Reclamă din anii 1930, la Uzina metalurgică din Cugir: „Societate anonimă cu participarea statului român execută armament”

Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea.

Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre județul Alba și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.

Știați că a fost o vreme când se putea face reclamă la armament?

Da, este una dintre cele mai neobișnuite reclame găsite pe site-ul exporomania.ro. Iată cum sună:

Uzină metalurgică din Copșa Mică și Cugir

UZINELE METALURGICE DIN „COPȘA MICĂ ȘI CUGIR”

SOCIETATE ANONIMĂ CU PARTICIPAREA STATULUI ROMÂN

CAPITAL SOCIAL LEI 430.000.000

EXECUTĂ:

ARMAMENT PORTATIV • MUNIȚIUNI DE INFANTERIE • PIESE FORJATE ȘI PRELUCRATE • PIESE DE MAȘINI • SCULE DE MARE PRECIZIUNE • CALIBRE-DISPOZITIVE PENTRU ORICE SCOP • VERIFICATOARE.

SEDIUL SOCIAL: BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI, 63 (PALATUL SOC. MICA)

UZINELE LA CUGIR, JUDEȚUL HUNEDOARA

(sursa)

Context

Reclama este cel mai probabil din anii ’30 ai secolului trecut, care au fost niște ani difici pentru Uzina de la Cugir, deși statul român era unul dintre acționari. Au fost niște ani marcați de instabilitate financiară, lipsa comenzilor, dar și de încercări de redresare care au culminat cu vizita Regelui Carol al II-lea la uzină, în 1933.

Regele promite sprijin pentru reluarea producției, iar în 1935, uzina primește în cele din urmă o comandă importantă de armament, care trebuia să se deruleze în următorii cinci ani, ceea ce a dus la o reorganizare și la angajarea de noi muncitori.

Rămâne totuși informația că a existat o epocă în care astfel de reclame erau considerate normale, erau comandate și publicate.

Uzina Mecanică din Cugir

Uzina Mecanică din Cugir are de altfel o istorie fascinantă, cu multe suișuri și coborâșuri, încă de la începuturi. Iată câteva repere:

• În 1799, pe când Cugir era parte a Imperiului Austro-Ungar, s-au pus bazele unei fabrici de fier, numită simplu „Fabrica de Fier”, unde s-a început prelucrarea oțelului. Deși construcția fabricii a întâmpinat opoziția localnicilor, în 1804 uzina era funcțională. În jurul anului 1850, fabrica avea două secții cu cuptoare de oțel și ciocane de forjare, în 1880 a fost introdusă prima mașină cu aburi, în 1910, halele uzinei au fost iluminate electric și utilajele încep să fie acționate electric, iar în 1906 calea ferată Șibot-Cugir a permis transportul mărfurilor fabricate.
• După Primul Război Mondial și Marea Unire din 1918, fabrica a fost preluată de statul român și, în 1925, a devenit parte dintr-o colaborare cu compania  din Vickers Armstrong Ltd. din Londra și Uzinele de Fier și Domeniile Reșița (U.D.R.), cea mai mare societate interbelică din domeniul siderurgiei şi metalurgiei, cu scopul de a produce atât articole comerciale, cât și armament. Cu toate acestea, în ciuda modernizării și extinderii, lipsa comenzilor a afectat puternic activitatea uzinei. Chiar dacă s-au făcut eforturi pentru revitalizarea producției prin colaborări internaționale, o parte din companie este preluată de o firmă cehoslovacă Skoda în 1928, criza economică din 1929 a adus noi dificultăți.
• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial fabrica este militarizată, iar după război uzina se adaptează treptat la producția civilă, începând să fabrice scule, aparate de precizie, mașini de cusut și de spălat. În perioada de dezvoltare maximă din comunism, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori, iar despre „Cugireana” se spunea că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină. Unul dintre bancurile celebre de atunci zicea că, furată bucată cu bucată, o mașină de cusut poate fi asamblată sub forma unei mitraliere.

Ca informație de culoare, Uzinele Cugir au produs primul pistol mitralieră românesc – Parabellum, tipul “Orita”, calibru de 9mm.

Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!