RMGC: Raportul specialiştilor britanici care recomandă conservarea in situ a Roşiei Montane, contrazis de York Archaeological Trust

Raportul privind Însemnătatea Masivului Cârnic din Roşia Montană, elaborat în 2010 de trei specialişti britanici, în care se menţionează că situl îndeplineşte criterii de valoare universală excepţională pentru patrimoniu UNESCO a fost contrazis de un alt arheolog britanic, care a efectuat cercetări aprofundate în zonă, transmit reprezentanţii RMGC.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analiză detaliată a afirmaţiilor şi argumentelor incluse în acest raport, iar arheologul britanic David Jennings, actualmente director al York Archaeological Trust şi fost director al Oxford Archaeology, instituţie implicată în programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană încă din 2008, a analizat în detaliu şi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly şi Mike Dawson (raportul WMD), se precizează într-un comunicat de presă al companiei.

Publicitate

Raportul din 2010 a fost elaborat de prof. Andrew Wilson, Universitatea Oxford, Institutul de Arheologie şi prof. David Mattingly, Universitatea din Leicester, Facultatea de Arheologie şi Istorie Antică. Proiectul a fost condus de Michael Dawson, membru al Societăţii de Studiu al Antichităţii, Membru al Institutului pentru Arheologi, Director al CgMs Consultancy Ltd, în perioada august-septembrie 2010.

Potrivit rezumatului acestui raport făcut public în iulie 2011, regiunea Roşia Montană îndeplineşte patru criterii de însemnătate ale UNESCO referitoare la valoarea universală excepţională (un singur criteriu pentru a face ca un sit să fie eligibil pentru statutul de Patrimoniu Mondial fiind suficient). Specialiştii britanici susţin că aceste criterii se referă la faptul că situl Roşia Montană “prezintă o succesiune importantă de valori umane, de-a lungul unui interval de timp sau într-o zonă culturală a lumii, în domeniul arhitecturii sau tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau peisagisticii; este o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau a unei civilizaţii care există sau care a dispărut; este un exemplu excepţional de tip de construcţie, arhitectură sau ansamblu tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă (etape) semnificativă din istoria umanităţii şi este un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare a uscatului sau a mării care este reprezentativ pentru o cultură (sau culturi), sau pentru interacţiunea cu mediul în special când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbării ireversibile.

Masivul Cârnic în special conţine cel mai întins complex de galerii de mină subterane din regiunea Roşia Montană, iar acestea trebuie să fie păstrate ca un ansamblu, în totalitate”.

În replică, arheologul britanic David Jennings, fost CEO al Oxford Archaeology arată că "numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roşia Montană, unde se întreprind măsuri complexe de gestionare  patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivă in situ alături de conservarea prin inventariere/înregistrare”.

În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roşia Montană şi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, potrivit comunicatului RMGC, raportul WMD prezintă deficiențe semnificative şi exemplifică prin faptul că "puţinele informaţii deţinute despre exploatările din perioada romană şi recunoscute de specialiştii importanţi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraţii competente cu privire la unicitatea sau calităţile deosebite ale minelor din Roşia Montană; se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmă că sunt unice în Masivul Cârnic; evaluarea caracterului intact şi complet al arheologiei epocii romane este deficitară şi inexactă; dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfăşurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înţeleasă sau este slab reprezentată, ceea ce conduce la o interpretare profund eronată a amplorii activităţilor întreprinse în ultimii 13 ani. De exemplu, se afirmă greşit faptul că perioadele pre- şi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciată. Dovezile fizice pentru exploatările medievale sunt semnificativ exagerate. Există o analiză comparativă inadecvată a exploatării din perioada austro-ungară, ceea ce conduce la o exagerare a importanţei acesteia”.

În comunicatul de presă RMGC, compania mai arată că, potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integrităţii şi autenticităţii şi nici o analiză comparativă a Roşiei Montane: „Afirmaţiile cu privire la o echivalenţă de importanţă corespunzătoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susţinute din cauza unei evaluări de importanţă deficitare şi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenţiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universală Excepţională, conform Convenţiei privind Patrimoniul Mondial: şi anume o evaluare a integrităţii şi autenticităţii şi o analiză comparativă a Roşiei Montane – într-adevăr, Raportul WMD nu menţionează amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.”

De asemenea, se menţionează că analiza arheologului britanic arată că recomandarea făcută în raportul WMD ca întregul sit să se conserve in situ este inadecvată, fiind construită pe trei elemente greșite: "o exagerare a importanţei sitului; lipsa de apreciere a stării precare de conservare şi integrităţii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatării intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului şi a lăsat un mediu în mare măsură nereabilitat şi masiv poluat şi lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totală (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).”

Documentul amintit arată că proiectul RMGC a căutat calea corectă pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului şi a propus măsuri adecvate. „Compania a demarat o amplă campanie de cercetare, fără egal în istoria arheologiei româneşti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile şi implicarea unuia dintre cei mai mari specialişti în arheologie minieră din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se arată în analiza lui David Jennings.

Sursa citată mai menţionează că "autorii raportului WMD au vizitat Roşia Montană timp de trei zile şi au analizat timp de două luni o selecţie a documentaţiei referitoare la patrimoniul din localitate, în timp ce David Jennings s-a implicat în profunzime în analizarea tuturor aspectelor de patrimoniu ale proiectului minier. Arheologul regretă lipsa dialogului între autorii Raportului WMD și arheologii implicați de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roşia Montană în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenţează concluziile".