PLANURILE prin care primarul Mircea Hava vrea să ATRAGĂ TURIȘTII în Alba Iulia. Propuneri pentru dezvoltarea zonei istorice

Documentația pentru Actualizarea Planului Urbanistic Zonal –zona protejată – Cetatea Alba Iulia a fost făcută publică de Primărie, în calitate de iniţiator al procedurii. Planşa de reglementări urbanistice şi descrierea propunerilor pot fi consultate pe site-ul Primăriei Municipiului Alba Iulia, la afişierul primăriei şi în cadrul Serviciului de Urbanism, camera 4.

Cetăţenii sunt invitaţi să îşi exprime opinile cu privire la reglementările de urbanism propuse, până în 16 februarie 2015, la sediul Primăriei Alba Iulia. Sugestiile şi observaţiile se pot depune în scris la sediul primăriei, camera 4 sau pe adresa de email consultare @apulum.ro.

PUZ ”Actualizare zonă protejată Cetatea Alba Carolina” este finanţat de Ministerul Dezvoltării, în calitate de benficiar, a fost realizat de Quattro Design SRL, în calitate de proiectant general (şef proiect: arh. Toader Popescu, consultant ştiinţific, arhitect Şerban Popescu-Criveanu), iar administraţiei locale i-a revenit responsabilitatea de a obține avizele, de a organiza și pune în practică etapa de consultare și înștiințare a populației și de a aproba PUZ-ul în Consiliul Local Alba Iulia.

În holul Primăriei va fi afișată o planșă tehnică, cu Planul Urbanistic Zonal. PUZ stabilește scopurile în care se poate folosi zona studiată şi caracteristici tehnice ale autorizaţiei. Acest tip de reglementare facilitează celor care vor dori sau doresc să investească în zona istorică a Cetății, respectiv în șanțuri, unde sunt disponibile 11 spații. Într-un alt spațiu, Primăria Alba Iulia dorește realizarea unu Centru de Informare Turistică.

Spațiile vor fi închiriate, cel mai probabil, și nu concesionate pentru o perioadă de 49 de ani. Prețul de plecare pentru închiriere va fi stabilit de un expert, care va realiza o expertiză în funcţie de zonă, tipul de activitate şi alte criterii.

Potrivit PUZ, Actualizarea Planului Urbanistic Zonal –zona protejată – Cetatea Alba Iulia, scopul documentației este “de a asigura coordonarea și baza legală și regulamentară pentru protejarea și dezvoltarea durabilă a ansamblului urban cu valoare culturală excepțională Cetatea Alba Iulia. Conform caietului de sarcini care stat la baza elaborării prezentei documentații, obiectivele PUZ sunt: asigurarea unui cadru de reglementare coerent pentru situl urban „Cetatea Alba Iulia”; concluzii asupra studiilor anterioare; definirea, delimitarea si reglementarea zonei construite protejate pentru situl urban „Cetatea Alba Iulia”; stabilirea relaţiilor dintre zona construită protejată si restul municipiului, evaluarea si punerea in valoare a tuturor etapelor istorice – obiectivelor monumente istorice și vestigii arheologice, aducerea la zi a situaţiei juridice a imobilelor si a reglementărilor care au fost aprobate în Consiliul Local până în prezent prin documentaţii de urbanism; stimularea interesului economic si cultural pentru utilizarea sitului urban; stabilirea necesităţilor privind intervenţiile asupra construcţiilor şi amenajărilor, în sensul protejării, conservării, restaurării, consolidării acestora după caz; propunerea de includere a unor clădiri în Lista monumentelor istorice; impunerea de restricţii de construire asupra unor imobile; impunerea de restricţii de modificare a unor investiţii finanţate în cadrul POR 2007-2013, în limitele legii; definirea spatiilor verzi si a caracterului acestora”.

Zona reglementată de acest PUZ este limitată la Est de Str. N. Bălcescu, Str. Decebal, Str. Octavian Goga, la Nord de Calea Moţilor, Bd. Horea, la Vest de Bd. Horea, Bd. 1 Decembrie 1918, Bd. Încoronării şi la Sud de Bd. Încoronării, reprezentând o suprafață de 116,11 hectare.

AICI, documentaţia integral.

În documentaţie se arată că marea fortificaţie construită după 1715, realizată după sistemul Vauban, şi perfecţionată ulterior, este o fortificatie stelară şi nu una bastionară. De asemenea, referitor la Cetatea bastionară construită în anii 1551-1553, sub patronajul comandantului militar imperial, generalul Giovanni Battista Castaldo, dezvoltată după 1614, se precizează că nu este o cetate medievală, ci una modernă.

Au fost determinate trei zone istorice de referință: Orașul medieval sau Orașul de sus (delimitată de conturul exterior al bastioanelor cetății stelate – limita inferioară a zidurilor acestora, precum și de limita inferioară a curtinelor), Amenajările de apărare ale cetății stelate (suprafaţă delimitată interior de limita Oraşului medieval şi și exterior de limita extremă a amenajărilor defensive – șanț exterior, contraescarpe); Orașul contemporan (limita ZCP „Cetatea Alba Iulia”).

Fiecare dintre aceste zone au subzone istorice de referinţă (SIR), în total 21.

În Oraşul medieval, sunt incluse 12 astfel de SIR: Nucleul medieval (Catedrala Sf. Mihail, Bastionul Sfânta Trinitate / Bastionul Bethlen, palatele) – SIR 1.1; Bastionul Sf. Eugen (Eugeniu de Savoia) / Bastionul Sașilor – SIR 1.2, Instituțiile orașului princiar (Colegiul Bethlen, Monetăria, Manutanța) – SIR 1.3, Instituțiile culturale (Universitatea, Seminarul și Batthyaneum) – SIR 1.4, Locuințe din orașul princiar – SIR 1.4, Piața orașului și muzeele – SIR 1.6, Catedrala ortodoxă – SIR 1.7, Bastionul Sf. Mihail, spitalul military – SIR 1.8; Bastionul Sf. Carol Borromeul (Împăratul Carol al VI-lea) – SIR 1.9; Bastionul Sf. Elisabetta (Împărăteasa Elisabetta-Cristina) – SIR 1.10, Bastionul Sf. Ioan Capistrano (Transilvaniei) – SIR 1.11, Bastionul Sf. Ștefan (Contele de Steinville) – SIR 1.12.

În amenajările de apărare ale cetății stelate, 5 SIR: Șanțul interior, cleștii, cazematele, ravelinele, contragărzile; Accesul la poarta de vest a cetății; Mitropolia ortodoxă medievală și locuințele; Sistemul de apărare spre zona de câmpie (escarpă, șanț exterior); Sistemul de apărare spre zona de platou (șanț exterior, contraescarpă).

În Orașul contemporan, 4 SIR: Parcul Marii Uniri, Locuințele pe loturi (prima jumătate a sec. XX), Locuințele colective (a doua jumătate a sec. XX), Orașul de jos.

PROPUNERILE DE DEZVOLTARE ALE CETĂŢII ALBA IULIA

Propunerile de dezvoltare a zonei Cetăţii Alba Iulia sunt concentrate pe două categorii de populaţie, respectiv turiştii şi cetăţenii oraşului şi ai judeţului, astfel că sunt luate în considerare o serie de servicii integrate, dar şi pentru fiecare categorie în parte.

Ateliere de creaţie şi activităţi pentru elevi

Este vorba despre amenajarea de spaţii în zona de sanţuri pentru diferite ateliere de creaţie care să fie accesibile publicului atât pentru cumpărarea de produse, cât si pentru a putea vizita cum sunt făcute acestea (unde artistii să poată fi văzuţi „la lucru”, să fie realizate demonstraţii de realizare a diverselor produse).

În perioada anului şcolar, copii din oraş şi din judeţ pot acea ocazia să ia parte la activităţile acestor ateliere, astfel încât să îsi dezvolte abilităţile artistice.

Activităţi sportive: tenis, fotbal, echitaţie, baschet, handbal, nataţie

În documentaţie se arată că spaţiile dedicate practicării diverselor sporturi din zona sanţurilor ar trebui dezvoltate şi amenajate si pentru perioada sezonului rece prin acoperirea lor temporară (structuri gen cort sau balon). În limita spaţiului disponibil, pot fi concesionate spaţii care să fie amenajate de către diverşi agenţi economici pentru practicarea diverselor sporturi, dar si unele publice care să poată fi accesibile si celor cu posibilităţi materiale reduse.

Activităţi noi, de cunoastere a trecutului istoric – spectacole de teatru, dezbateri, proiecţii de filme documentare

Potrivit PUZ, Cetatea Alba Iulia este cunoscută mai ales prin importanţa ei istorică, legată în special de Unirea de la 1600 şi 1918. Având în vedere că există încă multe alte aspecte istorice importante (Cetatea romană, Cetatea de tip Vauban), necunoscute suficient publicului, este util să fie organizate o serie de activităţi de promovare a lor, consideră autorii proiectului. Astfel, pe lângă spectacolele realizate de Muzeului Unirii, dezbateri cu ocazia evenimentelor istorice marcante (1 decembrie), o sursă de atracţie pentru turişti o poate constitui proiecţia de filme documentare despre evenimente istorice, dar si despre diverse descoperiri arheologice importante (cum ar fi Plăcuţele de la Tărtăria), pe diverse teme istorice (cu invitaţi diferiţi istorici sau arheologi), evenimente interactive de descoperire a istoriei zonei. Sursele citate suţin că este necesar să fie acordată o conotaţie istorică mai pregnantă zonei şanţurilor, prin desfăsurarea unor evenimente.

Servicii pentru turişti

– dezvoltarea serviciilor de servire a mesei (turism sezonier, măcar în perioada mai – octombrie; să se adreseze unor categorii diverse de populaţie, atât din punct de vedere al preparatelor culinare oferite, cât si al veniturilor)

– dezvoltarea serviciilor de cazare (pentru a permite turiştilor să rămână mai multe zile şi astfel să consume mai mult în oraş)

– crearea unui turism de afaceri (specializat pe organizarea de conferinţe sau dedicat pregătirii sportive; pachete turistice – /seminarii/traininguri; Universitatea – şcoli de vară, conferinţe)

– dezvoltarea de servicii turistice integrate (de la informare turistică asupra zonei Cetăţii, la oferirea de pachete turistice pentru petrecerea timpului liber în judeţ; parteneriate cu hotelurile care pot promova diferite trasee turistice care să îi atragă pe cei care vin în oraş să rămână mai multe zile)

– dezvoltarea de materiale promoţionale specifice zonei care să aducă fonduri autorităţilor publice.

– promovarea unui turism cultural în Cetate, iar biblioteca Batthyaneum să devină un obiectiv în cadrul acestuia (sunt necesare investiţii în securizarea clădirii si angajarea de personal, potrivit autorilor documentaţiei; Biblioteca nu se pretează la un turism de masă, ci are un scop pronunţat ştiinţific).

– dezvoltarea programului de evenimente anuale.

– CARD-ul Alba Iulia – card turistic prin care să fie acordate reduceri pentru intrarea la muzee şi alte puncte de interes, precum şi la servirea mesei sau achiziţionarea de produse din magazinele aflate în cetate.

Servicii pentru albaiulieni:

– centre integrate de servicii sociale (vârstnici si copii; centru multifuncţional, pe modelul celor dezvoltate de către Fundaţia Principesa Margareta, în care vârstnicii să fie cei care oferă suport copiilor /tinerilor în realizarea diverselor activităţi – realizarea temelor, diverselor activităţi cultural-artistice; pot fi organizate şi activităţi separate)

– servicii de petrecere a timpului liber pentru tineri (concesionarea de spaţii pentru amenajarea de cluburi /cafenele/discoteci; parteneriate între actorii locali pentru turism pentru copii, cultural, de afaceri).

PROIECTE ŞI MĂSURI DE DEZVOLTARE

În șanțuri:

Cele 12 proiecte din „Regulamentul de ocupare și utilizare a spațiilor construite din interiorul zidurilor fortificatiei și a spațiilor publice amenajate în aer liber din șanturile fortificației cetăţii istorice Alba Carolina – reglementarea criteriilor pentru revitalizarea șanțurilor fortificației de tip Vauban cetatea Alba Carolina”, aflate în faza DALI

Alte proiecte din Regulamentul amintit – reglementarea criteriilor pentru revitalizarea șanțurilor fortificației de tip Vauban cetatea Alba Carolina” (Anexa 2)

Reglementarea posibilităților viitoare de utilizare a amplasamentelor din șanțuri (interioare, exterioare) – (comerț, alimentație publică, cultură, servicii turistice și profesionale – inclusiv destinate populației orașului, nu doar turiștilor)

Utilizări pentru șanțurile exterioare – parcări, terenuri sport, spații publice; acolo unde nu sunt posibile aceste utilizări, este posibilă intrarea în legalitate (închiriere / concesionare) a utilizării de tip agricol (agricultură urbană), fără afectarea monumentului (udarea plantațiilor)

Amenajarea acceselor pietonale către platoul cetății prin poterne peste tot unde este posibil și prin scări de coborâre (noi sau existente și restaurate) din caponiere, acolo unde este cazul (în dreptul rav. Sf. Carol și Sf. Elisabeta); se vor avea în vedere accese pentru persoanele cu handicap

Amenajarea acceselor pe terasele contragărzilor și ravelinelor acolo unde este posibil; pentru zona PUZ Mașini epocă (poarta VII) se va amenaja și punct info + grup sanitar

Punere în valoare vestigii arheologice – Ravelinul Sf. Francisc de Paola

Amenajarea tuturor acceselor către oraș posibil de făcut prin urechile ravelinelor

Amenajare acces pietonal în șanțuri din zona Porții III

Stabilirea condițiilor de realizare, completare sau modificare a spațiilor publice exterioare în șanțuri, inclusiv restricții de modificare a investițiilor finanțate prin POR 2007-2013

În zona urbană (zona de protecție)

– desființare grădiniță la Poarta IV, stabilirea posibilelor utilizări alternative pentru Casa de cultură (centru conferințe), redeschiderea pasajului pietonal existent între parc si b-dul Transilvaniei, astazi utilizat pentru alimentație publică; amplasarea Monumentului Unirii, fără afectarea amenajărilor deja executate pe latura Vest; stabilirea reglementărilor de construire în ZP (funcțiuni admise și interzise, condiții de construire, amplasare pe teren, indicatori urbanistici, parcare și garare etc), cu asigurarea vizibilității directe sau indirecte (după caz) a fortificațiilor sau a construcțiilor din cetate.

În cetate:

– identificarea amplasamentelor pe care se pot realiza construcții noi – în special în bastioane, în UM și în incintele de mari dimensiuni, de ex. Universitate, Seminar catolic etc – și reglementarea construirii; stabilirea permisivităților de intervenție pe celelalte parcele; de amplasamente pentru obiecte de artă publică, a restricțiilor de modificare a investițiilor finanțate prin POR 2007-2013; identificarea construcțiilor monument istoric pentru care sunt recomandate intervenții de reabilitare / restaurare; stabilirea activităților și funcțiunilor admise și interzise în Cetate (încurajarea diversificării economice, a serviciilor profesionale și turistice – alim. publică, cazare, comerț, info, a locuirii permanente și temporare); intervenții pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice; noi trasee turistice – traseul bastioanelor (perimetral), finalizarea

traseului celor 3 fortificații; deschidere noi legături pietonale, noi puncte informare turistică, completare circulații carosabile; stabilirea utilizărilor specifice pentru bastioane; utilizări mixte pentru Palatul Principilor (în principal cultural administrative, în subsidiar servicii, comerț, alimentație publică); Batthyaneum: intervenții urgente reabilitare, deschidere pentru public; Centru militar: administrație (noul sediu al CJ), servicii turistice (info), cultură, comerț, eventual cazare; Porțile III și IV – completarea funcțiunilor existente cu servicii turistice și mic comerț; Latura de est a pieței centrale – Custoza: funcțiuni deschise spre spațiul public la parterul construcției existente si care să asigure servicii turistice, comerț, alimentație publica, altele asemenea; propuneri clasare noi monumente istorice; desființare construcții parazitare, în special în UM; încurajarea locuirii (permanente și temporare) în cetate, inclusiv cazare (hotel, hostel, pensiuni, campare) și cămine studențești + locuințe sociale pentru tineri.

Propuneri privind circulaţia auto (principalele intervenţii vizează zonele de nord şi sud din zona de studiu).

– amenajarea unor accese carosabile pe latura de nord, adiacente fortificaţiilor exterioare cu acces din zona Hotelului Cetate (cu legătură spre str. Gemina) şi din str. Decebal

– reamenajarea accesului din Calea Moţilor către Poarta VII (raze trotuare, indicatoare etc.)

– reamenajarea intersecţiei Calea Moţilor cu str. Decebal în condiţiile prelungirii accesului carosabil către Poarta VII

– străpungere în prelungirea str. Mitropolit Alexandru Sterca Suluţiu şi închiderea unui inel interior de circulaţie prin asigurarea legăturii auto cu str. Gabriel Bethlen; accesul auto astfel creat va asigura accesul la noile funcţiuni şi activităţi care vor fi dezvoltate în zona Bastionului Sf. Elisabeta, din incinta vechii unităţi militare

– prelungirea străzii Patriarh Miron Cristea către Bastionul Elisabeta, pe linia curtinei de legătură cu Bastionul Carol în perspectiva reorganizării funcţionale a zonei de nord-est a „Cetăţii”

– deschiderea unui acces auto (ocazional, pentru aprovizionare, situaţii speciale, intervenţii) în zona de sud a şanţurilor „Cetăţii”

– redimensionarea barierelor de acces de pe str. Unirii pentru a permite accesul masinilor de intervenţie

– amplasarea de bariere suplimentare (în zonele de acces auto din sud şi nord) şi introducerea unui sistem de acces controlat şi taxare pentru zona fortificaţiilor

– amplasarea de panouri de afişaj electronic pentru indicarea zonelor cu locuri disponibile de parcare

Parcările – problema principală în ceea ce priveste parcările nu o reprezintă numărul, ci poziţia, majoritatea fiind în zona şanţurilor exterioare şi în afara zonei fortificaţiilor (cca. 52% din total), la distanţe de 200-500 m de centrul „Cetăţii”, se arată în documentaţie. Se propune amenajarea a încă 110 locuri de parcare în interiorul „Cetăţii” şi îmbunătăţirea conectivităţii între şanţuri şi platoul central (acum sunt 934 locuri de parcare pentru autoturisme şi 29 pentru autocare).

Extinderea zonelor cu parcări amenajate se mai propune în zonele de nord, vest şi sud, cu precădere în şanţurile exterioare (zona Poarta 7, accesul dinspre sud-est, zona Parcul Unirii, Hotel Cetate).

Se propune introducerea unor sisteme de control şi taxare fie prin bariere montate în zonele de acces auto, fie prin instalarea de parcometre sau introducerea unui sistem de abonamente / bilete care pot fi achiziţionate în punctele de informare turistică sau la casele de bilete ale STA (mai ales pentru populaţia rezidentă).

Transportul public de călători

– în prezent deserveşte zona de studiu prin intermediul a 15 trasee dintre care 9 cu orar regulat. Acestora li se pot adăuga si alte 8 trasee care ajung în Piaţa Alessandria, relativ aproape de Poarta I. Legătura cu gara este asigurată prin 8 trasee. Se propune o poziţionare mai eficientă a staţiilor de călători pe Bd. Încoronării şi pe Calea Moţilor, precum şi prin aducerea unor trasee pe str. Decebal – Octavian Goga (în prezent există aici doar un traseu cu orar special).

Se propune de asemenea ca staţiile de transport în comun să fie dotate cu hărţi digitale interactive ale Cetăţii.

Circulaţia pietonală

Există încă numeroase zone din spaţiul fortificaţiilor încă inaccesibile circulaţiei pietonale, precum bastioanele şi ravelinele şi sunt prea puţine puncte de acces din exterior, având în vedere conturul de peste 3 km al cetăţii (8 sau 9 accese pietonale, dar dispunerea lor nu este echidistantă, fiind zone în care punctele de acces se află la peste 5-600 m unul de altul – latura de est, latura de nord). Măsuri propuse:

– facilitarea acceselor pietonale prin urechile ravelinelor Sf. Carol, Sf. Elisabeta şi Trinitarienilor, către şanţurile interioare ale Cetăţii;

– crearea de legături noi prin zidul exterior al Cetăţii în zona de sud – est (către Aleea Sf. Eugeniu)

– crearea de legături între şanţurile interioare şi platoul Cetăţii” la extremităţile bastioanelor;

– legături între şanţurile interioare şi platoul Cetăţii în zona caponierelor aflate în dreptul curtinelor ce leagă bastioanele Sf. Carol de Sf. Elisabeta şi Trinitarienilor de Sf. Ştefan (zonă destinată unor amenajări şi evenimente cu caracter cultural-recreativ);

– amplasarea de ascensoare în zonele de legătură între şanţuri şi platoul Cetăţii, în dreptul accesului principal prin str. Unirii (fostă Nicolae Iorga), al Porţii III şi în zona ravelinului Sf. Francsic de Paola şi a legăturii cu caponiera din curtina ce leagă bastioanele Sf. Stefan şi Sf. Eugeniu, în scopul facilitării accesului persoanelor cu dificultăţi de deplasare / cu dizabilităţi.

– acces pietonale corespunzătoare din str. Militari, Gabriel Bethlen, Mitropolit Sterca Suluţiu; noi spaţii pietonale – bastioanele Sf. Elisabeta şi Sf. Capistrano, prin schimbarea destinaţiei actualei zone militarizate.

– în prelungirea Traseului actual al celor 3 fortificaţii să fie amenajat un traseu al Bastioanelor pe tot conturul „Cetăţii”, cu excepţia zonei Bastionului Sf. Carol unde accesul este blocat din cauza zonei de agrement existente.

– în exteriorul Cetăţii – deschiderea pasajului pietonal dinspre Parcul Unirii către bd. Transilvaniei pentru asigurarea unei continuităţi a axei pietonale ce leagă centrul administrativ din dreptul Pieţei Alessandria cu platoul Cetăţii şi Parcul Unirii.

– extinderi ale traseelor pietonale (cca. 1,5 – 1,6 km) în zona şanţurilor exterioare pe laturile de est şi nord (pe latura de nord a fortificaţiilor extinderea implică si acces carosabil – ocazional si traseu ciclabil).

Mobilitatea blândă – prin mijloace nemotorizate: bicicletă, role, trotinetă etc. Se propune amenajarea unui traseu ciclabil pe conturul exterior al Cetăţii, în zona de nord şi amenajarea de piste ciclabile în interiorul Cetăţii.

Alte propuneri:

– amplasarea de hărţi, indicatoare, panouri de afişaj electronic în principalele puncte de acces auto şi pietonal, cu precădere în zona porţilor principale, în Parcul Unirii, pe str. Unirii, pe str. Mihai Viteazul;

– introducerea treptată a unui sistem de taxare a accesului auto în cetate;

– încurajarea mobilităţii blânde în interiorul Cetăţii şi în şanţuri – parc corespunzător de biciclete si role utilizabile gratuit sau contra unei taxe modice (în paralel cu introducerea unei taxe pentru parcare, taxă care poate fi diferenţiată pe zone: mai ridicată în interior, medie în zona şanţurilor interioare şi mică în şanţurile exterioare; scutirea de taxă pentru persoane cu dificultăţi de deplasare şi pensionari).

– zona de platou a Cetăţii să devină una de tip „shared space”, în care prioritatea să aparţină pietonilor şi mijloacelor de deplasare blândă.

Iluminatul urban

– prin proiectul „Reabilitare Centru istoric Traseul estic, Traseul sudic, Traseul nordic Fortificaţia de tip Vauban – Alba Iulia, căi de acces, iluminat şi mobilier urban specific”, s-a prevăzut instalarea a 233 stâlpi metalici si 233 corpuri de iluminat de tip lampadar,

135 proiectoare, 24 corpuri de iluminat decorative montate pe sol

– asigurarea iluminatului public în tunelurile si pasajele de legătură cu şanţurile Cetăţii;

– asigurarea unui iluminat adecvat pentru monumentele de arhitectură si de for public, conform unui studiu de specialitate.

Lista monumentelor istorice, valori de patrimoniu cultural de interes naţional, situri arheologice în Cetatea Alba Carolina

Monumente, ansambluri si situri în Cap. I al LMI (Lista Monumentelor Istorice – Arheologie)

– un sit înscris în LMI, în grupa valorică A: situl arheologic de la Alba Iulia (care cuprinde castrul roman si asezarea civilă); „aşezarea civilă” depăşeşte suprafaţa în studiu;

– un sit înscris în LMI, în grupa valorică B – cimitirul catedralei „Sf. Mihail”

Monumente, ansambluri si situri în Cap. II al LMI – Arhitectură

– un sit înscris în LMI, în grupa valorică A: „situl urban” Alba Iulia;

– două ansambluri înscrise în LMI, în grupa valorică A –ansamblul „Reîntregirii Neamului” şi ansamblul Palatul Episcopiei Romano-Catolice”;

– un ansamblu înscris în LMI, în grupa valorică B –„ansamblul urban Strada Decebal”

– 7 monumente înscrise în LMI, în grupa valorică A – fosta mănăstire a trinitarienilor, azi Biblioteca documentară Batthyaneum , casa „Nicolae Bethlen”, azi Facultatea Teologică Romano-Catolică, Palatul Apor, azi Universitatea 1 Decembrie – rectorat, Muzeul Naţional al Unirii, fosta clădire „Babilon” Sala Unirii, fosta Cazină Militară, Catedrala romano-catolică „Sf. Mihail” şi Palatul Principilor, azi Cercul Militar;

– 20 monumente înscrise în LMI, în grupa valorică B: zid de incintă Str. Mihai Viteazul 21 sec. XIII – XVI, Fosta pulberărie nr. 1 La cca. 150 m N de curtina bastionului Sf. Stefan sec. XVIII; casă la cca. 50 m N de curtina care leagă bastioanele „Sf. Trinitate” şi „Sf. Stefan” sec. XVIII; Fosta Prefectură, azi Inspectorat Şcolar Judeţean, Str. Bethlen Gabriel 7 sec. XVIII; casă Str. Decebal 2 (1930), clădire Bd. Goga Octavian 11 (înc. sec. XX), Comisariat Str. Militari 1 sec. XVIII, Manutanţă Str. Militari 2(1715 – 1736), Colegiul Bethlen Str. Suluţiu Alexandru Sterca 2 (sec. XVIII); clădire, fosta „Casa Camerală” Str. Saguna Andrei, mitropolit 1 (sec. XVIII), casă Str. Saguna Andrei, mitropolit 2 sf. (sec. XIX), casă Str. Saguna Andrei, mitropolit 3 (sec. XIX), casă Str. Saguna Andrei, mitropolit 5 (sf. sec. XIX); Biblioteca Universităţii „1 Decembrie 1918” Str. Saguna Andrei, mitropolit 6 (sf. sec. XIX); casă Str. Saguna Andrei, mitropolit 7 (sf. sec. XIX): casă Str. Saguna Andrei, mitropolit 9 (sf. sec. XIX); fostul Spital militar, azi Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie str. Unirii 3 (sec. XVIII – XX); casă Str. Unirii 5 (sec. XIX); casă Str. Unirii 9 (sec. XVIII); casă Str. Unirii 13 (înc. sec. XX); fostul colegiu iezuit Str. Unirii 15 (sec. XVI);

Monumente, ansambluri si situri în Cap. III al LMI – Monumente de for public

– 4 monumente înscrise în LMI, în grupa valorică B: Obeliscul închinat eroilor din Regimentul 50 infanterie căzuţi în lupta de la Custozza în 1866 – Parcul Custozza 1906; Monumentul lui Ludovic Losy von Lossenau căzut la 9 noiembrie 1849 la Simeria – Parcul Custozza 1860; Obeliscul închinat memoriei lui Horea, Cloşca şi Crisan, str. Mihai Viteazul (1937); Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, str. Mihai Viteazul (1968)