Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sesiune ştiinţifică: Muzeul Unirii a prezentat un raport preliminar privind săpăturile arheologice realizate în Parcul Custozza


Publicat

Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României la Alba Iulia au început, miercuri, la ora 10.00, cu o sesiune naţională de comunicări ştiinţifice intitulată „Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român. 93 de ani de la Marea Unire (1918-2011)”, ce are loc la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În cadrul evenimentului, a fost prezentat şi un raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice preventive din castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, în anul 2011.

Sesiunea, care se bucură de prezenţa a numeroşi specialişti proveniţi din importante centre muzeale şi ştiinţifice din România (Alba Iulia, Bucureşti, Braşov, Iaşi, Timişoara, Satu Mare, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu, Deva, Târgu-Mureş) cuprinde susţinerea de lucrări, în cadrul a trei mari secţiuni: Arheologie, Istorie şi Restaurare-conservare.

Această manifestare organizată de Muzeul Unirii din Alba Iulia a devenit o tradiţie, iar, în acest an, pe lista lucrărilor discutate în plen se regăseşte şi un raport realizat de directorul adjunct al instituţiei de cultură, Constantin Inel, privind săpăturile arheologice preventive din castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, în anul 2011. Lucrarea tratează o temă de actualitate şi maxim interes pentru locuitorii municipiului Alba Iulia şi nu numai, respectiv săpăturile efectuate în interiorul Parcului Custozza.

Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Instituţia Prefectului Judeţului Alba, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

Vedeţi pe larg programul sesiunii ştiinţifice desfăşurate la Alba Iulia:

Miercuri, 23 noiembrie

Ora 10.00 Deschiderea lucrărilor Sesiunii

Salutul oficialităţilor
Lucrări în plen: – „Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice preventive din castru legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum în anul 2011” – lucrare colectivă, prezintă Constantin Inel
– Tudor Sălăgean – „Căpitanul John Smith şi Transilvania”

Ora 11.30: Lansare de carte: Ioan Maria Oros – Istoriografia cărţii româneşti vechi din Transilvania (De la începuturi până la 1948); prezintă prof. univ. dr. Iacob Mârza

Ora 12.00: Vernisajul expoziţiei: Obiecte textile salvate prin conservare-restaurare

Ora 13.00: Masa de prânz, Hotel „Parc”

Orele 15.00 – 19.00: Prezentarea lucrărilor pe secţiuni

Ora 20.00: Cina festivă, Hotel „Parc”

Joi, 24 noiembrie 2011

Orele 9.00 – 12.00: Prezentarea lucrărilor pe secţiuni

Ora 13.00: Masa de prânz, Hotel „Parc”

Secţiunea ARHEOLOGIE PRE ŞI PROTOISTORICĂ
Miercuri, 23 noiembrie 2011
Salonul Galben, Hotel „Parc”
orele 15.00 – 19.00

Moderator: dr. Horia Ciugudean

1. Cristinel Fântâneanu, Georgeta El Susi – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti
O descoperire neolitică la Acmariu, com. Blandiana, jud. Alba

2. Georgeta El Susi – Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti
Exploatarea animalelor în locuirea neolitică (Vinca A3-B1) de la Miercurea Sibiului, jud. Sibiu

3. Marius-Mihai Ciută – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
O locuinţă vinciană, de suprafaţă, cu destinaţie specială, descoperită la Limba-Şesu Orzii şi câteva consideraţii privind locuirea vinciană timpurie

4. Sabin Adrian Luca – Muzeul Naţional „Brukenthal”
Câteva consideraţii despre situl de la Turdaş-Lunca

5. Mihai Gligor – Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Dovezi osteoarheologice privind violenţa interpersonală şi conflictele intercomunitare în neoliticul şi eneoliticul european

6. Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Vasile Opriş – Muzeul Naţional de Istorie a României
Aşezarea de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Consideraţii generale

7. Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Mădălina Voicu – Muzeul Naţional de Istorie a României
Necropola eneolitică de la Sultana-Malu Roşu

8. Beatrice Ciută – Institutul de Arheologie Sistemică “Iuliu Paul” Alba Iulia
Fruits and seeds from the archaeological site Bathory Castle (Zalău county)

9. Nicolae Cătălin Rişcuţă – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Consideraţii privind relaţia cronologică dintre grupurile Şoimuş şi Copăceni în sud- vestul Transilvaniei

10. Gabriel Bălan, Constantin Inel, Silviu Popa, Daniel Marius Tentiş, Marius Râza – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Cercetările arheologice preventive de la Romos (jud. Hunedoara)

Secţiunea ARHEOLOGIE PRE ŞI PROTOISTORICĂ

Joi, 24 noiembrie 2011
Salonul Galben, Hotel „Parc”
orele 9.00-12.00

Moderator: dr. Cristinel Fântâneanu

1. Horia Ciugudean – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Periodizarea culturii Gava în Transilvania

2. Gabriel T. Rustoiu, Matei Drâmbărean – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, DJCPN Alba
Situl arheologic Pîclişa – “La Izvoare”. Cercetările arheologice din anul 2011- Descoperirile hallstattiene

3. Ilie Lascu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Vase bitronconice decorate cu caneluri pe gât din prima vârstă a fierului din spaţiul intracarpatic

4. Aurel Rustoiu – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj–Napoca
Colonişti şi indigeni în Trasilvania la începutul epocii La Tène

5. Mariana Egri – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Vinul mediteranean în Dacia în sec. II-I a.Chr.

6. Iosif Vasile Ferencz -Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Contribuţii la tipologia cheilor romane descoperite în context dacice

7. Mihai Căstăian – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Urme de locuire dacică la Prihodişte “Dealul Alunului”

8. Mihaela Simion – Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale Bucureşti
Coridorul IV Paneuropean. Arheologie şi dezvoltare. Proiecte de infrastructură rutieră.

Secţiunea ARHEOLOGIE CLASICĂ ŞI MEDIEVALĂ
Miercuri, 23 noiembrie 2011
Sala de conferinţe, Hotel „Parc”
orele 1500 – 1900

Moderator: dr. Vasile Moga

1. Vitalie Bârcă – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Noi vestigii sarmatice descoperite pe teritoriul judeţului Arad

2. Mihail Zahariade – Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti
Moesia Inferior şi războaiele daco-romane: comandă, logistică, mişcări de trupe

3. Cristian Găzdac – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Capcanele evidenţei numismatice. Cazul Arcobadara

4. Radu Ciobanu, Ana Maria Duna, Ovidiu Oargă – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
O nouă divinitate fluvială – probleme de iconografie şi stil

5. George Bounegru, Adrian Bolog – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Morminte de militari descoperite în necropolele de la Apulum

6. Dorel Bondoc – Muzeul Olteniei Craiova
Câteva consideraţii despre podul roman peste Dunăre, de la Grojdibod-Dolni Vadin

7. Radu Ota – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Statuete votive descoperite la Apulum

8. Marius Barbu – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Piese din os şi corn descoperite recent la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

9. Viorica Rusu-Bolindeţ – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Palatul guvernatorului consular al celor trei Dacii de la Apulum. Bilanţ al săpăturilor recente şi perspective

10. Cosmin Bogdan Matei – Universitatea de Vest, Timişoara
Mic depozit monetar de argint descoperit în clădirea XI de la Tibiscum

11. Ana Cristina Hamat – Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş
Podoabe pentru împodobirea gâtului descoperite pe teritoriul Daciei Superior. Medalioane şi pandantive

12. Călin Timoc – Universitatea de Vest, Timişoara
Castrum peregrini şi legiunile Daciei

13. Doina Benea – Universitatea de Vest, Timişoara
Vestul Daciei Romane în vremea lui Commodus

Ora 1700 – pauză cafea
Ora 2000 – Cina festivă, Hotel Parc

Secţiunea ARHEOLOGIE CLASICĂ ŞI MEDIEVALĂ
Joi, 24 noiembrie 2011
Sala de conferinţe, Hotel „Parc”
orele 9.00-12.00

Moderator: prof. univ. dr. Nicolae Gudea

1. Radu Iustinian Zăgreanu, Ardevan Radu – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe, jud. Covasna, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
O inscripţie romană de la Jebucu (jud. Cluj)

2. Radu Ardevan – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Despre un monument votiv roman de la Gherla

3. Simona Regep – Universitatea de Vest, Timişoara
Producţia de opaiţe a meşterului Urus de la Drobeta

4. Anca Timofan, Teodor Muntean, Radu Ota – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Proiectul de cercetare arheologică Apulum II (Municipium Septimium Apulense) – Ravelinul Sf. Francisc de Paola. Aplicaţii grafice 3D

5. Ioan Oprea – Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Tipuri noi de ştampile descoperite în principia castrului Legiunii XIII Gemina

6. Nicolae Gudea – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Inscriptiones tegularium legionis XIII Geminae. Tipologia ştampilelor descoperite în castru

7. Alexandru Diaconescu – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Trama stradală a Coloniei Aurelia Apulensis

8. Vasile Moga – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Ad Vatabos

9. Alpar Doboş – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca
Înmormântarile cu cal în cimitirele cu morminte dispuse în şiruri paralele din Transilvania în epoca avară timpurie

10. Călin Cosma – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca
Tipuri de vase din lut depuse în morminte din secolele VII-IX descoperite în Transilvania

11. Aurel Dragotă, George Tomegea – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu
Situl arheologic Pîclişa – “La Izvoare”. Cercetările arheologice din anul 2011

12. Angela-Cristina Lumezeanu – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Registru online de inventariere a pieselor aflate în colecţiile muzeelor. Avantaje tehnice şi funcţionale – sisteme avansate de gestiune a bazelor de date

Ora 1300 – Masa de prânz, Hotel Parc

Secţiunea ISTORIA CULTURII, ETNOGRAFIE ŞI ANTROPOLOGIE ISTORICĂ
Miercuri, 23 noiembrie 2011
Sala de lectură, MNUAI
orele 15.00 – 19.00

Moderatori: Vasile Rus, Gudrun-Liane Ittu

1. Vasile Rus – Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj Napoca
O sursă iezuită despre procesul “arianului” Francisc fiul lui David

2. Ioan Maria Oros – Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Brevis Descriptio telurris Silvanicae (1684) versus Descriptio Moldaviae (1711) – partea a II-a

3. Florin Bogdan, Monica Avram – Muzeul Etnografic „Anton Badea”, Reghin; Biblioteca Judeţeană Mureş
Tipărituri blăjene în colecţiile Bibliotecii Teleki-Bolyai din Târgu Mureş

4. Constantin Ittu – Muzeul Brukenthal, Sibiu
Reforma religioasă şi românii ardeleni în secolele XVI-XVII: între Catehismul luteran de la Sibiu şi opera cărturărească a lui Simion Ştefan, Mitropolitul

5. Ioan-Nicolae Popa – Sibiu
Ediţii ale scrierilor lui Vasile Aaron în bibliotecile sibiene

6. Georgeta Deju – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Din biblioteca lui Virgil Olariu, întâiul primar român al Devei

7. Camelia Elena Vulea – Grup Şcolar “Grigore Moisil” Deva
O parohie ortodoxă în sec. XX. “Monografia comunei Câmpuri Surduc, scrisă de preotul Ioan Budoiu la anul 1904”

8. Diana Ciugudean – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Carte în limba franceză din fondul Bibliotecii Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia (I)

9. Carmen Stînea – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Biblioteci în Bibliotecă: Colecţia Szász Pál

10. Gudrun-Liane Ittu – Institutul de Studii Socio-Umane, Sibiu
Păstrarea patrimoniului germanilor din Transilvania: de la Asociaţia Sebastian Hann (Sebastian Hann Verein für heimische Kunstbestrebungen) la fundaţiile de astăzi

11. Carmina Maior – Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu
Evoluţia troiţelor în satele din Mărginimea Sibiului (studiu pe satul Rod)

12. Veronica Oşorheian – Alba Iulia
Păstrătorii de datini: trişcaşii din Leşu, judeţul Bistriţa Năsăud

13. Alin Mihai Gherman – Cluj-Napoca
Documentul istoric într-o posibilă abordare literară

Secţiunea ISTORIA CULTURII, ETNOGRAFIE ŞI ANTROPOLOGIE ISTORICĂ
Joi, 24 noiembrie 2011,
Sala de lectură, MNUAI
orele 9.00-12.00

Moderatori: Alin Mihai Gherman, Adriana Ţuţuianu

1. Petruţa Dorina Pop – Centrul de cultură “Augustin Bena”, Alba
Proiecţie “Nunta în Transilvania”, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

2. Marinela Baba – Centrul de cultură “Augustin Bena”, Alba
“Nunta în Transilvania”, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

3. Daniela Floroian – Centrul de cultură “Augustin Bena”, Alba
Valer Butură şi cultura etnografică transilvană

4. Anca Elisabeta Tatay – Biblioteca Academiei, Cluj–Napoca
Gravura de tradiţie bizantină din cartea românească veche tipărită la Buda

5. Ana Dumitran – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Pictorii catedralei greco-catolice din Blaj

6. Elena Daniela Cucui – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Ultimul posibil descendent al lui Iacob Zugravul: Ioan fiul lui Gheorghe

7. Enikő Hegedüs – Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia
Reprezentările de tip ex-voto ale icoanei Maicii Domnului care a lăcrimat la Nicula

8. Cristian Micu – Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Centrul de iconari de la Nicula

9. Adriana Ţuţuianu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Pictorul Samoilă Zgăvârdean din Costeşti (jud. Hunedoara)

10. Fabian Istvan – Universitatea “Petru Maior”, Târgu Mureş
Structuri ale mentalului colectiv în Evul Mediu timpuriu (sec. VI-VII): concepţia despre moarte

11. Ana-Maria Gruia – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Fumatul, pipele şi ardelenii

12. Marius Rotar – Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Medicina legală şi tematica cremaţiunii în România: cazul fraţilor Minovici

Ora 1300 – Masa de prânz, Hotel Parc

Secţiunea ISTORIE
Miercuri, 23 noiembrie 2011
Salonul Albastru, Hotel „Parc”
orele 15.00 – 19.00

Moderatori: Vasile Ionaş, Tudor Sălăgean

1. Vasile Ionaş – Deva
Reformism în sec. al XVIII-lea în Transilvania. Începuturile administraţiei moderne în comitatul Hunedoara

2. Ioachim Lazăr – Deva
Cronica protopopiatului greco-catolic Bobâlna (1750-1874)

3. Liviu Zgârciu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
A fost închis Horea în Poarta a III-a a Cetăţii bastionare de tip Vauban Alba Carolina în ianuarie-februarie 1785?

4. Maria Basarab, Viorel Codrea – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Parohia greco-catolică „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, Cugir
Răspunsurile preotului greco-catolic din Cugir, Ioan Dreghiciu (1885) la chestionarul Academiei Române

5. Cristina Ploscă – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Din istoricul atelierului de industrie casnică înfiinţat în Orăştie (1907-1914)

6. Gabriela Mircea – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Înfiinţarea Despărţământului VIII al Astrei în documente din colecţia Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia

7. Maura-Geraldina Giura, Lucian Giura – Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu
Astra medieşeană în perioada interbelică

8. Adela Herban – Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Locul şi rolul lui Ovid Densuşianu în istoriografia românească

9. Alexandru Istrate – Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Reflecţii despre o carieră publică în însemnări personale

10. Ionela Mircea – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Oameni şi locuri din judeţul Alba. Colecţia Cristian Florin Bota

Secţiunea ISTORIE
Joi, 24 noiembrie 2011,
Salonul Albastru, Hotel „Parc”
orele 9.00-12.00

Moderatori: Liliana Popa, Marius Cristea

1. Paraschiva Farcaş – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Rolul vieţii artistice în realizarea idealului naţional al românilor transilvăneni

2. Radu Racoviţan – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Un vis împlinit: Familia Regală în Transilvania (mai 1919)

3. Liliana Popa – Sibiu
Documente inedite din arhivele sibiene depre Marea Unire

4. Tudor Roşu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Noi date despre fotograful Unirii, Samoilă Mârza

5. Dorin Giurgiu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Învăţători din judeţul Alba, căzuţi pe câmpul de luptă (1941-1942)

6. Cristian Florin Bota, Gabriela Mircea – CAR Credit Teiuş, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
O autobiografie (1908-1942) a generalului maior (r) Vasile Barbu

7. Marius Cristea – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Eroismul în discursul istoric

8. Sergiu Soica – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Elite ecleziastice greco-catolice din Banat în perioada anilor 1945-1965

9. Silviu-Iulian Sana – Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor
Contribuţii la istoria eparhiilor greco-catolice de Oradea Mare şi Maramureş. Raportul vicarului ortodox dr. Augustin Paul din 1957

10. Miruna Mădălina Trandafir – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj–Napoca
Dimensiunea preliminară a politicii externe româneşti post ’89. Sincope şi disfuncţionalităţi

11. Ana Maria Roman-Negoi, Ioan Cristinel Roman- Negoi – Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Şcoala cu clasele I-VIII “Avram Iancu” , Alba Iulia
Alba Iulia în manualele de istorie postdecembriste

12. Sebastian Bazilescu – Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Alba Iulia
Etimologia toponimului ALBA IULIA: grafie şi semnificaţie istorică

Secţiunea RESTAURARE – CONSERVARE
Miercuri, 23 noiembrie 2011
Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare a Cărţii Vechi
orele 15.00 – 19.00

Moderatori: Doina Hendre Biro, Alexandru Ştirban

1. Doina Hendre Biro – Biblioteca Naţională a României. Filiala „Batthyaneum”
Observaţii asupra stării de conservare a două manuscrise de secol XIV şi XV, din colecţia Bibliotecii „Batthyaneum”

2. Toma Goronea – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Poarta a III-a a Fortificaţiei Vauban din Alba Iulia. Iconologie, iconografie şi problematica conservării-restaurării

3. Daniela Ciugudean – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Problematica restaurării depozitelor de bronzuri preistorice

4. Luminiţa Bujanca – Muzeul Banatului Timişoara
Restaurarea unui document de la începutul secolului al XX-lea

5. Daniela Burnete – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Tipuri de degradări întâlnite la icoanele pe sticlă aflate în colecţia Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia

6. Lorena Domocoş – Casa Mureşenilor Braşov
Vizite de documentare la Muzeul “Casa Mureşenilor”, Braşov ale studenţilor masteranzi de la “Eco esign de mobilier şi restaurare” din cadrul Universităţii Transilvania, Braşov

7. Dan Anghel – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Machetismul ca formă de exprimare muzeală

8. Emanoil Pripon – Muzeul Judeţean de Istorie Zalău
Còpii ştiinţifice: modalităţi de realizare, tehnici şi materiale utilizate (Studiu de caz II)

9. Viorica Pârv – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Benefic şi dăunător în tratamentele chimice aplicate la restaurarea-conservarea obiectelor muzeale

10. Ioana Daniela Trif – Seminarul Teologic „Mitropolit Simion Ştefan” Alba Iulia
Teme şi motive baroce în scrierile secolului al XVII-lea

11. Monica Druţa – Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Monotorizarea microclimatului unei săli de expoziţie, analiza şi interpretarea datelor

12. Maria Zgârciu – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Deteriorări ale obiectelor de patrimoniu pe suport papetar

13. Gina Olariu – Muzeul Judeţean Satu Mare
Monumentul Ostaşul Român de la Carei – evaluarea stării de degradare, propunere de restaurare-conservare

14. Elena Czifra – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia,
Problemematica restaurarii unui Triod, Râmnic, 1731

Secţiunea RESTAURARE – CONSERVARE

joi, 24 noiembrie 2011
Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare a Cărţii Vechi
orele 9.00-12.00

Moderatori: dr. Toma Goronea, Maria Zgârciu

1. Laura Troşan, Daniela Toader – Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Metode moderne de investigare şi expertizare a colecţiei de prapori a Muzeului Etnografic al Transilvaniei

2. Velinca Petcu – Muzeul Banatului Timişoara
Restaurarea legăturii şi a scoarţelor din lemn la Psaltirea de la Blaj, din anul 1786

3. Sorina Voju – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Inventar funerar, paşi spre restaurare

4. Anna Maria Veres – Institutul Teologic Romano Catolic Alba Iulia
Atacul ciupercii Merulius Lacrymans şi consecinţele sale. Studiu de caz Biblioteca Seminarium Incarnatea Sapientia
( SIS )

5. Ileana Partenie – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Salvarea unei gravuri din hârtie decupată, colaborare între tehnicile textile şi CNCRCV

6. Sorin Şerban – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Consideraţii privind prelucrarea materialului arheologic descoperit în cadrul unui complex medieval de sec. XVII-XVIII. Restaurarea pieselor întregibile

7. Ştefan Lipot, Alin Cădan – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; Institutul de Arheologie Sistemică „Iuliu Paul”, Alba Iulia
Consideraţii privind restaurarea unor plăci de lut de la instalaţii de ardere neolitice. Studiu de caz: Alba Iulia-Lumea Nouă

8. Alexandru Ştirban – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Legături de epoca românesti şi străine restaurate la CNCRCV

9. Smaranda Cutean- Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Criterii de grupare a bunurilor culturale în depozite. Studiu de caz

10. Marinela Barna – Casa Mureşenilor Braşov
Conservarea Arhivei Mureşenilor

11. Marius Anghel – Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Restaurarea legăturii unui Penticostar, 1767.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO Ministrul Educației: Evaluarea națională pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se face prin prezență fizică

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni seara, la Digi24, că prin Ordinul comun de minstru s-a dispus ca elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a să poată participa fizic la evaluările naționale, rezultatele urmând să arate impactul învățământului online, după un an de pandemie.

„La clasele a doua, și a patra, se putea prin prezență fizică, iar acum s-a dispus prezența fizică la aceste evaluări și pentru clasa a șasea. Elevii vor putea participa la examenele de evaluare, care sunt foarte importante pentru că ne vor arăta unde suntem după un an de predare online”, a spus Cîmpeanu la Digi24

Ministrul Educației a precizat că zilele următoare se vor stabili datele privind organizarea examenelor de evaluare.

„Cel mai probabil examenele se vor desfășura în aprilie”, a spus ministrul.

Ordinul semnat de ministru mai prevede ca toți elevii, din toate clasele, să aibă posibilitatea să solicite recuperarea orelor predate online.

Cum se vor face orele față în față în scenariul roșu

Ministrul Educaţiei a declarat că mai puţin de jumătate din elevii claselor terminale au participat, în semestrul II, la orele faţă în faţă.

Precizarea vine în contextul în care ministrul Educaţiei şi cel al Sănătăţii au emis recent un ordin comun prin care prezenţa elevilor din clasele terminale este permisă în localităţile aflate în scenariul roşu doar la jumătate din capacitate, respectiv maxim 15 elevi la clasele de gimnaziu şi 19 elevi pentru cele de liceu.

Sorin Cîmpeanu a explicat luni, la Digi 24, că pentru a fi semnat acest ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, a trebuit făcut rabat de la prezenţa integrală a elevilor la şcoală, pe considerente sanitare.

„Experienţa ne-a arătat, în primele patru săptămâni de la începerea semestrului II cu prezenţă fizică, în data de 8 februarie, că elevii claselor terminale au avut o prezenţă medie sub jumătate. Mai ales elevii claselor a XII-a”, a precizat, în acest context, ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a afirmat că, atunci când va fi depăşit plafonul de 50%, o soluţie va fi scenariul hibrid, cu participarea alternativă a elevilor dintr-o clasă la orele faţă în faţă.

Ministrul Educației: Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte

„Dacă mă întrebaţi de ce este posibil ca într-o şcoală care se găseşte în scenariu roşu, pe acelaşi palier, două săli de clasă, vecine, identice ca suprafaţă, în prima sală de clasă elevii de clasa a IV-a pot veni cu efective întregi şi e foarte bine că pot vei cu efective întregi şi în sala de lângă, în acelaşi interval orar, elevii de clasa a VIII-a trebuie înjumătăţiţi, nu pot să vă răspund la această întrebare.

Mai ales că au şi evaluare naţională, evaluare naţională care este un examen definitoriu pentru viitorul oricărui elev”, a adăugat ministrul Educaţiei.

„Am încercat să explic, şi eu explic de fiecare dată, că educaţia nu îmbolnăveşte.

Mie mi se pare foarte periculoasă ideea pe care începem să o inducem copiilor, mai ales celor de vârstă mică, 7-8-9 ani, cum că dacă merg la şcoală riscă să-şi îmbolnăvească părinţii, bunicii şi mai rău decât să-i îmbolnăvească.

Acest lucru mă tem că lasă sechele. Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte. Dimpotrivă, te învaţă să respecţi regulile. Dacă respecţi regulile, mergând la şcoală, atunci şansele să gestionezi riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari”, a subliniat Cîmpeanu.

Cum se vor desfășura Examenele naționale într-o localitate aflată în carantină

Sorin Cîmpeanu a declarat că, în situația în care vor fi localități carantinate, autoritățile vor emite derogări de la restricții pentru ca elevii din clasele terminale, să poată susține Evaluarea Națională și Bacalaureatul.

“Dacă în perioada examenelor naționale vom avea localități carantinate, am inițiat deja discuțiile cu CNSU în vederea obținerii unei derogări, excepții, cu respectarea accentuată a regulilor de protecție sanitară, dar care să permită elevilor să susțină Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, pentru că sunt examene esențiale, determinante pentru viitorul fiecărui elev”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene

Sorin Cîmpeanu a declarat că nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene, cum s-a întâmplat în 2020.

“N-a ajutat cu nimic cea de-a doua sesiune. În prima sesiune de Bacalaureat au fost identificați 3 elevi care aveau temperatura de peste 37,3 grade Celsius.

Până la urmă nu s-a confirmat că ar fi fost pozitivi. Nu sunt adeptul unei organizări. Dacă va fi nevoie, vom lua în considerare acest lucru.

Obiectivul este să organizăm examenele naționale la datele planificate, pentru a asigura predictibilitatea, cu prezență fizică pentru a asigura relevanța și cu o tematică adaptată specificului acestui an școlar care a fost total atipic.

Ministrul Educației: În cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții

Orice elev de clasa a VIII-a va putea susține examenul de Evaluare Națională, orice elev de clasa a XII-a va putea susține Bacalaureatul”, a afirmat Cîmpeanu.

El a mai spus că în cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții pentru ca elevii să susțină examenele naționale.

“Susținem organizarea examenelor naționale la datele planificate și cu prezență fizică. Depinde de situația de facto.

Teoretic vorbind, putem lua în calcul cea mai dezastruoasă situație în care să avem foarte multe localități carantinate.

Chiar și în această situație vom analiza în ce măsură se poate gestiona riscul epidemiologic, având în vedere importanța acestor examene naționale pentru a putea face o derogare pentru zilele în care se organizează aceste examene naționale, a declarat ministrul.

surse: digi24.ro, agerpres, edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când pică Paştele ortodox și catolic în 2021. De ce se sărbătorește în zile diferite și cum se calculează data în fiecare an

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de patru zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.

Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de patru zile: vineri- 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă-1 mai, duminică- 2 mai și luni- 3 mai (a doua zi de Paște).

Vezi și Zile libere 2021. Vor fi mai puține minivacanțe și zile libere în timpul săptămânii față de anul 2020

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia.

Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.

Când pică Paștele ortodox în 2021 și în următorii ani:

Paştele ortodox 2021 – duminică, 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică, 20 aprilie

Paștele catolic în 2021 și în următorii ani:

Paştele catolic 2021 – duminică, 4 aprilie

Paştele catolic 2022 – duminica 17 aprilie

Paştele catolic 2023 – duminică 9 aprilie

Paştele catolic 2024 – duminică 31 martie

Paştele catolic 2025 – duminică 20 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

REȚETE mucenici, 9 martie. Cum poți pregăti cei mai buni mucenici, cu lapte și ouă sau de post. Ingrediente și mod de preparare

Publicat

Unele gospodine fac în 9 martie, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau bradoși.

În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea și Muntenia, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.

Rețetă pentru mucenici

Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame făină; 120 ml apa caldă și sare.

Mucenicii se fac șnururi lungi și subțiri din coca, apoi se fac cerculețe mici sau opturi. Mucenicii se lasă peste noapte la uscat, pe masa presărată cu faină. Peste mucenici se presară de asemenea făină.

În dimineața de 9 martie, mucenicii se trec prin sită, pentru ca să cadă făina de pe ei, apoi se pun la fiert într-o zeamă preparată din următoarele ingrediente: apă, sare (un vârf de linguriță), coaja de la o lămâie (rasă) și zahăr.

Mucenicii se pun în apă, numai după ce aceasta a dat în clocot. E important să punem la fiert apa cu sarea. Se rade o coajă de lămâie și atunci când mucenicii încep să fiarbă se adaugă zahărul. Ne putem da seama ca mucenicii sunt fierți, atunci când aceștia se ridică la suprafață.

Se servesc cu miez de nucă și cu praf de scorțișoară.

Rețeta se gătește și se servește în 9 martie când se sărbătoresc cei 40 de mucenici.

Rețetă pentru mucenici muntenești

Ingrediente:

400 de grame de mucenici

200 de grame de nucă măcinată

200 grade zahăr

Scorțișoară măcinată după gust sau două batoane de scorțișoară

1 esență de rom

1 esență vanilie sau o păstaie de vanilie

un praf de sare

(după preferințe: coaja de la o portocală și/sau de la o lămâie)

Rețeta este de POST.

Mod de preparare:

Puneți apa (3 litri) la fiert cu scorțișoară și vanilie, adăugați mucenicii. După 10 minute, cel mult, îl luați de pe foc. Ei continuă să se gătească în lichidul fierbinte și după ce luați oala de pe aragaz. Adăugați zahăr, coaja de la lămâie și de portocală, esența de rom și puțină nucă măcinată. Amestecați. Puneți capacul și lăsați mucenicii timp de o oră.

Adăugați nucă în momentul servirii și scorțișoară.

Rețeta mucenici moldovenești

Ingrediente pentru aluat: 450 ml lapte, 125 gr zahăr, 50 ml ulei, 3 ouă, două plicuri de drojdie uscată, 2 pliculețe zahăr vanilat, 1 kg făini, o esență de vanilie, coaja de la o lămâie.

Pentru sirop, aveți nevoie de apă (300 ml), zahăr (150 gr), esență vanilie și coaja de la o portocală.

Miere și nucă măcinată sunt necesare pentru decor.

Mod de preparare

Toate ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei, laptele trebuie să fie călduț.

Faceți maia: peste drojdia uscată puneți puțin lapte, două linguri de făină și o lăsați să crească timp de 15 minute.

Pregătiți apoi aluatul: Puneți făina, ouăle, maiaua, zahărul vanilat, coaja de la lămâie, esența de vanilie și amestecați. În timp ce amestecați, cu mixerul sau cu mâna, adăugați lapte, puțin câte puțin și frământați. La sfârșit mai frământați puțin și lăsați aluatul să crească până-și dublează volumul

Pregătiți siropul: puneți apă, zahăr, după ce apa începe să clocotească mai lăsați să fiarbă aproximativ 3 minute. Puneți esența de vanilie și coaja de portocală, pe care o scoateți după ce siropul se răcește.

Împărțiți aluatul în mai multe bucăți egale. Formați forma de mucenic în formă de opt. Și o puneți pe o tavă, pe care ați pus înainte foaia de copt. Lăsați-i să crească un sfert de oră. Cu o pensulă, îi tapetați cu ou pentru a avea o culoare frumoasă după coacere. Timp de 20 de minute îi lăsați la cuptor.

Înainte de a-i însiropa, lăsați mucenicii să se răcească. Puneți sirop cu lingura, dar nu mult.

După ce-i lăsați 10 minute, adăugați miere și nucă, după gust.

sursă: dcnews.ro

foto: pixabay.com

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tânăr din Alba, prins la volan sub influența drogurilor, la Turda. Polițiștii i-au deschis dosar penal

Publicat

Un tânăr de 28 de ani din județul Alba a fost prins de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși era sub influența substanţelor interzise.

Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, acesta a fost oprit în trafic în data de 6 martie.

În jurul orei 19.32, un conducător auto în vârstă de 28 de ani, din judeţul Alba, a fost depistat de poliţiştii Biroului Rutier Turda, în timp ce se deplasa pe Calea Victoriei, din municipiul Turda, sub influenţa substanţelor interzise, aspect rezultat ca urmare a testării cu aparatul drugtest.

Cel în cauză a fost ulterior condus la o unitate de specialitate, unde i-au fost recoltate probele biologice, transmite IPJ Cluj.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate