Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan a declarat, sâmbătă, că există şi o cale alternativă de autovindecare, iar aceasta se poate face la nivel de subconştient, adăugând că el a experimentat acest mijloc de vindecare.

„Noi nu vorbim de autovindecare în sensul că renunţăm la medicina clasică. (…) Un psihiatru american, David Hawkins, care şi-a descoperit nişte cantităţi iniţiatice încă de mic, a învăţat să îşi vindece orice boală, cancer, tuberculoză, o mie de lucruri.

Şi predând asta la studenţi şi spunând că uite, totul se poate vindeca, studenţii au început să râdă că ‘purtaţi ochelari, pe asta nu aţi reuşit’.

Povesteşte că aveau dreptate şi 6 luni s-a chinuit să vadă fără ochelari şi a reuşit (…) Unii medici se sperie grozav că, dacă le vorbim de căi alternative, ei rămân fără pâine.

Nu e adevărat. E atâta loc în lumea asta pentru toţi medicii şi pentru noi toţi încât nu trebuie să excludem o cale sau alta.

Dar eu am experimentat lucrul ăsta. Este posibil, funcţionează”, a declarat Dumitru Constantin Dulcan, în cadrul conferinţei „Inteligenţa materiei – forţa subconştientului în procesul de vindecare”.

Stresul acut te pune în gardă

Potrivit acestuia, stresul acut „are rolul de a te pune în gardă”, în timp ce stresul cronic înseamnă „un drum deschis inflamaţiilor”, prin scăderea imunităţii.

„Şi, din cauza faptului că imunitatea noastră este prima afectată, noi ar trebui să trăim în jur de 130 de ani şi o spun japonezii, nu trăim decât 75- 80 de ani, cu câteva excepţii care ajung 90 chiar poate 100.

Asta pentru că timusul nostru care instruieşte leucocitele, celulele care trebuie să ne apere, care circulă prin tot organismul ca nişte gardieni care păzesc o instituţie, la vârsta de 60 de ani deja mai funcţionează 5%. (…)

Cu cât ştii mai mult, cu atât îţi dai seama că ştii mai puţin. (…) Realitatea a demonstrat că se fac foarte multe conexiuni în timpul somnului când noi nu suntem conştienţi, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar.

De aceea spun că ştim foarte puţine lucruri despre noi, dar asta este una din căile prin care noi ne putem autovindeca”, a explicat Constantin Dulcan, citat de AGERPRES.

Psihoterapeutul Magda Axinte a subliniat, în acelaşi cadru, că niciuna dintre bolile noastre fizice nu apar pur şi simplu.

Emoțiile, un rău necesar

„Există partea spirituală pe care chiar şi mulţi psihologi o ignoră. Este partea spirituală care este necesar a fi cunoscută şi înglobată şi adusă împreună şi în psihoterapie.

Să studiem doar partea de conştient, de gânduri, de emoţii, fără a înţelege partea spiritual este tot o bucăţică dintr-un întreg.

De ce spun asta? Emoţiile sunt un rău uneori foarte necesar. Este modul prin care sufletul nostru poate să transmită către conştient prin ce trece.

Dacă noi nu am avea aceste emoţii, noi nu am ştii când e bine, cum ne este şi dacă e bine să facem un lucru sau nu.

Emoţia de frică, care este o emoţie primară, ne transmite faptul că există un pericol.

Specia umană nu ar fi putut să supravieţuiască până în prezent dacă nu am fi avut sentimentul, emoţia de frică”, a susţinut Magda Axinte.

Psihoterapeutul consideră că ideea nu este să anulăm emoţiile, să ne fie frică de ele, ci să le înţelegem rolul, fiindcă ele ne transmit un mesaj.

„Şi atunci, în momentul în care noi refuzăm mesajul pe care ni-l transmite o emoţie, noi preluăm acea emoţie în corpul nostru şi o păstrăm.

Paradoxal, noi vrem să scăpăm de emoţie, dar noi de fapt o luăm, o păstrăm cu noi mulţi mulţi ani”, a precizat Magda Axinte.

Roșia Montană Alive Festival a adus la viață, timp de două săptămâni, cunoscuta comună din Apuseni, dar și localitățile din jur, grație unui program variat, care și-a propus să reînvie plăcerea serilor de vară cu teatru, film și muzică.

Vă mai puteți bucura de ultimele două zile din festival. Mai jos, programul.

DUMINICĂ, 14 AUGUST

11:00 Tur ghidat ‘Monumentele Naturii’ → plecare din Piața Centrală, ~4h drumeție

13:00 Recital de harpă, Evelina Andrieș → Biserica Romano-Catolică

15:00 Atelier „Cum ne influențează sunetul viața”, Gong Art → Biserica Unitariană

17:00 Proiecție Filme Tradiții creative ‘Pro Patrimonio, Școala de la Bunești, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, Școala de la Piscu, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, Kraftmade’, oferite de Culese din Balkani → Biserica Unitariană (*ZPRM by ARA)

19:00 Teatru ‘Vrei sa fii soția mea? – AP Cehov’, comedie, oferit de Teatrul Național Turda → Casa Parohială Unitariană

21:00 After Party, DJ Mita → Tăul Brazi

LUNI, 15 AUGUST

11:30 Turul bisericilor cu celebrarea hramului → Biserica Greco-Catolica

16:00 Atelier pentru copii ‘Ce le citim copiilor?’, oferit de Larisa Cherechianu → Piața Centrală

17:00 Teatru copii ‘Scufița Roșie’, susținut de Teatrul Național Turda → Piața Centrală

18:00 Muzică populară Grupul vocal-instrunental Țarina CupruMin Abrud → Piața Centrală

19:00 Muzică populară și moment artistic Ansamblu “ Citera cu dor” Ciuruleasa → Piața Centrală

21:30 Proiecție Film ‘Cerbul a trecut prin fața mea, Vlad Petri’, oferit de Culese din Balkani → Piața Centrală

22:00 Proiecție Film ‘Venim pe rând și mergem pe sărite, Mihnea Toma’, oferit de Culese din Balkani → Piața Centrală

Sură foto: Visit Rosia Montana – Facebook

Festivalul Roman Apulum, care are loc în acest weekend la Alba Iulia, continuă duminică cu o serie de momente mult-așteptate de public. 

Este vorba despre marea confruntare între armatele antice, despre simularea unui târg de sclavi și multe altele.

Evenimentul se termină luni, cu festivitatea de închidere a festivalului.

Dacă doriți să vedeți principalele momente ale zilei de sâmbătă, puteți accesa:

LIVE VIDEO: Seară magică la Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia. Lupte de gladiatori și paradă cu torțe

Programul zilei:

Duminică, 14 august

Orele 10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul) / Platou strada Militari – tabăra romană; Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor

Orele 11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum / Pornire de la Muzeul Principia

Orele 11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 18.30 – 19.00 Târg de sclavi / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnică militară ale trupelor participante: Legiunile romane, Războinicii barbari / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.30-20.00 – Mare confruntare / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Luni, 15 august

Orele 12.00 – Ceremonialul de închidere a festivalului. Parada trupelor / Esplanada Catedralei Romano-Catolice și Strada Mihai Viteazul

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%).

În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană.

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%).

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

De ce a scăzut producția industrială în țară

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%.

De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%).

Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).

sursă: Agerpres