Săptămâna luminată: PROGRAMUL slujbelor religioase de la Catedrala Încoronării din Alba Iulia. Izvorul Tămăduirii, sfințirea apei

Credincioșii ortodocși au intrat în Săptămâna Luminată. După prima, a doua și a treia zi de Paște, următoarea sărbătoare va fi vineri, un praznic închinat Maicii Domnului. Pe 21 aprilie este Izvorul Tămăduirii, cu sfințirea apei – Agheasma Mică.

Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Săptămâna luminată stă sub semnul luminii şi prima slujbă din această săptămâna începe prin cuvintele ”Veniţi de luaţi lumină”. Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale.

Săptămâna Luminată: semnificații religioase

În primele secole ale creştinismului, în timpul Săptămânii Luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului), care erau botezaţi în noaptea de Paşti, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii. În această săptămână, ei veneau în fiecare zi la Biserică, participând la Sfânta Liturghie şi împărtăşindu-se cu Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. Pentru că primiseră Botezul, ei se numeau „luminaţi”, iar săptămâna aceasta era socotită pentru ei „Săptămâna cea luminată”.

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.

Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, indiferent pentru cine ar fi săvârşită (preot, călugăr sau credincios), este înlocuită de slujba Învierii. Se cântă la mort „Hristos a Înviat!”.

O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri şi vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harţi”. În aceste zile, în care în mod obişnuit este post se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri.

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade – una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului şi de cea a Triodului) – vine de la cartea Penticostar, care se foloseşte în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Paşte şi Rusalii (50 de zile).

Această perioadă se distinge prin luminozitate, prin frumuseţe şi prin bucurie a întregii creaţii, ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârşesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Şi bisericile se înveşmântează în alb şi veşmintele preoţilor. De aceea, aceasta perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările ”Hristos a Înviat !” şi cântări de bucurie: ”Veniţi să ne luminăm popoare! Veniţi să ne bucurăm de Învierea lui Hristos!”

În tot acest timp, creştini ar trebui să se salute cu urarea ”Hristos a Înviat!” şi de la Înălţare, ”Hristos S-a Înălţat!”, urmată de răspunsul ”Adevărat a Înviat !” şi ”Adevărat S-a Înălţat!”.

Săptămâna Luminată – tradiții și obiceiuri

Fiecare zi din Săptămâna Luminată are o semnificație aparte. Luni, a doua zi de Paște, este ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării. Este obiceiul ”udatului” și al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

Marți, a treia zi de Paște, este zi în care nu se lucrează în gospodării. Se dă de pomană din pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercuri sau Sfânta Mercurie, se spune că nu este bine să munceșt, de „nunta şoarecilor”. Riști să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joi (Joia Verde), se cinstesc grădinile şi terenurile agricole. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vineri este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Se mai numește și Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Gospodinele nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Izvorul Tămăduirii

Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.

Numele de Izvorul Tămăduirii amintește de o serie de minuni săvârșite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului. Creștinii care vin la biserică iau parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică.

Luni, 17 aprilie – SFINTELE PAŞTI (a II-a zi) – Sfântul Simeon, episcopul Persiei

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Marți, 18 aprilie – SFINTELE PAŞTI (a III-a zi) – Sfântul Cuvios Ioan, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Miercuri, 19 aprilie – Sfântul Cuvios Ioan Paleolavritul

• ora 7.00-8.00 – Utrenia
• ora 8.00-9.20 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Joi, 20 aprilie – Sfântul Teotim, Episcopul Tomisului

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Vineri, 21 aprilie – Izvorul Tămăduirii – Sfântul Mucenic Ianuarie

• ora 9.00-10.00 – Utrenia
• ora 10.00-12.00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 12.00-12.30 – Sfinţirea apei (Aghiasma mică)
• ora 18.00-18.50 – Vecernia

Sâmbătă, 22 aprilie – Sfântul Cuvios Teodor Sicheotul

• ora 7.00-8.00 – Utrenia
• ora 8.00-9.25 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• ora 18.00-19.25 – Vecernia mare cu Litie

Duminică, 23 Aprilie – Duminica a 2-a după Paşti (a Sfântului Apostol Toma)

Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință

• 10.00 – Sfânta Liturghie. Predică Pr. Silviu Florea
• 18.00 – Vecernia şi Paraclisul Maicii Domnului. Predică Ierom. Nicolae

Săptămâna Luminată – rânduieli bisericești

În Săptămâna Luminată nu se fac metanii și nu se îngenunchează, nu se ajunează și nu se spovedește.

Tot în această perioadă, Ușile Împărătești rămân permanent deschise și nu se fac pomeniri de obște pentru cei adormiți.

În Săptămâna Luminată, precum și la Odovania Paștilor (miercuri, înainte de Înălțarea Domnului), în locul rugăciunilor obișnuite de dimineața și de seara se citește Rânduiala Ceasurilor Sfintelor Paști.

De asemenea, în Săptămâna Luminată, în locul Paraclisului către Născătoarea de Dumnezeu, se citește Canonul Învierii, iar Acatistul Învierii Domnului se citește de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea se face dezlegare la pește.

Săptămâna Luminată se încheie cu Duminica Sfântului Apostol Toma.