ACTUALITATE
RMGC: Raportul specialiştilor britanici care recomandă conservarea in situ a Roşiei Montane, contrazis de York Archaeological Trust
Raportul privind Însemnătatea Masivului Cârnic din Roşia Montană, elaborat în 2010 de trei specialişti britanici, în care se menţionează că situl îndeplineşte criterii de valoare universală excepţională pentru patrimoniu UNESCO a fost contrazis de un alt arheolog britanic, care a efectuat cercetări aprofundate în zonă, transmit reprezentanţii RMGC.
Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analiză detaliată a afirmaţiilor şi argumentelor incluse în acest raport, iar arheologul britanic David Jennings, actualmente director al York Archaeological Trust şi fost director al Oxford Archaeology, instituţie implicată în programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană încă din 2008, a analizat în detaliu şi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly şi Mike Dawson (raportul WMD), se precizează într-un comunicat de presă al companiei.
Raportul din 2010 a fost elaborat de prof. Andrew Wilson, Universitatea Oxford, Institutul de Arheologie şi prof. David Mattingly, Universitatea din Leicester, Facultatea de Arheologie şi Istorie Antică. Proiectul a fost condus de Michael Dawson, membru al Societăţii de Studiu al Antichităţii, Membru al Institutului pentru Arheologi, Director al CgMs Consultancy Ltd, în perioada august-septembrie 2010.
Potrivit rezumatului acestui raport făcut public în iulie 2011, regiunea Roşia Montană îndeplineşte patru criterii de însemnătate ale UNESCO referitoare la valoarea universală excepţională (un singur criteriu pentru a face ca un sit să fie eligibil pentru statutul de Patrimoniu Mondial fiind suficient). Specialiştii britanici susţin că aceste criterii se referă la faptul că situl Roşia Montană “prezintă o succesiune importantă de valori umane, de-a lungul unui interval de timp sau într-o zonă culturală a lumii, în domeniul arhitecturii sau tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau peisagisticii; este o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau a unei civilizaţii care există sau care a dispărut; este un exemplu excepţional de tip de construcţie, arhitectură sau ansamblu tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă (etape) semnificativă din istoria umanităţii şi este un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare a uscatului sau a mării care este reprezentativ pentru o cultură (sau culturi), sau pentru interacţiunea cu mediul în special când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbării ireversibile.
Masivul Cârnic în special conţine cel mai întins complex de galerii de mină subterane din regiunea Roşia Montană, iar acestea trebuie să fie păstrate ca un ansamblu, în totalitate”.
În replică, arheologul britanic David Jennings, fost CEO al Oxford Archaeology arată că „numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roşia Montană, unde se întreprind măsuri complexe de gestionare patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivă in situ alături de conservarea prin inventariere/înregistrare”.
În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană şi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, potrivit comunicatului RMGC, raportul WMD prezintă deficiențe semnificative şi exemplifică prin faptul că „puţinele informaţii deţinute despre exploatările din perioada romană şi recunoscute de specialiştii importanţi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraţii competente cu privire la unicitatea sau calităţile deosebite ale minelor din Roşia Montană; se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmă că sunt unice în Masivul Cârnic; evaluarea caracterului intact şi complet al arheologiei epocii romane este deficitară şi inexactă; dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfăşurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înţeleasă sau este slab reprezentată, ceea ce conduce la o interpretare profund eronată a amplorii activităţilor întreprinse în ultimii 13 ani. De exemplu, se afirmă greşit faptul că perioadele pre- şi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciată. Dovezile fizice pentru exploatările medievale sunt semnificativ exagerate. Există o analiză comparativă inadecvată a exploatării din perioada austro-ungară, ceea ce conduce la o exagerare a importanţei acesteia”.
În comunicatul de presă RMGC, compania mai arată că, potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integrităţii şi autenticităţii şi nici o analiză comparativă a Roşiei Montane: „Afirmaţiile cu privire la o echivalenţă de importanţă corespunzătoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susţinute din cauza unei evaluări de importanţă deficitare şi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universală Excepţională, conform Convenţiei privind Patrimoniul Mondial: şi anume o evaluare a integrităţii şi autenticităţii şi o analiză comparativă a Roşiei Montane – într-adevăr, Raportul WMD nu menţionează amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.”
De asemenea, se menţionează că analiza arheologului britanic arată că recomandarea făcută în raportul WMD ca întregul sit să se conserve in situ este inadecvată, fiind construită pe trei elemente greșite: „o exagerare a importanţei sitului; lipsa de apreciere a stării precare de conservare şi integrităţii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatării intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului şi a lăsat un mediu în mare măsură nereabilitat şi masiv poluat şi lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totală (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).”
Documentul amintit arată că proiectul RMGC a căutat calea corectă pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului şi a propus măsuri adecvate. „Compania a demarat o amplă campanie de cercetare, fără egal în istoria arheologiei româneşti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile şi implicarea unuia dintre cei mai mari specialişti în arheologie minieră din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se arată în analiza lui David Jennings.
Sursa citată mai menţionează că „autorii raportului WMD au vizitat Roşia Montană timp de trei zile şi au analizat timp de două luni o selecţie a documentaţiei referitoare la patrimoniul din localitate, în timp ce David Jennings s-a implicat în profunzime în analizarea tuturor aspectelor de patrimoniu ale proiectului minier. Arheologul regretă lipsa dialogului între autorii Raportului WMD și arheologii implicați de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roşia Montană în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenţează concluziile”.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul:
ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
FOTO ȘTIREA TA: Accident într-un sens giratoriu din Alba Iulia. Două mașini implicate: una s-a oprit în cărămizi
VIDEO ȘTIREA TA: ”Educație” în ”Școala Altfel” la cinematograful din Alba Iulia: Elevii au lăsat în urmă mizerie și scaune pătate
Pisici omorâte într-un cartier din Alba Iulia. ”Erau singura bucurie pentru o doamnă în vârstă cu grave probleme de sănătate”
VIDEO INTERVIU Gabriel Pleșa, la Alba24: Când vor fi gata lucrările de mobilitate și când revine la normal traficul din Alba Iulia
Primăria Galda de Jos, un nou atac la adresa CJ Alba din cauza centrului de management al deșeurilor. De ce pierde bani, comuna
Mariana
miercuri, 20.11.2013 at 15:24
Raportul ala poate spune ce o spune, daca nu aduc domnii cercetatori si bani de acasa pentru a face Rosia Montana noul paradis al Europei, tot un bla-bla ieftin este.
E foarte usor sa zici „asta ar trebui sa faceti”. La solutii si la sfaturi se pricepe oricine. De unde bani de restaurare? De unde bani de drumuri, eventual autostrazi, ca sa vina tot neamtu’ si francezu’ sa isi faca vacanta in situl arheologic de la Rosia? De unde bani pentru reabilitarea mediului, dupa jaful facut de statul roman cu fosta exploatare? De la statul roman, adica sa mai ia tot de la scoli si spitale si din pensiile bunicilor pentru chestia asta?!?
Proiectul minier nu inseamna numai exploatarea, ci si investitii in mediu, patrimoniu, infrastructura. Pe de o parte unii vin cu bani si solutii concrete, pe de cealalta sunt altii care zic „vai, ce frumos ar putea fi, descurcati-va”. Apoi mai dau din pet putin…
Calin
joi, 21.11.2013 at 10:53
cei care chiar vor investi in reabilitarea patrimoniului de la Rosia Montana, dar si in crearea de locuri de munca, sunt cei de la RMGC, asta si trebuie sa se faca acolo! ca asa, un raport dupa trei zile de vizita acolo poate sa faca chiar oricine…
Dumitrita
miercuri, 20.11.2013 at 15:48
Asa cum spunea si fostul ministru al Culturii dl. Razvan Theodorescu: „un monument intră pe lista UNESCO atunci când este unic în lumea peisajelor. Roşia Montană este unic doar pentru noi. ”
Intr-adevar Rosia Montana ocupa un loc aparte in inima fiecarui roman dar pentru a-i putea demonstra Valoarea Universală Excepţională trebuie sa se conformeze reglementarilor Convenţiei privind Patrimoniul Mondial iar din cate se pare nu se conformeaza, bai mai mult evaluarea e deficitara si chiar compromisa deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale cum ar fi spre exemplu oamenii care traiesc in Rosia Montana.
Anda
miercuri, 20.11.2013 at 18:54
Nu inteleg de ce se tot insista pe includerea in Unesco, ca nu inseamna ca ar ploua automat cu bani la Rosia Montana. Rosia Montana se preocupa deja de patrimoniu, investeste, are banii pregatiti pentru asta. De ce sa ii ratam pentru un confort de ordin moral?
Calin
joi, 21.11.2013 at 10:58
nici nu cred ca o includere in unesco ar aduce confort de ordin moral, pentru ca in scurt timp patrimoniul de la Rosia ar avea de suferit din cauza lipsei investitiilor, cum s-a intamplat la Sarmizegetusa. o includere in unesco e doar o chestie pe care unele ONGuri vor sa o bifeze, probabil pentru niste bonusuri de succes. zona are nevoie de investitii, nu de liste!
Petre Sendrea
miercuri, 20.11.2013 at 20:07
Comparatie intre specialisti : Andrew Wilson, raportorul ptr Min. Culturii, a studiat la Cambridge, si-a luat doctoratul la Oxford, actualmente este profesor de arheologie a Imperiului Roman la Universitatea din Oxford, membru al celui mai prestigios colegiu al acestei universitati (All Souls), director al Institutului de Arheologie al acestei universitati. A publicat peste 90 de articole si o carte.
ht tp://en.wikipedia.org/wiki/Andrew_Wilson_%28classical_archaeologist%29
David Jennings a studiat la York, a inceput un doctorat la Oxford, pe care nu l-a terminat niciodata, dupa care s-a angajat la Oxford Archaeology. Aceasta este o intreprindere comerciala, o firma de consulting care „ofera servicii clientilor publici si privati”. Singura relatie a firmei cu Oxfordul este ca are birouri acolo (si in Lancaster si Cambridge).
ht tp://www.archaeologists.net/ro/17-oxford-archaeology
Cat timp era angajat al acestei intreprinderi Jennings a terminat un MBA (Master of Business Administration) la Warwick.
ht tp://thehumanjourney.net/index.php?option=com_contact&task=view&contact_id=6&Itemid=81
Astazi, Jennings este seful executiv al York Archaeological Trust, o alta firma de consultanta „with a reputation for providing clients with a high-quality, cost-effective, broad-based and integrated service”
Legat de textul propriu zis : la prima vedere pare un comentariu dupa lectura raportului comandat de Min. Culturii. Se mentioneaza insa ca „Jennings […] a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană”. As vrea sa stiu cum si cand l-a studiat, si mai ales daca deplasarile sale la RM au fost organizate si sponsorizate de RMGC.
Calin
joi, 21.11.2013 at 10:57
eu vad ca nici nu ai citit articolul, Wilson a vizitat Rosia Montana trei zile si apoi si-a dat cu parerea despre ceva ce nu cunostea, Jennings a studiat patrimoniul de la Rosia Montana indeaproape. Si oricum, daca e sa gandesti putin logic, pe cont propriu, o includere in unesco nu ar ajuta cu nimic localitatea, oamenii si nici patrimoniul, in timp ce proiectul minier al celor de la RMGC chiar va aduce investitii in reabilitarea patrimoniului
Laura
miercuri, 20.11.2013 at 21:31
Deci nu e RMGC o companie care sa fraudeze. Si mai zicea lumea ca RMGC nu are grija de patrimoniu. Ce ridicol!
Alexander
miercuri, 20.11.2013 at 22:13
Sper sa nu se mai chinuie iar sa bage situl arheologic in Unesco. Unesco nu ajuta cu nimic, nu aduca beneficii si cu siguranta, nu aduce turisti la un patrimoniu care sta sa pice pe oameni.
Dacul
joi, 21.11.2013 at 10:32
Citesc comenturile si ma impresioneaza aroganta si lipsa de moralitate a unora care dau commenturi (cu siguranta oameni care sunt implicati direct in proiect). Pai mai fratilor, Romani si Daci, daca marea problema este lipsa locurilor de munca din zona….pai faceti o fabrica de sosete (un absurd exemplu) si angajati toti oamenii care nu au de lucru, faceti un plan de afaceri, atunci oamenii din Rosia Montana vor avea aer curat, mediu curat , sosete curate fara gauri si locuri de munca. Cat despre banii care vor intra in tara, raportat la individ, pentru ca tu ca si om la asta te raportezi, noi nu o sa platim impozite mai mici sau o sa avem salarii mai mari daca acest proiect incepe. Avand in veder minele dacice, romane , asezarile antice, artefactele gasite in zona, Rosia Montana ar putea sa devina o zona turistica impresionanta (daca ar fi bine promovata) care sa aduca beneficii pe termen lung romaniei inzecit ca si valoare , daca se pun in balanta riscurile acestui proiect. Si ca sa termin ce am de spus o sa ma adresez lui „Anda” : trebuie sa ratam aceasta ocazie pe criterii morale pentru ca moralitatea este lucrul care ne diferentiaza de alte animale din lantul trofic.
Calin
vineri, 22.11.2013 at 10:52
mai degraba avem sanse ca tara sa se dezvolte daca intra in economie cateva miliarde de dolari si in bugetul de stat cateva miliarde de dolari decat daca nu intra nimic. cat despre locurile de munca, oamenii din Rosia Montana vor sa se faca minerit acolo, pentru asta sunt investitori si asta va rezolva si celelalte probleme de acolo. atunci minerit sa se faca!
Calin
joi, 21.11.2013 at 10:59
Analizand obiectiv situatia, patrimoniul de la Rosia are nevoie de investitii, asta e clar, iar cei de la RMGC sunt singurii care au inceput investitiile acolo si singurii care si-au asumat investitii in continuare. atunci sa le continue! si in felul asta se va si dezvolta zona datorita mineritului!
Popescu
joi, 21.11.2013 at 16:27
Corect, respectiv daca incepe proiectul, postacii RMGC vor fi primii disponibilizati, doar nu mai e nevoie de ei…
Rusu Mirel
luni, 25.11.2013 at 18:37
Dezavantajul proiectului minier este ca, fiind primul proiect minier modern de amploare construit in Romania, naste reticenta, pentru ca tot ceea ce este necunoscut provoaca teama. Totusi, la nivel mondial, tehnologiile folosite la Rosia Montana sunt folosite de 100 de ani, sunt sute de mine care opereaza in mod asemanator, inclusiv in state europene precum Suedia sau Finlanda
Tudor Pop
luni, 25.11.2013 at 23:42
Obiectivul RMGC pe termen lung: construirea in aceasta regiune a unei companii miniere puternice, cu respect pentru mediu. In dezvoltarea Proiectului Rosia Montana va fi nevoie de doi ani pentru a construi infrastructura de minerit, urmati de un ciclu operational de 16 ani si de 7 ani pentru reabilitare si inchidere. Studiul EIA al RMP prezinta in detaliu toate activitatile care vor avea loc in acest interval. Proiectul reprezinta un angajament considerabil si pe termen lung.
Compania este in continuare interesata de alte posibile proprietati din jurul Rosiei Montane. Regiunea este bogata in resurse si este posibil ca si alte companii sa considere regiunea demna de explorare si investitii.
Alin Croitoru
marți, 26.11.2013 at 10:42
Dupa cum insusi SOROS ce sustine financiar campania impotriva proiectului minier de la Rosia Montana a declarat este mult mai usor sa faci oameni sa fie impotriva unui lucru decat sa fie pentru acest lucru. Asa sta treaba si cu raportul astora care s-au trezit ei dupa trei zile la Rosia Montana sa vrea sa ne conserve. dar bani pt oameni din Rosia Montana cine aduce? aaa cand e vb de bani nimeni nu are nici o solutie.
Alex
miercuri, 27.11.2013 at 15:45
RMGC investeste in patrimoniu mai mult decat o face statul roman. Fara sa scoata un gram de aur, a pus bazele celui mai mare program de cercetare arheologica din Romania si a restaurat deja prima casa din Rosia Montana – casa nr 325. Pana sa vina RMGC in zona nici nu se stiau prea multe de patrimoniul cultural din Rosia.
Marcel
miercuri, 27.11.2013 at 18:35
In ultimii ani, 20 de cladiri din centrul istoric al comunei au fost reabilitate, iar pentru alte 110 cladiri sau finalizat proiectele de restaurare
raul
miercuri, 27.11.2013 at 20:51
vrem minerit
Alex
miercuri, 27.11.2013 at 20:52
sustinem Rosia Montana
Cristi
joi, 28.11.2013 at 01:03
Unesco lu peste…demararea proiectului fara prea multe povesti este cea mai buna varianta…oamenii din zona traiesc in stres cu gandire la ziua de maine ca poate raman fara un servici si la altii le arde de alte lucruri si isi dau cu parerea pe langa subiect…
Dany Bogdan
vineri, 13.12.2013 at 15:03
Cred ca cei de la York Archaeological Trust stiu ce vorbesc… Eu cred ca Rsia montana este importanta dar nu atat de mult incat sa fie conservata in situ