Secția de procurori a CSM: Pensiile magistraților ocupă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din România

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, marți, că pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă maximum 4% din totalul de 215.000 care se plătesc în prezent, criticând totodată faptul că în spațiul public sunt prezentate ca regulă de salarizare veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES de Secția pentru procurori a CSM, în România, există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puțin peste 5.000 sunt cele ale magistraților.

”Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total”, a indicat sursa citată.

Precizarea a fost făcută de Secția pentru procurori a CSM ‘în contextul dezbaterii publice privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, precum și volumul de muncă înregistrat de procurori, dimensiunile și încărcătura schemelor de personal’.

În comunicat, Secția pentru procurori a CSM a explicat că Parchetele sunt organizate pe patru grade de jurisdicție, la fel ca și instanțele.

În primul grad funcționează 176 de Parchete, în al doilea 42, în al treilea 15, iar în al patrulea unul singur – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La nivelul primului grad de jurisdicție funcționează 1.114 procurori din numărul total de 2.284 în activitate, reprezentând 49% din numărul total al procurorilor, a indicat sursa citată, în contextul dezbaterii publice privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, precum și volumul de muncă înregistrat de procurori, dimensiunile și încărcătura schemelor de personal.

”Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5.570 dosare pe procuror.

Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar.

La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net”, se menționează în comunicat.

Peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public, reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate, sunt salarizați cu sume între 10.400 lei net și 12.954 lei net.

”Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, a subliniat Secția pentru procurori a CSM.

Conform comunicatului, modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal, din Justiție sau nu, care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni.

”Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un Guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său.

Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din Justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu Justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept”, a mai transmis Secția pentru procurori a CSM.

Începând cu anul 2017, se arată în comunicatul citat, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu de patru ori, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect.

La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorități ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depășească salariile în plată, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile.

”De fapt, magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime.

În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistrații de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar și confuzie în societate”, se evidențiază în comunicat.

În opinia Secției pentru procurori a CSM, orice altă discuție pe aceeași temă fără implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima așteptare.

”Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre Justiție care nu include Justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene”, se mai menționează în comunicat.