Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

”Rabla 2021” va putea fi accesat și de către cei care nu au o mașină de casat. Noile prevederi ale programului


Publicat

Oricine își dorește să primească prima de la stat accesibilă prin programul Rabla, poate beneficia de ea indiferent dacă deține sau nu o mașină veche.

Asta prevede proiectul privind Programul Rabla, care este în dezbatere publică. Mai mult, atât persoanele fizice cât și cele juridice pot ceda dreptul de a folosi o primă de casare.

Anul 2021 vine cu o serie de modificări ale Programului Rabla Clasic, a anunțat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

Noutățile, spune acesta, îi vor bucura atât pe cumpăratorii de mașini dar și pe dealerii auto, care le vând, a spus ministrul, potrivit Agerpres.

Cea mai importantă modificare se referă la renunțarea la obligativitatea ca persoanele care vor accesa programul, să aibă o mașină veche de casat.

Asta înseamnă ca oricine își dorește să primească prima de la stat accesibilă prin programul Rabla, poate beneficia de ea indiferent dacă deține sau nu o mașină veche.

„Acest lucru se întâmplă și în trecut, dar prin efortul dealerilor auto care făceau rost de mașini vechi pe care le casau în numele cumpărătorilor. Această posibilitate de accesare a programului Rabla a funcționat o mică perioadă de timp, deoarece ulterior a fost impusă obligația ca persoanele juridice sa fie proprietarii mașinilor date la casat”, a precizat Tánczos Barna.

Proiectul publicat de Ministerul Mediului, și care este în dezbatere publică, prevede ca începand cu 2021, atât persoanele fizice cât și cele juridice, inclusiv școlile, instituțiile publice sau organizațiile neguvernamentale, pot ceda dreptul de a folosi o primă de casare.

Asta înseamnă că, din momentul în care măsurile prevăzute în noul ordin vor fi aprobate, transferul primelor de casare se va putea face între toate tipurile de persoane fizice sau juridice.

Concret, dacă veți dori să achizitionați o mașină prin noul program rabla și nu detineți o mașină veche, puteți găsi chiar dumneavoasrtă pe cineva care să va cedeze prima de casare. Și dealerul auto poată să ofere această posibilitate.

Conform proiectului aflat in dezbatere publica, Ghidul de finanțare al Programului Rabla va include câteva modificări, printre care și înlocuirea termenului de ”proprietar” aferent persoanelor juridice, cu ”solicitant”. În plus, întregul proces de acordare a primei de casare se dorește a fi simplificat prin eliminarea unor documente care în prezent sunt obligatorii.

„Astfel, sperăm ca se va renunța la declarația pe propria răspundere autentificată la notar. Aceasta va fi înlocuită cu o simplă mențiune inclusă în nota de înscriere ce va trebui semnată doar de beneficiar, fără a fi nevoie de autentificarea notarială”, a mai anunțat ministrul Mediului.

O altă modificare care ar putea fi implementată este eliminarea certificatului de atestare fiscală necesar pentru persoanele juridice, atunci când mașina uzată nu este înregistrată la sediul social al acestuia.

Programul Rabla este o inițiativă lansată 2005 de Administrația pentru Mediu. Scopul este reînnoirea parcului auto național, prin scoaterea din circulație a mașinilor vechi, poluante, și încurajarea de achiziționare de mașini noi, cu tehnologii performante și mai puțin poluante.

Sursa: Agerpres

Foto: Arhivă

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Nicolae

    luni, 15.02.2021 at 12:53

    Bine că se renunță la ,,Prima casă”, la programul de instalare a panourilor fotovoltaice și se preocupă de creșterea poluării prin mărirea parcului auto.
    Pute pământul de autovehicule, dar ne văităm că nu sânt locuri de parcare și că poluarea aerului este la maxim!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Opt ani de la accidentul aviatic din Munții Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion

Publicat

S-au împlinit opt ani de la tragedia din Apuseni. Pe 20 ianuarie 2014, un avion cu şapte persoane la bord s-a prăbuşit în Munţii Apuseni.

Accidentul s-a produs la o altitudine circa 1400 m, la limita dintre judeţele Alba și Cluj. Atunci, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa.

La bordul avionului se mai aflau copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală se îndrepta spre Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator.

Expertiza în cazul tragicului accident aviatic din munții Apuseni, încheiată în 2018

Procurorii militari au dispus, în luna august 2018, clasarea dosarului accidentului aviatic din Apuseni sub aspectul infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic.

Procurorii spun că acţiunile sau inacţiunile acestora nu au reprezentat o cauză care să ducă la accidentul aviatic, respectiv la moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aura Ion.

De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de neglijenţă în serviciu în ceea ce priveşte activitatea angajaţilor IGSU şi a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, STS, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, MApN, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a MAI, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, a comandantului Institutului Medico-Militar şi a comandantului Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi a secretarului de stat în cadrul MAI şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit procurorilor, în activitatea acestora nu au existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu.

„De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 349 C.pen. şi art. 350 C.pen., s-a apreciat că a fost vorba de un accident în afara muncii, conform art.2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni”, mai arată Ministerul Public.

În accidentul din Munții Apuseni și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion. Avionul s-a prăbușit într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Alba și Cluj

În accident au mai fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru de la şi Sorin Ianceu.

Echipa medicală mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore.

La căutări au participat pompieri, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO TOP (ne)SECRET: SRI angajează hackeri. Care este procesul de recrutare și ce condiții trebuie să îndeplinească

Publicat

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI, general de brigadă Anton Rog a explicat, în podcastul TOP (ne)SECRET, modul în care Serviciul Român de Informații angajează hackeri.

Generalul a explicat că una dintre metodele folosite pentru recrutarea hackerilor în structurile SRI implică o parte practică. Mai exact, serviciul de informații a creat un treasure hunt pe site-urile sale. Anton Rog a oferit și o serie de detalii despre beneficiile pe care hackerii le primesc și despre activitatea structurii pe care o conduce.

Serviciul Român de Informații a lansat, pe canalul de Youtube, o serie de podcast-uri – episoade ușor de accesat și de urmărit online, despre activitatea mai mult sau mai puțin cunoscută a instituției. În cel mai recent episod a fost invitat Anton Rog, general de brigadă, șeful Centrului Național Cyberint.

„Centrul Național Cyberint, așa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informații care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice. Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieții sociale, a vieții economice, a piețelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da – de care n-am fost tot timpul așa apropiați, însă acum au înțeles că e mai bine să fie protejați și de noi pe lângă măsurile pe care și le iau – Guvernul României, ministerele, agențiile, infrastructuri care transportă utilități, și așa mai departe, infrastructurile relevante, care au valențe critice”, explică Anton Rog.

„A fost o speță, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport Covid ca să-și mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, și, împreună cu organele de aplicare a legii, în speță cu DIICOT – ul, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim așa, plastic. Da, au vrut… Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operații, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieți omenești, dar s-a creat un disconfort… s-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienților”, a povestit Anton Rog.

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI a mărturisit că a angajat și hackeri și a explicat cum i-a recrutat.

„Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, și asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau așa ceva, că, dacă n-aș fi eu, ar fi media de vârstă mai mică așa, deci, până în 30 de ani la ofițerii de execuție, cum îi numim noi, cei care nu sunt șefi.

Și cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăților, îi recrutăm din mediul de hacking

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin niște site-uri de-ale noastre, și cei care îl găsesc și trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună și intrăm într-un dialog”, a spus Anton Rog.

„Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta… (…)

Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm <white hat>, adică hackeri buni”, a mai explicat șeful Centrului Național Cyberint.

Anton Rog a mărturisit că una dintre întrebările “tâmpite” pe care le primește frecvent este „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?”.

De asemenea, a mai fost întrebat: “Poți să mă împrietenești cu nu știu care pe Facebook?”, “Îmi bagi și mie 2000 de like-uri pe Facebook?”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică: Foarte frig și câteva ninsori. Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie

Publicat

Vremea va fi în continuare foarte rece, mai ales noaptea și dimineața, în județul Alba. Sunt anunțate minime de -12 grade în zonele joase, respectiv – 16 la munte.

Vor fi și câteva ninsori, vineri și duminică.

Maximele se vor situa între -1 grad și 1 grad Celsius, iar la munte și maximele vor fi negative: între -10 și -9 grade la Oașa, respectiv între -6 și -7 la Arieșeni.

Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie, în localități din județul Alba

Vineri, 21 ianuarie

Alba Iulia: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -9 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime de -10 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -13grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sâmbătă, 22 ianuarie

Alba Iulia: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Sebeș: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Șugag: minime de -10 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; noros

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime -11 grade Celsius; frig

Aiud: minime -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Ocna Mureş: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; noros

Zlatna: minime de -11 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; noros

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Câmpeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; noros

Cugir: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Duminică, 23 ianuarie

Alba Iulia: minime de -12 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -15 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -16  grade Celsius, maxime de -9 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul a aprobat continuarea lucrărilor de amenajare a râului Ampoi și a afluenților săi, în zona orașului Zlatna

Publicat

drona

Guvernul a reaprobat miercuri indicatorii tehnico-economici privind amenajarea râului Ampoi şi a afluenților săi, în zona oraşului Zlatna. Măsura a fost luată ca urmare a degradării unor lucrări deja executate în cadrul proiectului demarat în 2006, al cărui termen de execuție a fost prelungit din cauza lipsei finanțărilor necesare. 

Potrivit executivului, finalizarea obiectivului de investiții este absolut necesară pentru a scoate de sub efectul inundațiilor o serie de obiective social-economice situate în zona inundabilă a râului Ampoi și a afluenților săi din zona aval de Zlatna.

Reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea râului Ampoi și a afluenților săi în zona orașului Zlatna” a fost necesară ca urmare a degradării unor lucrări deja executate în cadrul acestui proiect, demarat în 2006, dar al cărui termen de execuție a fost prelungit din cauza lipsei finanțărilor necesare.

În urma analizei situației privind stadiul actual al implementării proiectului, au fost constatate modificări semnificative ale ipotezelor de calcul care au stat la baza întocmirii studiului inițial, în baza căruia au fost aprobați indicatorii tehnico-economici.

Față de situația luată în calcul, în teren au fost constatate prăbușiri de maluri, alunecări de teren, pierderea stabilității, etc. la o parte dintre lucrările executate, iar degradarea a fost amplificată de fenomenele hidrometeorologice din toamna-iarna anului 2018, care au generat viiturile ce au tranzitat râul Trâmpoiele, afluent de dreapta al râului Ampoi.

În acest context, Guvernul a aprobat noii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiții, ținând cont și de aplicarea celor mai noi reglementări cu privire la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară și de alte măsuri fiscal bugetare, care au condus la o majorare substanțială a manoperei, făcând imposibilă continuarea execuției lucrărilor.

Noii indicatori tehnico-economici aprobați se referă la 25,46 km de lucrări de amenajare a albiilor și protecție a malurilor râului Ampoi și ale afluenților, refacerea a 41 de poduri și a 52 de puncte de acces pentru riverani.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din Fondul pentru Mediu, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Hotărârea de Guvern privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Amenajarea râului Ampoi şi a afluenților săi în zona oraşului Zlatna” cuprins în „Proiectul nr. 2 – Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinți Zlatna şi Copşa Mică” din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până Ia 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investițiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, a fost aprobată în ședința executivului de miercuri, 19 ianuarie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate