Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

RMGC: Raportul specialiştilor britanici care recomandă conservarea in situ a Roşiei Montane, contrazis de York Archaeological Trust


Publicat

Raportul privind Însemnătatea Masivului Cârnic din Roşia Montană, elaborat în 2010 de trei specialişti britanici, în care se menţionează că situl îndeplineşte criterii de valoare universală excepţională pentru patrimoniu UNESCO a fost contrazis de un alt arheolog britanic, care a efectuat cercetări aprofundate în zonă, transmit reprezentanţii RMGC.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analiză detaliată a afirmaţiilor şi argumentelor incluse în acest raport, iar arheologul britanic David Jennings, actualmente director al York Archaeological Trust şi fost director al Oxford Archaeology, instituţie implicată în programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană încă din 2008, a analizat în detaliu şi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly şi Mike Dawson (raportul WMD), se precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Raportul din 2010 a fost elaborat de prof. Andrew Wilson, Universitatea Oxford, Institutul de Arheologie şi prof. David Mattingly, Universitatea din Leicester, Facultatea de Arheologie şi Istorie Antică. Proiectul a fost condus de Michael Dawson, membru al Societăţii de Studiu al Antichităţii, Membru al Institutului pentru Arheologi, Director al CgMs Consultancy Ltd, în perioada august-septembrie 2010.

Potrivit rezumatului acestui raport făcut public în iulie 2011, regiunea Roşia Montană îndeplineşte patru criterii de însemnătate ale UNESCO referitoare la valoarea universală excepţională (un singur criteriu pentru a face ca un sit să fie eligibil pentru statutul de Patrimoniu Mondial fiind suficient). Specialiştii britanici susţin că aceste criterii se referă la faptul că situl Roşia Montană “prezintă o succesiune importantă de valori umane, de-a lungul unui interval de timp sau într-o zonă culturală a lumii, în domeniul arhitecturii sau tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau peisagisticii; este o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau a unei civilizaţii care există sau care a dispărut; este un exemplu excepţional de tip de construcţie, arhitectură sau ansamblu tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă (etape) semnificativă din istoria umanităţii şi este un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare a uscatului sau a mării care este reprezentativ pentru o cultură (sau culturi), sau pentru interacţiunea cu mediul în special când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbării ireversibile.

Masivul Cârnic în special conţine cel mai întins complex de galerii de mină subterane din regiunea Roşia Montană, iar acestea trebuie să fie păstrate ca un ansamblu, în totalitate”.

În replică, arheologul britanic David Jennings, fost CEO al Oxford Archaeology arată că „numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roşia Montană, unde se întreprind măsuri complexe de gestionare  patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivă in situ alături de conservarea prin inventariere/înregistrare”.

În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană şi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, potrivit comunicatului RMGC, raportul WMD prezintă deficiențe semnificative şi exemplifică prin faptul că „puţinele informaţii deţinute despre exploatările din perioada romană şi recunoscute de specialiştii importanţi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraţii competente cu privire la unicitatea sau calităţile deosebite ale minelor din Roşia Montană; se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmă că sunt unice în Masivul Cârnic; evaluarea caracterului intact şi complet al arheologiei epocii romane este deficitară şi inexactă; dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfăşurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înţeleasă sau este slab reprezentată, ceea ce conduce la o interpretare profund eronată a amplorii activităţilor întreprinse în ultimii 13 ani. De exemplu, se afirmă greşit faptul că perioadele pre- şi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciată. Dovezile fizice pentru exploatările medievale sunt semnificativ exagerate. Există o analiză comparativă inadecvată a exploatării din perioada austro-ungară, ceea ce conduce la o exagerare a importanţei acesteia”.

În comunicatul de presă RMGC, compania mai arată că, potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integrităţii şi autenticităţii şi nici o analiză comparativă a Roşiei Montane: „Afirmaţiile cu privire la o echivalenţă de importanţă corespunzătoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susţinute din cauza unei evaluări de importanţă deficitare şi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universală Excepţională, conform Convenţiei privind Patrimoniul Mondial: şi anume o evaluare a integrităţii şi autenticităţii şi o analiză comparativă a Roşiei Montane – într-adevăr, Raportul WMD nu menţionează amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.”

De asemenea, se menţionează că analiza arheologului britanic arată că recomandarea făcută în raportul WMD ca întregul sit să se conserve in situ este inadecvată, fiind construită pe trei elemente greșite: „o exagerare a importanţei sitului; lipsa de apreciere a stării precare de conservare şi integrităţii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatării intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului şi a lăsat un mediu în mare măsură nereabilitat şi masiv poluat şi lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totală (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).”

Documentul amintit arată că proiectul RMGC a căutat calea corectă pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului şi a propus măsuri adecvate. „Compania a demarat o amplă campanie de cercetare, fără egal în istoria arheologiei româneşti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile şi implicarea unuia dintre cei mai mari specialişti în arheologie minieră din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se arată în analiza lui David Jennings.

Sursa citată mai menţionează că „autorii raportului WMD au vizitat Roşia Montană timp de trei zile şi au analizat timp de două luni o selecţie a documentaţiei referitoare la patrimoniul din localitate, în timp ce David Jennings s-a implicat în profunzime în analizarea tuturor aspectelor de patrimoniu ale proiectului minier. Arheologul regretă lipsa dialogului între autorii Raportului WMD și arheologii implicați de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roşia Montană în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenţează concluziile”.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

22 Comentarii

22 Comments

  1. Mariana

    miercuri, 20.11.2013 at 15:24

    Raportul ala poate spune ce o spune, daca nu aduc domnii cercetatori si bani de acasa pentru a face Rosia Montana noul paradis al Europei, tot un bla-bla ieftin este.
    E foarte usor sa zici „asta ar trebui sa faceti”. La solutii si la sfaturi se pricepe oricine. De unde bani de restaurare? De unde bani de drumuri, eventual autostrazi, ca sa vina tot neamtu’ si francezu’ sa isi faca vacanta in situl arheologic de la Rosia? De unde bani pentru reabilitarea mediului, dupa jaful facut de statul roman cu fosta exploatare? De la statul roman, adica sa mai ia tot de la scoli si spitale si din pensiile bunicilor pentru chestia asta?!?
    Proiectul minier nu inseamna numai exploatarea, ci si investitii in mediu, patrimoniu, infrastructura. Pe de o parte unii vin cu bani si solutii concrete, pe de cealalta sunt altii care zic „vai, ce frumos ar putea fi, descurcati-va”. Apoi mai dau din pet putin…

    • Calin

      joi, 21.11.2013 at 10:53

      cei care chiar vor investi in reabilitarea patrimoniului de la Rosia Montana, dar si in crearea de locuri de munca, sunt cei de la RMGC, asta si trebuie sa se faca acolo! ca asa, un raport dupa trei zile de vizita acolo poate sa faca chiar oricine…

  2. Dumitrita

    miercuri, 20.11.2013 at 15:48

    Asa cum spunea si fostul ministru al Culturii dl. Razvan Theodorescu: „un monument intră pe lista UNESCO atunci când este unic în lumea peisajelor. Roşia Montană este unic doar pentru noi. ”
    Intr-adevar Rosia Montana ocupa un loc aparte in inima fiecarui roman dar pentru a-i putea demonstra Valoarea Universală Excepţională trebuie sa se conformeze reglementarilor Convenţiei privind Patrimoniul Mondial iar din cate se pare nu se conformeaza, bai mai mult evaluarea e deficitara si chiar compromisa deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale cum ar fi spre exemplu oamenii care traiesc in Rosia Montana.

  3. Anda

    miercuri, 20.11.2013 at 18:54

    Nu inteleg de ce se tot insista pe includerea in Unesco, ca nu inseamna ca ar ploua automat cu bani la Rosia Montana. Rosia Montana se preocupa deja de patrimoniu, investeste, are banii pregatiti pentru asta. De ce sa ii ratam pentru un confort de ordin moral?

    • Calin

      joi, 21.11.2013 at 10:58

      nici nu cred ca o includere in unesco ar aduce confort de ordin moral, pentru ca in scurt timp patrimoniul de la Rosia ar avea de suferit din cauza lipsei investitiilor, cum s-a intamplat la Sarmizegetusa. o includere in unesco e doar o chestie pe care unele ONGuri vor sa o bifeze, probabil pentru niste bonusuri de succes. zona are nevoie de investitii, nu de liste!

  4. Petre Sendrea

    miercuri, 20.11.2013 at 20:07

    Comparatie intre specialisti : Andrew Wilson, raportorul ptr Min. Culturii, a studiat la Cambridge, si-a luat doctoratul la Oxford, actualmente este profesor de arheologie a Imperiului Roman la Universitatea din Oxford, membru al celui mai prestigios colegiu al acestei universitati (All Souls), director al Institutului de Arheologie al acestei universitati. A publicat peste 90 de articole si o carte.

    ht tp://en.wikipedia.org/wiki/Andrew_Wilson_%28classical_archaeologist%29

    David Jennings a studiat la York, a inceput un doctorat la Oxford, pe care nu l-a terminat niciodata, dupa care s-a angajat la Oxford Archaeology. Aceasta este o intreprindere comerciala, o firma de consulting care „ofera servicii clientilor publici si privati”. Singura relatie a firmei cu Oxfordul este ca are birouri acolo (si in Lancaster si Cambridge).

    ht tp://www.archaeologists.net/ro/17-oxford-archaeology

    Cat timp era angajat al acestei intreprinderi Jennings a terminat un MBA (Master of Business Administration) la Warwick.

    ht tp://thehumanjourney.net/index.php?option=com_contact&task=view&contact_id=6&Itemid=81

    Astazi, Jennings este seful executiv al York Archaeological Trust, o alta firma de consultanta „with a reputation for providing clients with a high-quality, cost-effective, broad-based and integrated service”

    Legat de textul propriu zis : la prima vedere pare un comentariu dupa lectura raportului comandat de Min. Culturii. Se mentioneaza insa ca „Jennings […] a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană”. As vrea sa stiu cum si cand l-a studiat, si mai ales daca deplasarile sale la RM au fost organizate si sponsorizate de RMGC.

    • Calin

      joi, 21.11.2013 at 10:57

      eu vad ca nici nu ai citit articolul, Wilson a vizitat Rosia Montana trei zile si apoi si-a dat cu parerea despre ceva ce nu cunostea, Jennings a studiat patrimoniul de la Rosia Montana indeaproape. Si oricum, daca e sa gandesti putin logic, pe cont propriu, o includere in unesco nu ar ajuta cu nimic localitatea, oamenii si nici patrimoniul, in timp ce proiectul minier al celor de la RMGC chiar va aduce investitii in reabilitarea patrimoniului

  5. Laura

    miercuri, 20.11.2013 at 21:31

    Deci nu e RMGC o companie care sa fraudeze. Si mai zicea lumea ca RMGC nu are grija de patrimoniu. Ce ridicol!

  6. Alexander

    miercuri, 20.11.2013 at 22:13

    Sper sa nu se mai chinuie iar sa bage situl arheologic in Unesco. Unesco nu ajuta cu nimic, nu aduca beneficii si cu siguranta, nu aduce turisti la un patrimoniu care sta sa pice pe oameni.

  7. Dacul

    joi, 21.11.2013 at 10:32

    Citesc comenturile si ma impresioneaza aroganta si lipsa de moralitate a unora care dau commenturi (cu siguranta oameni care sunt implicati direct in proiect). Pai mai fratilor, Romani si Daci, daca marea problema este lipsa locurilor de munca din zona….pai faceti o fabrica de sosete (un absurd exemplu) si angajati toti oamenii care nu au de lucru, faceti un plan de afaceri, atunci oamenii din Rosia Montana vor avea aer curat, mediu curat , sosete curate fara gauri si locuri de munca. Cat despre banii care vor intra in tara, raportat la individ, pentru ca tu ca si om la asta te raportezi, noi nu o sa platim impozite mai mici sau o sa avem salarii mai mari daca acest proiect incepe. Avand in veder minele dacice, romane , asezarile antice, artefactele gasite in zona, Rosia Montana ar putea sa devina o zona turistica impresionanta (daca ar fi bine promovata) care sa aduca beneficii pe termen lung romaniei inzecit ca si valoare , daca se pun in balanta riscurile acestui proiect. Si ca sa termin ce am de spus o sa ma adresez lui „Anda” : trebuie sa ratam aceasta ocazie pe criterii morale pentru ca moralitatea este lucrul care ne diferentiaza de alte animale din lantul trofic.

    • Calin

      vineri, 22.11.2013 at 10:52

      mai degraba avem sanse ca tara sa se dezvolte daca intra in economie cateva miliarde de dolari si in bugetul de stat cateva miliarde de dolari decat daca nu intra nimic. cat despre locurile de munca, oamenii din Rosia Montana vor sa se faca minerit acolo, pentru asta sunt investitori si asta va rezolva si celelalte probleme de acolo. atunci minerit sa se faca!

  8. Calin

    joi, 21.11.2013 at 10:59

    Analizand obiectiv situatia, patrimoniul de la Rosia are nevoie de investitii, asta e clar, iar cei de la RMGC sunt singurii care au inceput investitiile acolo si singurii care si-au asumat investitii in continuare. atunci sa le continue! si in felul asta se va si dezvolta zona datorita mineritului!

  9. Popescu

    joi, 21.11.2013 at 16:27

    Corect, respectiv daca incepe proiectul, postacii RMGC vor fi primii disponibilizati, doar nu mai e nevoie de ei…

  10. Rusu Mirel

    luni, 25.11.2013 at 18:37

    Dezavantajul proiectului minier este ca, fiind primul proiect minier modern de amploare construit in Romania, naste reticenta, pentru ca tot ceea ce este necunoscut provoaca teama. Totusi, la nivel mondial, tehnologiile folosite la Rosia Montana sunt folosite de 100 de ani, sunt sute de mine care opereaza in mod asemanator, inclusiv in state europene precum Suedia sau Finlanda

  11. Tudor Pop

    luni, 25.11.2013 at 23:42

    Obiectivul RMGC pe termen lung: construirea in aceasta regiune a unei companii miniere puternice, cu respect pentru mediu. In dezvoltarea Proiectului Rosia Montana va fi nevoie de doi ani pentru a construi infrastructura de minerit, urmati de un ciclu operational de 16 ani si de 7 ani pentru reabilitare si inchidere. Studiul EIA al RMP prezinta in detaliu toate activitatile care vor avea loc in acest interval. Proiectul reprezinta un angajament considerabil si pe termen lung.
    Compania este in continuare interesata de alte posibile proprietati din jurul Rosiei Montane. Regiunea este bogata in resurse si este posibil ca si alte companii sa considere regiunea demna de explorare si investitii.

  12. Alin Croitoru

    marți, 26.11.2013 at 10:42

    Dupa cum insusi SOROS ce sustine financiar campania impotriva proiectului minier de la Rosia Montana a declarat este mult mai usor sa faci oameni sa fie impotriva unui lucru decat sa fie pentru acest lucru. Asa sta treaba si cu raportul astora care s-au trezit ei dupa trei zile la Rosia Montana sa vrea sa ne conserve. dar bani pt oameni din Rosia Montana cine aduce? aaa cand e vb de bani nimeni nu are nici o solutie.

  13. Alex

    miercuri, 27.11.2013 at 15:45

    RMGC investeste in patrimoniu mai mult decat o face statul roman. Fara sa scoata un gram de aur, a pus bazele celui mai mare program de cercetare arheologica din Romania si a restaurat deja prima casa din Rosia Montana – casa nr 325. Pana sa vina RMGC in zona nici nu se stiau prea multe de patrimoniul cultural din Rosia.

  14. Marcel

    miercuri, 27.11.2013 at 18:35

    In ultimii ani, 20 de cladiri din centrul istoric al comunei au fost reabilitate, iar pentru alte 110 cladiri sau finalizat proiectele de restaurare

  15. raul

    miercuri, 27.11.2013 at 20:51

    vrem minerit

  16. Alex

    miercuri, 27.11.2013 at 20:52

    sustinem Rosia Montana

  17. Cristi

    joi, 28.11.2013 at 01:03

    Unesco lu peste…demararea proiectului fara prea multe povesti este cea mai buna varianta…oamenii din zona traiesc in stres cu gandire la ziua de maine ca poate raman fara un servici si la altii le arde de alte lucruri si isi dau cu parerea pe langa subiect…

  18. Dany Bogdan

    vineri, 13.12.2013 at 15:03

    Cred ca cei de la York Archaeological Trust stiu ce vorbesc… Eu cred ca Rsia montana este importanta dar nu atat de mult incat sa fie conservata in situ

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Peste 4.000 de persoane verificate la intrările și ieșirile din localitățile carantinate din Alba. Valoarea amenzilor aplicate

Publicat

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combatere a prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Au continuat și controalele pe timp de noapte și s-a acționat în filtre amplasate la intrarea în / ieșirea din cele 6 localități carantinate.

Sub coordonarea Instituției Prefectului, au fost desfășurate în sistem integrat, noi acțiuni de verificare cu privire la respectarea măsurilor impuse în contextul stării de alertă, scopul vizat fiind prevenirea răspândirii virusului Covid 19.

În ultimele 24 de ore, la activitățile desfășurate au participat 218 polițiști și polițiști locali, alături de lucrători din alte instituții cu atribuții în domeniul verificări modului de respectare a normelor de prevenire a răspândirii noului coronavirus și au fost controlate 52 de societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 577 de mijloace de transport, din care 34 mijloace de transport în comun și au fost legitimate 7.543 de persoane.

Echipele de control au depistat și sancționat 61 de persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală și 90 care nu au respectat interdicțiile privind deplasarea.

Valoarea totală a sancțiunilor aplicate a fost de 6.200 lei.

În filtrele constituite la intrările / ieșirile celor 6 localități carantinate (Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Cugir, Abrud și Ciugud) precum și pe raza acestora au acționat 156 de forțe de ordine care au controlat 4.054 de persoane și 3.188 de autovehicule.

Au fost depistate și sancționate 90 de persoane care nu au putut justifica motivul deplasării, în conformitate cu noile restricții de circulație.

Reamintim faptul că, în intervalul orar 06,00 – 22,00, în interiorul zonei carantinate, se poate circula doar în anumite situații prevăzute de actul normativ, printre care amintim deplasarea în interes profesional, deplasarea pentru asigurarea de bunuri de strictă necesitate, pentru asistență medicală care nu poate fi amânată sau nu se poate realiza de la distanță, deplasarea în scopul donării de sânge, în scop umanitar sau de voluntariat, pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietății sau pentru alte motive justificate cum ar fi îngrijirea copiilor, a vârstnicilor, a persoanelor bolnave ori în caz de deces al unui membru de familie.

În intervalul orar 22,00 – 06,00 este permisă circulația persoanelor numai în interes profesional, pentru asistență medicală care nu poate fi amânată sau realizată de la distanță, respectiv pentru deplasări scurte, în apropierea locuinței, legate de activitatea fizică a persoanelor sau pentru nevoile animalelor de companie.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT rutier la Șard. Un tânăr din comuna Cricău a ajuns la spital după ce s-a răsturnat cu mașina în afara carosabilului

Publicat

Un accident rutier s-a produs luni seara, pe raza localității Șard. Un tânăr de 31 de ani din comuna Cricău a ajuns la spital după ce s-a răsturnat cu mașina în afara carosabilului. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 23 noiembrie 2020, în jurul orei 20:40, polițiștii din Alba Iulia au intervenit pentru soluționarea unui accident rutier produs pe raza localității Șard, comuna Ighiu.

Din primele cercetări a rezultat că un tânăr de 31 de ani, din comuna Cricău, în timp ce conducea un autoturism, a pierdut controlul asupra acestuia și s-a răsturnat în afara carosabilului.

În urma accidentului, conducătorul auto a suferit leziuni corporale și a fost transportat la spital.

Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările sunt continuate.

Pentru a circula în siguranță, Inspectoratul de Poliție Județean Alba recomandă conducătorilor auto:

  • Adaptaţi în permanenţă viteza de deplasare la condiţiile meteo-rutiere concrete sectorului de drum pe care circulați.
  • Reduceţi viteza în locurile impuse de lege şi în special la trecerile de pietoni, în zonele aglomerate, în apropierea şi la traversarea intersecţiilor, la depăşirea mijloacelor de transport oprite în staţii;
  • Păstrați distanța de siguranță între autovehiculele;
  • Evitaţi efectuarea unor manevre riscante şi în deosebi a depăşirilor neregulamentare;
  • Adoptaţi un comportament preventiv în trafic!

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Scutul Pădurii: 50 de pomi de Crăciun tăiați ilegal, găsiți de polițiști în garajul unei locuințe din comuna Arieșeni

Publicat

Polițiștii din Câmpeni au recuperat 50 de pomi de Crăciun tăiați ilegal. Au fost găsiți într-o anexă ce aparține unui bărbat din comuna Arieșeni. A fost întocmit dosar penal.

Potrivit IPJ Alba, la data de 23 noiembrie 2020, în jurul orei 24.00, în urma unor verificări efectuate în teren, polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Câmpeni au depistat, în garajul unei locuințe din localitatea Budești, comuna Arieșeni, 50 de pomi de Crăciun care s-au dovedit a fi tăiați în mod ilegal.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat că pomii de Crăciun ar fi fost depozitați de către un tânăr de 18 ani, din Budești, comuna Arieșeni, care i-ar fi tăiat fără drept.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori, iar cei 50 de pomi de Crăciun au fost predați unui ocol silvic, pentru valorificare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Din 1 Decembrie: Analize și investigații medicale paraclinice, oriunde în ţară, în baza biletului de trimitere de la medic

Publicat

reteta retete medici medic

Asiguraţii pot beneficia, începând cu data de 1 decembrie, de analize de laborator şi investigaţii medicale paraclinice pe întreg teritoriul ţării, în baza unui bilet de trimitere eliberat de medici aflaţi în relaţie contractuală cu oricare dintre casele de asigurări de sănătate, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern, a anunţat, marţi, CNAS.

Până în prezent, aceste servicii puteau fi acordate doar de către furnizorii de servicii medicale paraclinice care se aflau în relaţie contractuală cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate ca şi medicul care a emis biletul de trimitere.

Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, ca urmare, furnizorii de servicii paraclinice care au încheiate două contracte, respectiv cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială îşi au sediul lucrativ, filiale sau puncte de lucru înregistrate şi autorizate şi cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti vor rămâne în relaţie contractuală cu o singură casă de asigurări de sănătate pentru care vor opta.

CNAS susţine că va fi redusă astfel „birocraţia” din sistem, prin eliminarea evidenţelor distincte şi a raportărilor lunare ale serviciilor prestate către cele două case de asigurări cu care aveau încheiate contracte.

„Această reglementare este necesară pentru a facilita accesul asiguraţilor la investigaţiile paraclinice recomandate de medicii specialişti.

Sperăm ca în scurt timp să asigurăm acelaşi regim de utilizare şi pentru prescripţiile medicale, astfel încât medicamentele prescrise să poată fi eliberate de orice farmacie de pe teritoriul ţării.

Acest proiect este în curs de finalizare, însă va fi necesară o perioadă de testare pentru a ne asigura că, odată implementat, va funcţiona fără sincope”, a declarat preşedintele CNAS, Adela Cojan, citată în comunicat.

CNAS aminteşte că printre documentele a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 31 decembrie se numără şi biletele de trimitere pentru specialităţile paraclinice, iar pentru trimestrul al IV-lea al acestui an fondurile alocate pentru investigaţii au fost suplimentate cu 63,7 milioane lei.

De asemenea, pentru a facilita accesul la servicii medicale paraclinice acordate în ambulatoriul de specialitate necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet zaharat, cu boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice şi boli cerebrovasculare, conform HG 820/2020, a fost reglementată decontarea acestor investigaţii la nivelul valorii realizate.

„Investigaţiile paraclinice sunt recomandate de către medicul specialist pentru diagnosticarea şi monitorizarea unor afecţiuni.

Medicul poate decide, după caz, realizarea investigaţiilor în regim de urgenţă sau emiterea unui bilet de trimitere în baza căruia pacientul se va adresa unui furnizor de servicii medicale paraclinice”, afirmă CNAS.

Hotărârea de Guvern aprobată luni modifică şi completează anexa 2 la HG. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019.

sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate