Sesizarea Înaltei Curți în legătură cu legea privind pensiile magistraților, AMÂNATĂ de CCR pe 20 octombrie

Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. 

CCR avea pe ordinea de zi de miercuri, 8 octombrie, patru contestații la cel de-al doilea pachet de legi pentru reducerea deficitului bugetar. Exceptând contestația formulată de Înalta Curte față de modificările aduse legii pensionării magistraților, celelalte trei au fost depuse de partidele extremiste AUR, SOS sau POT. A respins azi doar sesizarea cu privire la guvernarea corporativă a întreprinderilor publice

În urmă cu două săptămâni, CCR amâna pentru 8 octombrie decizia privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, dar și pe legile care vizează sănătatea, fiscalitatea și companiile publice. A respins atunci doar contestațiile împotriva restructurării ANCOM, ANRE și ASF.

La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, scrie Agerpres.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ.

Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puțin” de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, subliniază Instanța supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei.

Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni.

Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile.

E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul.

Citește și Bolojan, mesaj pentru magistrați: ”Dacă activitatea este suspendată parțial, moral e ca și salarizarea să fie suspendată parțial”

Reamintim că magistrații din numeroase instanțe din țară sunt într-un fel de grevă nedeclarată (pentru că ar fi ilegal) și analizează doar cazurile considerate urgente, în semn de protest față de modificările propuse de guvern privind pensiile de serviciu din sistem.

Premierul Ilie Bolojan consideră că magistrații care și-au suspendat parțial activitatea ar trebui să primească și o salarizare parțială. Acesta a mai atras atenția că oamenii depind de sentințele date în justiție și că ei trebuie respectați printr-un serviciu public decent.

„Personal, nu am ce să fac în această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații și cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial.

Altfel, nu cred că este în regulă și nu cred că este un gest de respect față de cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public.

Așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigure un serviciu public decent, tot din respect pentru cetățeni”, a transmis Bolojan.