Propuneri pentru promovarea Cetăţii Alba Carolina. Obiective turistice prioritare şi zone de valorificat

Atelierul desfăşurat vineri, în spaţiile RYMA, în cadrul proiectului „Împreună să dăm viaţă Cetăţii” este prima dintr-o serie de întâlniri pe această temă. Printre invitaţii prezenţi la eveniment s-au numărat peisagistul Nicolas Triboi, autorul studiului pilot de amenajare peisagistică, arheologul Constantin Inel, director al Muzeului Naţional al Unirii, Corina Bucea, managerul cultural „Fabrica de Pensule” Cluj, Tiberiu Anghel, director la publicaţia „Zile şi Nopţi”, Mihai Coşer, reprezentant al Primăriei, Florin Roman, vicepreşedintele PNL Alba, Lucian Marina, director Centrul de Cercetări Sociologice la Universitatea „1 Decembrie 1918” si avocatul Radu Octavian.

Aceştia au venit cu propuneri de proiecte pentru promovarea Cetăţii, dar şi cu întrebări şi sugestii supuse dezbaterilor cu cei prezenţi.

Lucian Marina a prezentat planul de marketing pentru Cetate, realizat în anul 2008, prin care echipa de proiect a realizat, printre altele, o analiză a opţiunii locuitorilor privind gradul de interes şi de posibilă implicare, cât de informat este cetăţeanul, de unde obţine informaţii turstice, ce acţiuni majore ar trebui urmărite în promovarea Cetăţii şi opţiunile majore ale populaţiei privind direcţiile de dezvoltare, dar şi o analiză de diagnostic a pieţei turistice. Astfel, la momentul culegerii datelor, priorităţile de promovare evidenţiate de cetăţeni au fost destinate în procente de: 85,6% Cetăţii istorice, 61,7% manifestărilor din cadrul Zilei Naţionale, 46,3% manifestărilor de Zilele Municipiului şi 44,2% clădirilor şi spaţiilor moderne din oraş.

Lista obiectivelor turistice considerate cu prioritate în promovare, în cadrul Cetăţii istorice, au fost: Traseul celor Trei Fortificaţii, Muzeul Unirii, Cetatea Vauban, Catedrala Reîntregirii, Biblioteca „Batthyaneum”, Porţile Cetăţii, Obeliscul „Horea, Cloşca şi Crişan”, Fântâna arteziană şi Palatul Apor. Dintre acestea, Traseul Fortificaţiilor era obiectivul cel mai des menţionat, în schimb Palatul Apor nu a fost considerat un obiectiv prioritar în promovare.

Concluziile analizei diagnostice au atins puncte, precum: numărul turiştilor români şi străini, dezvoltarea insuficientă a structurilor de servire a mesei şi mijloacelor de agrement, rata scăzută a activităţilor turistice specifice, a circuitelor turistice şi a evenimentelor organizate şi crearea unui brand corespunzător Cetăţii şi poziţionarea acestuia pe piaţa naţională şi internaţională a turismului cultural-istoric.

Nicolas Triboi a propus două proiecte, ce aveau ca obiective mărirea biodiversităţii în mediul urban, în Cetate, valorificarea Cetăţii prin noi activităţi şi valorificarea zonelor de terase (inaccesibile). Propunerile acestuia erau de realizare a unor insule de biodiversitate în cadrul teraselor înverzite şi promovarea unor grădini pedagogice, ce includ cultivarea de zarzavaturi şi legume în mijlocul oraşului, în faţa blocurilor sau chiar în curtea şcolii, fiind astfel o activitate atractivă pentru elevi. Astfel, gestiunea alternativă prin poieni înflorite, apicultura în judeţ pentru miere, ceai, plante medicinale sau creme, terasele înverzite şi târgurile şi schimburile de experienţă pot contribui la transmiterea patrimoniului cultural. Acesta susţine că cetăţenii trebuie „să conştientizeze că avem ceva şi să vadă ce vrem noi să transmitem din patrimoniu ca să-i păstrăm autenticitatea”.

În intervenţia sa, vicepreşedintele PNL Florin Roman a precizat că Alba Iulia are în momentul de faţă un turism de tranzit. Acesta a propus crearea unui brand turistic în care să fie valorificat Palatul Princiar de sub Parcul Custozza, care să nu fie acoperit cu pavele. De asemenea, i-a îndemnat pe cei prezenţi să susţină autorităţile locale în promovarea proiectului Alba Iulia Capitală Culturală 2020.

La rândul său, avocatul Radu Octavian a propus extinderea Muzeului Unirii sau formarea unor noi muzee, construirea unui muzeu al Principatului Transilvaniei si implicarea in proiect a Arhiepiscopiei Romano-Catolice. „Trebuie să vedem ce fel de viaţă vrem să dăm cetăţii, să nu ne îndepărtăm de obiectivul turistic prin parcări şi pavaje”, a concluzionat acesta.

Andra TOTH