Prefectul de Alba despre Proiectul Roșia Montană: „Noi nu ne facem probleme legate de protecția mediului”

În contextul discuțiilor din ce în ce mai sonore pe subiectul proiectului minier de la Roșia Montană, prefectul județului Alba, Gheorghe Feneșer și primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui, au ținut să își afirme poziția în sprijinul demarării proiectului. Aceștia susțin că problema mediului nu este un motiv de îngrijorare, nicio familie nu va fi expropriată și beneficiile sunt atât de ordin economic, cât și social.

Prefectul a enumerat câteva dintre prevederile noului proiect Roșia Montană, aprobat de Guvern: „redevența a crescut de la 4% la 6%, participația statului a crescut de la 19% la 25%, din taxe și impozite s-ar plăti 2,3 miliarde de dolari, la furnizorii români vor ajunge peste 2,9 milioane de euro”. Problema protecției mediului a fost minimizată de prefect, care susține că aceasta nu este un motiv de îngrijorare: „Prin ceea ce s-au angajat cei de la Gold Corporation, noi nu mai trebuie să ne facem probleme legat de protecția mediului în zonă. În urma negocierilor cu Guvernul, fondul de mediu s-a dublat de la 70 de milioane de euro la 140 de milioane de euro, bani care trebuie depuși de companie pentru refacerea mediului. Totodată, unde dintre obligațiile lor este de a reda circuitului agricol 800 ha pășune și 1000 de hectare de pășune, pentru refacerea cărora vor fi, probabil, angajați, cel puțin 500 de oameni din zona munților Apuseni. Patrimoniul niciodată nu s-a bucurat de o asemenea atenție, s-au alocat 70 de milioane de euro pentru patrimoniu cultural. Mingea se află în curtea Parlamentului”.

Vis-a-vis de protestele împotriva proiectului, care s-au accentuat în ultimele zile, prefectul a spus: „Eu sunt curios, dintre cei care protestează în București și Cluj, câți știu să arate cu degetul pe hartă unde este Roșia Montană și câți au fost acolo. Cred că procentul nu depășește 2-3 %”.

Potrivit primarului din Roșia Montană, Eugen Furdui, în prezent, Roșia Montană trăiesc aproximativ 3.000 de oameni, din care aproximativ 350 lucrează la Gold Corporation. Circa 110 familii beneficiază de ajutoare socială iar rata șomajului este de aproximativ 20%/

Primarul comunei Roșia Montană și-a prezentat argumentele pentru proiectul minier „Problema socială – Oamenii din zonele miniere nu vor mai trebui să trăiască din ajutoarele sociale pe care le primesc de la instituțiile statului ci vor avea un loc de muncă. Patrimoniul cultural – Toate lucrările la patrimoniul cultural au fost puse în valoare cu sprijin de la această companie. Problema de mediu – Eu am încredere că dacă se respectă legislația română și europeană, problemele de mediu de la Roșia Montană nu vor mai fi și acea apă roșie care poluează în momentul de față, în urma exploatărilor de stat, nu va mai fi. Problema economică – beneficii în bugetul de stat, în buzunarele cetățenilor și ale firmelor care vor lucra cu compania

Primarul din Roșia Montană: „Cred că nici noi nu am ieși bine dacă s-ar face un nou referendum. Investitorii ar putea să renunțe”

„Cred că o nouă propunere de referendum ar fi o pierdere pentru noi. În 15 ani de când organele abilitate ezită să se pronunțe pe acest proiect, ne-am putea trezi că investitorii (care nu au venit aici de mila noastră ci din considerente economice) să renunțe. Nu știu ce s-ar întâmpla cu zona munților Apuseni. Dacă se va ajunge la încă un referendum național, avem toate șansele ca oamenilor angajați temporar la Roșia Montană să nu li se mai prelungească contractele. Eu nu îmi doresc să se organizeze un nou referendum, așa cum s-a discutat, odată cu alegerile parlamentare de anul viitor. Investitorii au ajuns la capătul răbdărilor. Cred că nici noi nu am ieșit bine, ne pierdem credibilitatea în fața marilor investitori și tot noi avem de pierdut”.

Întrebat câte familii vor fi expropriate dacă va porni proiectul, primarul a afirmat că nu se va ajunge la expropiere: „Nicio familie nu va fi expropriată. Cei care doresc să rămână la Roșia Montană locuiesc în zona protejată, iar acolo nu se vor face exproprieri”.