Deputații și senatorii votează pe ascuns legi controversate. Metodele prin care dau legi în favoarea lor

Senatorii și deputații îşi perfecţionează metodele prin care dau legi în favoarea lor. Parlamentarii aşteaptă ca proiectele să treacă tacit de prima Cameră sesizată, iar apoi, fără vreo dezbatere, le adoptă în Camera decizională. Actul care reglementează pensiile speciale ale deputaţilor şi senatorilor a fost aprobat de o comisie care nu s-a întrunit.

Fără să se întâlnească într-o şedinţă, aleşii din comisia de statut au întocmit, săptămâna aceasta, un raport la legea pensiilor speciale, prin care şi-au stabilit beneficiile de după ieşirea din câmpul muncii. Astfel, cine va poposi un an în Parlament va primi 1.500 de lei, iar suma creşte proporţional cu numărul de mandate. Decizia a fost luată în unanimitate. Contrar poziţiei oficiale a PNL, deputatul Mircea Toader, membru al comisiei de statut, s-a exprimat în favoarea ideii. El este la al treilea mandat şi ar urma să primească la pensie, dacă legea intră în vigoare, un bonus de peste 4.400 de lei.

Absenţa dezbaterilor este o altă metodă folosită de aleşi ca să nu atragă atenţia asupra unor legi vulnerabile. Anul acesta, 56 de acte normative au fost aprobate în acest fel. Dincolo de declaraţii politice, metoda este des folosită de aleşi. Aşa au fost majorate salariile funcţionarilor de la Preşedinţie şi Guvern cu 70%. Mai exact, printr-un amendament strecurat, la Camera Deputaţilor, într-o lege adoptată tacit. La Senat, legea a fost votată, fără dezbatere, pe repede înainte, în ultima zi a sesiunii parlamentare de primăvară, împreună cu alte zeci de acte normative.

În 2014, două modificări la legea ANI, care îmblânzeau sancţiunile contra demnitarilor incompatibili, au trecut tot tacit. Intrarea în vigoare a acestora a fost blocată de Curtea Constituţională.

Celebră rămâne data de 10 decembrie 2013, când mai mulţi deputaţi jurişti au modificat în secret codul penal în favoarea politicienilor cu probleme. Astfel, ei voiau ştergerea răspunderii penale pentru pedepsele cu închisoarea de până la 7 ani şi graţierea condamnărilor de până la 6 ani.

Documentul n-a intrat în vigoare doar pentru că cei din sistemul judiciar, societatea civilă şi ambasadele occidentale s-au opus vehement. 

sursa: digi24.ro