Preţul energiei, de trei ori mai mic faţă de plafonul stabilit de guvern în 2022. Cine pierde, cine câștigă

 „Niciodată reglementarea strictă din perioadele de volatilitate extremă nu a funcţionat“, spun specialiştii din piaţa energiei în legătură cu plafonul de preţ maxim de 1.300 lei/MWh intrat în vigoare anul trecut şi valabil până în 2025.

Decizia introducerii acestui plafon a venit după ce anul trecut energia a ajuns la un nivel de preţ de peste 3.000 lei/MWh, pentru ca anul acesta să ajungă la preţ negativ, inclusiv în România. Care sunt consecinţele?

„Probabil se va interveni asupra acestui plafon, dar pe de altă parte ce facem? Sunt companii care încă au de recuperat pierderi de anul trecut, ve­nite tot din reglementări. Nu poţi să schimbi mereu lucrurile.

Vedem din nou că o reglementare strictă, gândită pe perioade lungi, în perioade de vola­tilitate extremă a pieţei nu funcţio­nează“, spun specialiştii din piaţa e­ner­­giei în legătură cu scăderea dras­tică a preţului, citați de ZF.

Mai mult, volatili­tatea accentuată poate deveni sce­na­riul de lucru în energie pentru ur­mătorii ani.

„Dacă anul trecut am văzut importanţa contractelor pe termen lung, acum din nou vedem reticenţă în a încheia astfel de înţelegeri“, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, country manager al OX2 România.

„Dar, într-adevăr, piaţa devine tot mai sofisticată, pot spune că acum intrăm într-o normalitate la nivel de dezvoltare al pieţei locale de energiei”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, country manager al OX2 România.

Prețul de piață a ajuns mai mic decât cel plafonat la producător

”În momentul de față, avem niște creșteri de prețuri artificial menținute la niște valori ridicate în avantajul clar al bugetului de stat dar și al unor companii care cumva profită de acest preț care este impus. Gândiți-vă că prețul în piață, astăzi, este de 120 lei/MW, în condițiile în care prețul stabilit de Guvernul României, prin plafonare, este 150 lei/ MW la producător.

Dacă ne uităm, în momentul de față, pe comparatorul autorității de reglementare, vedem că la gazele naturale sunt în momentul de față 22 de oferte care se învârt exact în jurul plafonului. Deși ar putea furnizorii să vândă la prețuri mai mici, cu toate acestea, vând la ceea ce le-a recomandat statul. Sunt 22 de oferte în acest sens.

La energie electrică, în momentul de față, există undeva la 78 de oferte și, exceptând oferta Hidroelectrica, ce este o ofertă politică aș putea spune, vedem că toate celelalte oferte sunt undeva în jurul la 1,2 – 1,3 lei/kW, deci din nou aproape de valoarea maximă a plafonului maxim care există”, a explicat Dumitru Chisăliță la Antena 3 CNN.

Preţul gazelor a scăzut puternic

După ce a urcat la peste 340 de euro MW/h imediat după izbucnirea războiului şi ameninţarea cu o iarnă geroasă în toată Europa, acum preţul a ajuns la 25 de euro mw/h, iar ţările europene au depozitele de gaze arhipline.

Preţul gazelor naturale a scăzut puternic pe bursă, ajungând la nivelul din 2021, dinaintea începerii războiului din Ucraina.

Europa, în frunte cu Germania, a găsit alte resurse, în ciuda ameninţărilor şi întreruperilor de livrări de gaze din partea Rusiei. Acum, după un an şi trei luni de la începerea războiului, preţul gazului a ajuns la 25 euro MW/h, faţă de 340 de euro MW/h, cât a fost în perioada de vârf.