Proiectul care îi exclude pe președintele României și pe ministrul Justiției din procedura de numire a procurorilor-șefi și a conducerii ÎCCJ, adoptat tacit de deputați

Inițiativa legislativă prin care se propune excluderea președintelui României și a ministrului Justiției din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorilor șefi, a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, care este primul for sesizat. Deputații au luat act miercuri de adoptarea tacită a proiectului pe data de 6 iunie, când a expirat termenul pentru dezbatere și vot final.

Călin Popescu Tăriceanu a propus modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor în sensul că în funcțiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic – președintele țării și ministrul Justiției. „Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele, președinții de secții”, prevede proiectul președintelui Senatului.

Potrivit acestuia, revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui sau a președinților de secții se face de către ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituției.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-sef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, prevede proiectul de lege.

De asemenea, revocarea acestora se va face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ.

În expunerea de motive a proiectului se arată că „în spațiul public și nu numai în România, în toată lumea, se desfășoară o dezbatere legată de modalitățile cele mai potrivite pentru a asigura independența justiției și pentru a scoate actul de justiție de sub influența prea mare a factorului politic”.

În prezent, legea prevede că președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai ÎCCJ sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM, iar propunerea lui Tăriceanu este ca aceste numiri să țină numai de Instanța supremă, care să își aleagă din rândul ei, „fără niciun fel de intervenție politică din afară”, conducerea.

Cum termenul pentru dezbatere și vot final – 6 iunie – a fost depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Proiectul legislativ va merge la Senat, care este for decizional.

sursa: hotnews.ro