunea nu are personalitate juridică. Din punctul meu de vedere, şi mă bazez pe lucruri care se pot realiza, soluţia este să avem alegeri indirecte. Preşedintele consiliului regional şi consiliul regional să fie aleşi de toţi primarii regiunilor respective", a explicat Victor Ponta într-o intervenţie telefonică la RTV.

Publicitate

Înainte de 9 decembrie, Victor Ponta avansa ideea că alegerile regionale ar putea să se suprapună cu cele europarlamentare din 2014, dând astfel de înţeles că şefii regiunilor vor fi aleşi direct de electorat, simultan cu deputaţii europeni.

***

PROMO: Călin Mitică, patronul Metalurgica Aiud achitat în Dosarul CFR Marfă. A fost acuzat de complicitate la crearea unui prejudiciu la compania de stat

***

În condițiile reorganizării teritoriale pe structura celor 8 regiuni de dezvoltare existente, județul Alba va fi împreună cu județele Sibiu, Brașov. Mureș, Harghita și Covasna. Alba are 382.747 de locuitori (90% români, 6% maghiari, 3% germani) ,  Sibiu - 421.724 locuitori, Mureș - 580.851 locuitori (români – 53,26%, maghiari – 40,30%, țigani – 6,96%, germani – 0,35% (or 2,045), Brașov - 628.643 locuitori (români - 87,3%, maghiari (și secui) - 8,7%, germani (și șvabi, sași) - 0,8%, alte naționalități- 3,3%), Harghita - 326,222 locuitori (maghiari - 85%, români – 14% , țigani – 1,2%), Covasna - 222.449 locuitori (maghiari – 73.8% ,  români – 23.3%, țigani – 2.7%).

Din situația prezentată mai sus, se poate observa că, în cazul alegerii șefilor regiunilor de către electorat, cele mai mari șanse le are județul Brașov, dar o șansă demnă de luat în seamă o poate avea un reprezentant al maghiarilor. Ca pondere a populației, maghiarii din Harghita, Covasna și Mureș reprezintă o populație apropiată cu cea a județului Brașov, cu un electorat mai disciplinat decât românii și cu o prezenţă la urne mai mare decât în județele dominate de populație formată din români. Cu o mobilizare serioasă, bazată și pe absenteismul românilor, județele cu populație maghiară semnificativă vor putea să-și impună conducători la nivelul regiunii.

Și în varianta propusă de Ponta, prin care  viitorul guvernator va fi ales de primarii localităților din cele 7 județe, șansele cele mai mari le au din nou județele cu populație preponderent maghiară. Covasna are  45 localități, Harghita 67 localități, Mureș 106 localități (din care aproape jumătate are primari maghiari), Alba 78 localități, Sibiu 64 localități, Brașov 58 localități. Este greu de crezut că județele Alba, Sibiu, Brașov și Mureș nu vor avea propriii candidați la conducerea regiunii, în timp ce Harghita, Covasna și jumătate din localitățile județului Mureș (care au primari UDMR)  vor avea un singur candidat.

Ce aduce bun regionalizarea pentru județul Alba? Mai nimic. Deputatul Dan Coriolan Simedru a admis , în cadrul emisiunii "Testul de Sinceritate", faptul că județul Alba nu are forța necesară de a menține capitala regiunii la Alba Iulia și că, în cazul unei regionalizări, mai multe instituții care au sedii regionale la Alba Iulia vor fi mutate în municipiul care va fi desemnat drept capitală a regiunii - cel mai probabil Brașovul. Mutarea acestor instituții va provoca șomaj atât direct, cât și indirect. Desemenea va fi redus semnificativ personalul Consiliului Județean și al Prefecturii Alba.