Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

RMGC: Raportul specialiştilor britanici care recomandă conservarea in situ a Roşiei Montane, contrazis de York Archaeological Trust

Publicat

Raportul privind Însemnătatea Masivului Cârnic din Roşia Montană, elaborat în 2010 de trei specialişti britanici, în care se menţionează că situl îndeplineşte criterii de valoare universală excepţională pentru patrimoniu UNESCO a fost contrazis de un alt arheolog britanic, care a efectuat cercetări aprofundate în zonă, transmit reprezentanţii RMGC.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analiză detaliată a afirmaţiilor şi argumentelor incluse în acest raport, iar arheologul britanic David Jennings, actualmente director al York Archaeological Trust şi fost director al Oxford Archaeology, instituţie implicată în programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană încă din 2008, a analizat în detaliu şi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly şi Mike Dawson (raportul WMD), se precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Raportul din 2010 a fost elaborat de prof. Andrew Wilson, Universitatea Oxford, Institutul de Arheologie şi prof. David Mattingly, Universitatea din Leicester, Facultatea de Arheologie şi Istorie Antică. Proiectul a fost condus de Michael Dawson, membru al Societăţii de Studiu al Antichităţii, Membru al Institutului pentru Arheologi, Director al CgMs Consultancy Ltd, în perioada august-septembrie 2010.

Potrivit rezumatului acestui raport făcut public în iulie 2011, regiunea Roşia Montană îndeplineşte patru criterii de însemnătate ale UNESCO referitoare la valoarea universală excepţională (un singur criteriu pentru a face ca un sit să fie eligibil pentru statutul de Patrimoniu Mondial fiind suficient). Specialiştii britanici susţin că aceste criterii se referă la faptul că situl Roşia Montană “prezintă o succesiune importantă de valori umane, de-a lungul unui interval de timp sau într-o zonă culturală a lumii, în domeniul arhitecturii sau tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau peisagisticii; este o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau a unei civilizaţii care există sau care a dispărut; este un exemplu excepţional de tip de construcţie, arhitectură sau ansamblu tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă (etape) semnificativă din istoria umanităţii şi este un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare a uscatului sau a mării care este reprezentativ pentru o cultură (sau culturi), sau pentru interacţiunea cu mediul în special când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbării ireversibile.

Masivul Cârnic în special conţine cel mai întins complex de galerii de mină subterane din regiunea Roşia Montană, iar acestea trebuie să fie păstrate ca un ansamblu, în totalitate”.

În replică, arheologul britanic David Jennings, fost CEO al Oxford Archaeology arată că „numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roşia Montană, unde se întreprind măsuri complexe de gestionare  patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivă in situ alături de conservarea prin inventariere/înregistrare”.

În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană şi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, potrivit comunicatului RMGC, raportul WMD prezintă deficiențe semnificative şi exemplifică prin faptul că „puţinele informaţii deţinute despre exploatările din perioada romană şi recunoscute de specialiştii importanţi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraţii competente cu privire la unicitatea sau calităţile deosebite ale minelor din Roşia Montană; se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmă că sunt unice în Masivul Cârnic; evaluarea caracterului intact şi complet al arheologiei epocii romane este deficitară şi inexactă; dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfăşurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înţeleasă sau este slab reprezentată, ceea ce conduce la o interpretare profund eronată a amplorii activităţilor întreprinse în ultimii 13 ani. De exemplu, se afirmă greşit faptul că perioadele pre- şi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciată. Dovezile fizice pentru exploatările medievale sunt semnificativ exagerate. Există o analiză comparativă inadecvată a exploatării din perioada austro-ungară, ceea ce conduce la o exagerare a importanţei acesteia”.

În comunicatul de presă RMGC, compania mai arată că, potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integrităţii şi autenticităţii şi nici o analiză comparativă a Roşiei Montane: „Afirmaţiile cu privire la o echivalenţă de importanţă corespunzătoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susţinute din cauza unei evaluări de importanţă deficitare şi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universală Excepţională, conform Convenţiei privind Patrimoniul Mondial: şi anume o evaluare a integrităţii şi autenticităţii şi o analiză comparativă a Roşiei Montane – într-adevăr, Raportul WMD nu menţionează amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.”

De asemenea, se menţionează că analiza arheologului britanic arată că recomandarea făcută în raportul WMD ca întregul sit să se conserve in situ este inadecvată, fiind construită pe trei elemente greșite: „o exagerare a importanţei sitului; lipsa de apreciere a stării precare de conservare şi integrităţii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatării intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului şi a lăsat un mediu în mare măsură nereabilitat şi masiv poluat şi lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totală (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).”

Documentul amintit arată că proiectul RMGC a căutat calea corectă pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului şi a propus măsuri adecvate. „Compania a demarat o amplă campanie de cercetare, fără egal în istoria arheologiei româneşti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile şi implicarea unuia dintre cei mai mari specialişti în arheologie minieră din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se arată în analiza lui David Jennings.

Sursa citată mai menţionează că „autorii raportului WMD au vizitat Roşia Montană timp de trei zile şi au analizat timp de două luni o selecţie a documentaţiei referitoare la patrimoniul din localitate, în timp ce David Jennings s-a implicat în profunzime în analizarea tuturor aspectelor de patrimoniu ale proiectului minier. Arheologul regretă lipsa dialogului între autorii Raportului WMD și arheologii implicați de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roşia Montană în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenţează concluziile”.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

22 Comentarii

22 Comentarii

  1. Mariana

    miercuri, 20.11.2013 at 15:24

    Raportul ala poate spune ce o spune, daca nu aduc domnii cercetatori si bani de acasa pentru a face Rosia Montana noul paradis al Europei, tot un bla-bla ieftin este.
    E foarte usor sa zici „asta ar trebui sa faceti”. La solutii si la sfaturi se pricepe oricine. De unde bani de restaurare? De unde bani de drumuri, eventual autostrazi, ca sa vina tot neamtu’ si francezu’ sa isi faca vacanta in situl arheologic de la Rosia? De unde bani pentru reabilitarea mediului, dupa jaful facut de statul roman cu fosta exploatare? De la statul roman, adica sa mai ia tot de la scoli si spitale si din pensiile bunicilor pentru chestia asta?!?
    Proiectul minier nu inseamna numai exploatarea, ci si investitii in mediu, patrimoniu, infrastructura. Pe de o parte unii vin cu bani si solutii concrete, pe de cealalta sunt altii care zic „vai, ce frumos ar putea fi, descurcati-va”. Apoi mai dau din pet putin…

    • Calin

      joi, 21.11.2013 at 10:53

      cei care chiar vor investi in reabilitarea patrimoniului de la Rosia Montana, dar si in crearea de locuri de munca, sunt cei de la RMGC, asta si trebuie sa se faca acolo! ca asa, un raport dupa trei zile de vizita acolo poate sa faca chiar oricine…

  2. Dumitrita

    miercuri, 20.11.2013 at 15:48

    Asa cum spunea si fostul ministru al Culturii dl. Razvan Theodorescu: „un monument intră pe lista UNESCO atunci când este unic în lumea peisajelor. Roşia Montană este unic doar pentru noi. ”
    Intr-adevar Rosia Montana ocupa un loc aparte in inima fiecarui roman dar pentru a-i putea demonstra Valoarea Universală Excepţională trebuie sa se conformeze reglementarilor Convenţiei privind Patrimoniul Mondial iar din cate se pare nu se conformeaza, bai mai mult evaluarea e deficitara si chiar compromisa deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale cum ar fi spre exemplu oamenii care traiesc in Rosia Montana.

  3. Anda

    miercuri, 20.11.2013 at 18:54

    Nu inteleg de ce se tot insista pe includerea in Unesco, ca nu inseamna ca ar ploua automat cu bani la Rosia Montana. Rosia Montana se preocupa deja de patrimoniu, investeste, are banii pregatiti pentru asta. De ce sa ii ratam pentru un confort de ordin moral?

    • Calin

      joi, 21.11.2013 at 10:58

      nici nu cred ca o includere in unesco ar aduce confort de ordin moral, pentru ca in scurt timp patrimoniul de la Rosia ar avea de suferit din cauza lipsei investitiilor, cum s-a intamplat la Sarmizegetusa. o includere in unesco e doar o chestie pe care unele ONGuri vor sa o bifeze, probabil pentru niste bonusuri de succes. zona are nevoie de investitii, nu de liste!

  4. Petre Sendrea

    miercuri, 20.11.2013 at 20:07

    Comparatie intre specialisti : Andrew Wilson, raportorul ptr Min. Culturii, a studiat la Cambridge, si-a luat doctoratul la Oxford, actualmente este profesor de arheologie a Imperiului Roman la Universitatea din Oxford, membru al celui mai prestigios colegiu al acestei universitati (All Souls), director al Institutului de Arheologie al acestei universitati. A publicat peste 90 de articole si o carte.

    ht tp://en.wikipedia.org/wiki/Andrew_Wilson_%28classical_archaeologist%29

    David Jennings a studiat la York, a inceput un doctorat la Oxford, pe care nu l-a terminat niciodata, dupa care s-a angajat la Oxford Archaeology. Aceasta este o intreprindere comerciala, o firma de consulting care „ofera servicii clientilor publici si privati”. Singura relatie a firmei cu Oxfordul este ca are birouri acolo (si in Lancaster si Cambridge).

    ht tp://www.archaeologists.net/ro/17-oxford-archaeology

    Cat timp era angajat al acestei intreprinderi Jennings a terminat un MBA (Master of Business Administration) la Warwick.

    ht tp://thehumanjourney.net/index.php?option=com_contact&task=view&contact_id=6&Itemid=81

    Astazi, Jennings este seful executiv al York Archaeological Trust, o alta firma de consultanta „with a reputation for providing clients with a high-quality, cost-effective, broad-based and integrated service”

    Legat de textul propriu zis : la prima vedere pare un comentariu dupa lectura raportului comandat de Min. Culturii. Se mentioneaza insa ca „Jennings […] a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană”. As vrea sa stiu cum si cand l-a studiat, si mai ales daca deplasarile sale la RM au fost organizate si sponsorizate de RMGC.

    • Calin

      joi, 21.11.2013 at 10:57

      eu vad ca nici nu ai citit articolul, Wilson a vizitat Rosia Montana trei zile si apoi si-a dat cu parerea despre ceva ce nu cunostea, Jennings a studiat patrimoniul de la Rosia Montana indeaproape. Si oricum, daca e sa gandesti putin logic, pe cont propriu, o includere in unesco nu ar ajuta cu nimic localitatea, oamenii si nici patrimoniul, in timp ce proiectul minier al celor de la RMGC chiar va aduce investitii in reabilitarea patrimoniului

  5. Laura

    miercuri, 20.11.2013 at 21:31

    Deci nu e RMGC o companie care sa fraudeze. Si mai zicea lumea ca RMGC nu are grija de patrimoniu. Ce ridicol!

  6. Alexander

    miercuri, 20.11.2013 at 22:13

    Sper sa nu se mai chinuie iar sa bage situl arheologic in Unesco. Unesco nu ajuta cu nimic, nu aduca beneficii si cu siguranta, nu aduce turisti la un patrimoniu care sta sa pice pe oameni.

  7. Dacul

    joi, 21.11.2013 at 10:32

    Citesc comenturile si ma impresioneaza aroganta si lipsa de moralitate a unora care dau commenturi (cu siguranta oameni care sunt implicati direct in proiect). Pai mai fratilor, Romani si Daci, daca marea problema este lipsa locurilor de munca din zona….pai faceti o fabrica de sosete (un absurd exemplu) si angajati toti oamenii care nu au de lucru, faceti un plan de afaceri, atunci oamenii din Rosia Montana vor avea aer curat, mediu curat , sosete curate fara gauri si locuri de munca. Cat despre banii care vor intra in tara, raportat la individ, pentru ca tu ca si om la asta te raportezi, noi nu o sa platim impozite mai mici sau o sa avem salarii mai mari daca acest proiect incepe. Avand in veder minele dacice, romane , asezarile antice, artefactele gasite in zona, Rosia Montana ar putea sa devina o zona turistica impresionanta (daca ar fi bine promovata) care sa aduca beneficii pe termen lung romaniei inzecit ca si valoare , daca se pun in balanta riscurile acestui proiect. Si ca sa termin ce am de spus o sa ma adresez lui „Anda” : trebuie sa ratam aceasta ocazie pe criterii morale pentru ca moralitatea este lucrul care ne diferentiaza de alte animale din lantul trofic.

    • Calin

      vineri, 22.11.2013 at 10:52

      mai degraba avem sanse ca tara sa se dezvolte daca intra in economie cateva miliarde de dolari si in bugetul de stat cateva miliarde de dolari decat daca nu intra nimic. cat despre locurile de munca, oamenii din Rosia Montana vor sa se faca minerit acolo, pentru asta sunt investitori si asta va rezolva si celelalte probleme de acolo. atunci minerit sa se faca!

  8. Calin

    joi, 21.11.2013 at 10:59

    Analizand obiectiv situatia, patrimoniul de la Rosia are nevoie de investitii, asta e clar, iar cei de la RMGC sunt singurii care au inceput investitiile acolo si singurii care si-au asumat investitii in continuare. atunci sa le continue! si in felul asta se va si dezvolta zona datorita mineritului!

  9. Popescu

    joi, 21.11.2013 at 16:27

    Corect, respectiv daca incepe proiectul, postacii RMGC vor fi primii disponibilizati, doar nu mai e nevoie de ei…

  10. Rusu Mirel

    luni, 25.11.2013 at 18:37

    Dezavantajul proiectului minier este ca, fiind primul proiect minier modern de amploare construit in Romania, naste reticenta, pentru ca tot ceea ce este necunoscut provoaca teama. Totusi, la nivel mondial, tehnologiile folosite la Rosia Montana sunt folosite de 100 de ani, sunt sute de mine care opereaza in mod asemanator, inclusiv in state europene precum Suedia sau Finlanda

  11. Tudor Pop

    luni, 25.11.2013 at 23:42

    Obiectivul RMGC pe termen lung: construirea in aceasta regiune a unei companii miniere puternice, cu respect pentru mediu. In dezvoltarea Proiectului Rosia Montana va fi nevoie de doi ani pentru a construi infrastructura de minerit, urmati de un ciclu operational de 16 ani si de 7 ani pentru reabilitare si inchidere. Studiul EIA al RMP prezinta in detaliu toate activitatile care vor avea loc in acest interval. Proiectul reprezinta un angajament considerabil si pe termen lung.
    Compania este in continuare interesata de alte posibile proprietati din jurul Rosiei Montane. Regiunea este bogata in resurse si este posibil ca si alte companii sa considere regiunea demna de explorare si investitii.

  12. Alin Croitoru

    marți, 26.11.2013 at 10:42

    Dupa cum insusi SOROS ce sustine financiar campania impotriva proiectului minier de la Rosia Montana a declarat este mult mai usor sa faci oameni sa fie impotriva unui lucru decat sa fie pentru acest lucru. Asa sta treaba si cu raportul astora care s-au trezit ei dupa trei zile la Rosia Montana sa vrea sa ne conserve. dar bani pt oameni din Rosia Montana cine aduce? aaa cand e vb de bani nimeni nu are nici o solutie.

  13. Alex

    miercuri, 27.11.2013 at 15:45

    RMGC investeste in patrimoniu mai mult decat o face statul roman. Fara sa scoata un gram de aur, a pus bazele celui mai mare program de cercetare arheologica din Romania si a restaurat deja prima casa din Rosia Montana – casa nr 325. Pana sa vina RMGC in zona nici nu se stiau prea multe de patrimoniul cultural din Rosia.

  14. Marcel

    miercuri, 27.11.2013 at 18:35

    In ultimii ani, 20 de cladiri din centrul istoric al comunei au fost reabilitate, iar pentru alte 110 cladiri sau finalizat proiectele de restaurare

  15. raul

    miercuri, 27.11.2013 at 20:51

    vrem minerit

  16. Alex

    miercuri, 27.11.2013 at 20:52

    sustinem Rosia Montana

  17. Cristi

    joi, 28.11.2013 at 01:03

    Unesco lu peste…demararea proiectului fara prea multe povesti este cea mai buna varianta…oamenii din zona traiesc in stres cu gandire la ziua de maine ca poate raman fara un servici si la altii le arde de alte lucruri si isi dau cu parerea pe langa subiect…

  18. Dany Bogdan

    vineri, 13.12.2013 at 15:03

    Cred ca cei de la York Archaeological Trust stiu ce vorbesc… Eu cred ca Rsia montana este importanta dar nu atat de mult incat sa fie conservata in situ

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Amânarea ratelor la bănci pentru 9 luni, sprijin de 700 de lei pentru unii pensionari. Noi măsuri anunțate de premierul Ciucă

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat luni seara măsuri decise în cadrul Coaliției de guvernare care se vor aplica de la 1 iulie.

Este vorba despre lansarea unui nou pachet de măsuri sociale și economice Sprijin pentru România, în valoare de 1,1 miliarde euro.

Citește și Modificări în PNRR: pensiile speciale vor fi raționalizate. O nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pentru cele în plată

Este vorba despre:

1. Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.

2. Acordarea unui sfert din diferența de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariați din sistemul public.

3. Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie.

Marcel Ciolacu: pentru prima oară „administrația centrală strânge cureaua, nu populația”

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a explicat luni seară, la Antena 3, după deciziile din coaliția de guvernare legate de pensii, salarii, rate la bănci și angajări la stat, că pentru prima oară „administrația centrală strânge cureaua, nu populația”:

Despre creșterea salariilor bugetarilor: „Era o restanță a noastră cauzata de pandemie, ținând cont ca pe primul trimestru avem cea mai mare creștere economică și cumva trebuia să găsim o soluție sa transferam creșterea economica sa se vadă și în buzunarele romanilor”.

Despre ajutorul care va fi primit de pensionari: ”Se referă la aproape 3,5 milioane de pensionari. Este o măsură complementară față de cea cu voucherele”.

„Am mai luat și măsuri în oglindă, de reducere a cheltuielilor. De fapt e o reanalizare a cheltuielilor în interiorul fiecărui minister. Pentru prima oara administrația centrala strânge cureaua și nu populația. Toți acești bani se vor întoarce în economie prin consum”, a mai declarat Ciolacu.

Nicolae Ciucă anunță măsuri pentru consolidarea fiscală

Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:

  • diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10 %, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile, asistența socială;
  • suspendarea angajărilor la stat;
  • creșterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei;
  • accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR.

În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției, a anunțat premierul, pe Facebook.

Citește și Angajări la ANAF: peste 200 de posturi scoase la concurs. Care sunt condițiile și salariile

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA până în 5 iunie: care va fi cea mai caldă zi. Prognoza meteo pe regiuni, în următoarele două săptămâni

Publicat

Cea mai caldă zi se anunță cea de miercuri, 25 mai, cu maxime de peste 30 de grade în unele zone ale țării. Tot cald va fi în 28 mai și după 2 iunie.

În rest, temperaturile vor varia de la maxime de 20 de grade la 25-27. Vor mai fi ploi și furtuni atât la finalul lunii mai, cât și la începutul lunii iunie.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza de vreme pe regiuni, în perioada 23 mai – 5 iunie.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: TRANSILVANIA

În mare parte a intervalului, regimul termic va fi caracterizat de valori în jurul celor climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 21-25 de grade şi ale minimelor de 8-12 grade.

Mai cald decât normal va fi în 25 mai (cu valori diurne de 25-30 de grade) şi posibil în jurul datei de 2 iunie.

În 28 mai vremea va fi răcoroasă, cu maxime termice de 18-22 de grade şi minime de 4-8 grade, mediat regional.

În 25 şi 26 mai se vor semnala local fenomene asociate instabilităţii atmosferice, iar probabilitatea pentru ploi mai frecvente va creşte după data de 29 mai.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: LA MUNTE

Vremea va fi caldă în perioada 25-27 mai şi posibil în jurul datei de 3 iunie, când se vor înregistra maxime termice de 17-24 de grade şi minime de 7-14 grade, uşor mai coborâte la altitudini mari.

Pentru celelalte zile, este estimat un regim termic apropiat sau chiar uşor sub cel climatologic specific acestei perioade, cu medii ale valorilor diurne de 12-18 grade şi ale celor nocturne de 3-8 grade.

Temporar, mai ales în orele după-amiezilor, se vor semnala averse, mai frecvente şi mai însemnate cantitativ în jurul datei de 26 mai şi, cu probabilitate mare, şi după data de 28 mai.

Regimul pluviometric va fi în limitele normale acestei perioade din an.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: MARAMUREŞ

În majoritatea zilelor, regimul termic va fi apropiat de cel specific acestei perioade din an (respectiv medii ale temperaturilor maxime de 22-24 de grade şi ale minimelor de 10-11 grade).

Vor fi totuşi şi perioade (îndeosebi în 25 mai şi posibil în jurul datei de 2 iunie) caracterizate de o vreme caldă, cu valori diurne, în medie regională, de 26-28 de grade şi nocturne de 13-16 grade, dar şi zile mai răcoroase, cel mai probabil cea de 28 mai, când sunt estimate maxime de 18-19 grade şi minime de 6-8 grade.

În perioada 25-26 mai, pe arii extinse vor fi averse în general moderate cantitativ (prima săptămână având un regim pluviometric apropiat de cel normal), iar ploi temporare sunt estimate şi după data de 30 mai.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: BANAT

În majoritatea zilelor, regimul termic va fi apropiat de cel specific acestei perioade din an (respectiv medii ale temperaturilor maxime de 23-26 de grade şi ale minimelor de 10-13 grade). Vor fi totuşi şi perioade (în special în 25 mai şi posibil în jurul datei de 2 iunie) caracterizate de o vreme călduroasă, cu valori diurne, în medie regională, de 31-33 de grade şi nocturne de 13-18 grade, dar şi zile mai răcoroase, cel mai probabil cea de 29 mai, când sunt estimate maxime de 21-23 de grade.

În prima săptămână, în special în orele după-amiezilor, pe arii restrânse vor fi manifestări de instabilitate atmosferică, iar după data de 30 mai ploile se vor semnala local, însă în ansamblu regimul pluviometric se va menţine deficitar.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: CRIŞANA

Regimul termic va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă din an în majoritatea zilelor din intervalul de prognoză (respectiv medii ale temperaturilor maxime de 22-25 de grade şi ale minimelor de 10-12 grade).

Vor fi însă şi perioade caracterizate de o vreme călduroasă, cu valori diurne, în medie regională, de 30-32 de grade şi nocturne de 14-18 grade, în 25 mai şi posibil în jurul datei de 2 iunie, dar şi zile mai răcoroase, cel mai probabil 28 şi 29 mai, când sunt estimate maxime termice de 19-22 de grade.

În perioada 24-26 mai, local vor fi manifestări de instabilitate atmosferică, iar aversele vor fi în general moderate cantitativ. Ploi temporare sunt estimate şi după data de 31 mai.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: MOLDOVA

Între 25 şi 27 mai vremea va fi caldă, cu temperaturi maxime de 25-29 de grade şi minime de 11-16 grade, mediat regional.

Valori termice mai modeste vor caracteriza perioada 28-30 mai, în special pentru jumătatea de nord a regiunii, iar în restul intervalului temperaturile se vor situa în jurul celor climatologic specifice (în medie 22-25 de grade ziua şi 9-13 grade noaptea).

În special în jurul datei de 26 mai, fenomene de instabilitate atmosferică se vor semnala local, iar probabilitatea pentru ploi va crește şi după data de 30 mai.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: DOBROGEA

Valorile temperaturii aerului vor fi în general apropiate de mediile multianuale ale perioadei, cu maxime de 22-25 de grade (18-22 de grade pe litoral) şi minime de 12-15 grade.

Vreme mai caldă va fi în perioada 26-28 mai şi posibil în jurul datei de 3 iunie când vor fi 24-26 de grade în zona costieră şi 28-31 de grade în partea continentală.

Ploi mai frecvente se vor semnala în perioada 29-30 mai şi posibil în jurul datei de 2 iunie, în rest doar pe spaţii mici fiind posibile fenomene de instabilitate atmosferică, astfel că regimul pluviometric al întregului interval de referinţă va fi deficitar.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: MUNTENIA

Cea mai mare parte a intervalului va fi caracterizată de vreme caldă, cu temperaturi maxime de 26-29 de grade şi minime de 12-16 grade, iar în perioada 26-27 mai şi posibil în jurul datei de 3 iunie va fi chiar călduroasă, în medie cu 30-32 de grade la amiază.

Valori termice mai modeste vor fi posibile în 29 şi 30 mai când, mediat regional, se vor înregistra 22-24 de grade ziua şi 9-13 grade noaptea.

Ploi mai frecvente sunt estimate pentru perioada 29-30 mai, în restul timpului fenomene de instabilitate atmosferică fiind posibile pe arii restrânse, astfel că regimul pluviometric al întregului interval de referinţă va fi deficitar.

Prognoza meteo 23 mai – 5 iunie: OLTENIA

Vremea caldă va caracteriza majoritatea zilelor din interval, astfel că vor fi, mediat regional, temperaturi maxime de 25-29 de grade şi minime de 13-16 grade. În perioada 25-27 mai şi posibil în jurul datei de 3 iunie, va fi chiar călduroasă, cu 30-32 de grade la amiază.

Valori termice mai modeste vor fi posibile în jurul datei de 30 mai când, mediat regional, se vor înregistra 22-24 de grade ziua şi 10-13 grade noaptea.

Ploi pe arii mai extinse sunt estimate pentru perioada 29-30 mai, în restul timpului fenomene de instabilitate atmosferică fiind posibile pe spaţii mici, astfel că regimul pluviometric al întregului interval de referinţă va fi deficitar.

sursă: meteoromania.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Opt case tradiționale din Rimetea, pe lista locuințelor din satele românești care vor fi reabilitate cu bani europeni

Publicat

remetea

Peste 100 de case tradiționale din satele românești vor fi reabilitate cu fonduri europene. Între acestea, și mai multe case tradiționale din Rimetea, județul Alba.

Construcțiile sunt alese în funcție de criterii stricte și, după renovare, proprietarii nu au voie timp de zece ani să le vândă ori să le transforme în pensiuni și vor trebui să lase turiștii să le filmeze sau fotografieze.

Un juriu va face selecția care la final ar trebui să ducă la crearea unei rute a caselor tradiționale.

În prima etapă, bugetul proiectului este de 9 milioane de euro.

Proiectul vizează în mare parte zone cunoscute de turiști, iar banii vin prin PNRR, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Opt gospodării din Rimetea, pe lista de finanțare

Pe lista propusă pentru finanțarea europeană sunt case din 16 comune, aflate în zece județe din toate regiunile țării.

Comuna Rimetea din județul Alba, renumită pentru casele vechi cu fațade albe și ferestre verzi are opt case propuse pentru reabilitare.

Printre ele, este și o locuință ridicată acum 225 de ani.

Unele clădiri sunt degradate, dar au fost alese pentru că arhitectura lor este valoroasă și pot fi salvate.

”Noi nu am avut încă posibilitatea să renovăm. Zidurile, acoperișul neapărat, ușile și tot ce se vede”, a declarat Marta Naghy, proprietar, potrivit Pro Tv.

După ce autoritățile locale le-au propus, fiecare gospodărie a fost analizată de o echipă de specialiști.

Aceștia s-au ghidat după valoarea istorică, arhitecturală, artistică, dar și starea de conservare a clădirii.

Fiecare primărie a primit apoi un ghid cu reguli pe care proprietarii trebuie să le respecte.

„Vor trebui reabilitate cu materiale de construcții tradiționale vorbim de nisip, var, nicidecum cu materiale cum e BCA” a spus Szilard-Levente Deak-Szekely, primarul din Rimetea.

Potrivit  arhitectului-șef al Consiliul Județean Alba, Voichița Coman, fiecare proiect va beneficia de o finanțare de 60.000 de euro.

sursa: Pro Tv

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Concediu în Grecia 2022. Cât costă drumul cu mașina: prețul la motorină și benzină în Macedonia, Serbia și Bulgaria. Alte taxe

Publicat

Începe sezonul estival în Grecia, iar românii își fac calcule legate de prețul carburanților, taxele de drum și rutele pe care le-ar putea urma pentru a ajunge rapid și în siguranță în Halkidiki sau Thasos, principalele destinații. 

Dintre cei care merg în vacanță cu mașina, cei din Muntenia, București și Moldova ajung în Grecia prin Bulgaria, dar mulți dintre cei din Ardeal preferă autostrada din Serbia și Macedonia de Nord.

În cazul ardelenilor, aceștia ies din țară prin vămile din vestul țării și intră pe autostradă în apropiere de Smederevo.

Indiferent de ruta aleasă, nu strică să luați în calcul o oprire pe drum, peste noapte. Reduce riscurile generate de oboseală, iar prețurile la cazare sunt foarte mici.

Spre exemplu, un apartament pentru o familie în Macedonia poate costa între 20-25 de euro pe noapte. În Serbia, poate fi ușor mai scump: 25-30 de euro, într-o zonă centrală din orașul Nis.

Concediu în Grecia 2022: Tranzitarea Macedoniei de Nord – informații importante

Pentru tranzitarea Macedoniei este necesară o asigurare (carte verde) auto pe care să fie bifat statul respectiv.

Cei care merg cu mașini de firmă sau împrumutate de la rude sau prieteni, trebuie să aibă asupra lor împuternicire în limba engleză.

Vacanța 2022. Concediul în Grecia va fi mai scump anul acesta. Cât va costa un gyros, o bere sau o cină cu fructe de mare

Pe traseul din Macedonia sunt mai multe puncte pentru plata autostrăzii. Se accepta plata cu cardul la fiecare dintre acestea. Se poate plăti și în moneda locală sau în euro (este necesar să aveți bani mărunți sau veți primi rest în moneda locală.

Este bine să aveți o rezervă de 15-20 de euro mărunți, la îndemână, pentru orice eventualitate.

Concediu în Grecia 2022: Prețurile carburanților în Macedonia

Pe traseul autostrăzii care străbate țara sunt mai multe stații de carburanți, iar prețul motorinei sau cel al benzinei este aproximativ la fel, la toate stațiile.

Prețul carburanților este mai mic decât cel din România sau din Serbia. Astfel, un litru de combustibil costă aproximativ 1,5 euro (7,5 lei) și se poate plăti cu cardul.

Prețul este cu mult mai mare decât anul trecut și este acum comparabil cu cel din Serbia (aproximativ 1,6- 1,7 euro).  Atenție, prețurile ar putea oscila în lunile următoare.

Intrarea în Grecia se face preferabil prin frontierele Kulata sau Evzoni (Macedonia de Nord).

Vacanță în Grecia: Drumul prin Bulgaria, prețuri

Drumul prin Bulgaria este preferat de cei mai mulți români, mai ales de cei din zona sudică a țării, datorită distanțelor mai mici.

Pe întreaga porțiune se circulă relativ bine, chiar și în lipsa autostrăzilor, dar trebuie să fiți atenți la timpii de așteptare în vămi.

România va fi legată de Grecia de două autostrăzi, prin Bulgaria. Planuri și pentru o linie ferată de mare viteză

Vacanță în Grecia 2022: Prețurile la combustibili

În România, un litru de benzină este 1,586 euro, în Bulgaria – 1,518 euro, iar în Grecia – 2,171 euro.

Litrul de motorină este în ţara noastră 1,748 euro, în Bulgaria – 1,619 euro şi în Grecia – 1,911 euro. Aşadar, dintre cele trei ţări, carburanţii cei mai ieftini sunt în Bulgaria.

Indiferent dacă vă deplasați prin Macedonia sau prin Bulgaria, o alimentare pe drum este inevitabilă. Astfel, este recomandabil să faceți plinul la ieșirea din Macedonia sau Bulgaria spre Grecia, aceste țări având cele mai mici prețuri la carburanți.

Concediu în Grecia 2022: Taxe de drum prin Bulgaria:

Pentru traversarea Bulgariei este necesară o vignetă care costă, pentru o săptămână, 15 leva (7,6 euro).

Dacă sejurul nostru în Grecia va fi mai mare de şapte zile, este nevoie de o altă vinietă, la întoarcere. Taxa se poate plăti la vamă, în benzinării sau online, chiar pe site-ul autorităţii de resort din Bulgaria.

Grecia ridică restricțiile pentru călătorie înainte de deschiderea sezonului turistic de vară. Ce condiții au fost eliminate

În caz contrar riscăm o amendă de 70 de leva (36 de euro). În Grecia nu există vignetă, însă se plătesc anumite taxe de autostradă în funcţie de tipul de maşină.

Drumul spre Grecia: Pentru ce poți primi amenzi enorme

Prețurile la carburanți în Macdonia și Bulgaria sunt mai mici decât în România și decât în Grecia. Nu faceți stocuri în canistre sau sticle, acest lucru este ilegal în Grecia și riscați nu doar amenzi enorme ci și un dosar penal pentru contrabandaă.

Amenzi enorme sunt și pentru utilizarea detectoarelor de radare: acest lucru se pedepsește cu amendă de 2.000 de euro şi reţinerea permisului şi a actelor maşinii.

Concediu în Grecia 2022: Cât costă feribotul spre Thassos

Dacă plecăm din Bucureşti spre Thassos, până la feribotul de la Keramoti sunt 600 de kilometri, aşa că un drum până acolo ar costa 76 de euro dacă avem benzină şi 83 de euro dacă avem motorină şi alimentăm din România, iar consumul mediu este de 8 litri la suta de kilometri. Teoretic, am putea parcurge această distanţă cu un rezevor mediu plin.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax