Sfântul Andrei: Nume sărbătorite în 30 noiembrie. Cui spui ”La mulți ani” în ziua în care este cinstit Apostolul Românilor

Sfântul Andrei, numit și ”Apostolul Românilor”, este sărbătorit de creștinii ortodocși în 30 noiembrie. Este prilej pentru a sărbători și persoanele care-i poartă numele.

Peste 900.000 de români au numele Andrei, Andreea sau derivate din acestea.

Majoritatea sunt bărbați (500.720), iar 422.638 sunt femei.

Citește și Mesaje de Sfântul ANDREI. Urări, felicitări și SMS-uri pentru Andrei, Andi, Andreea, Andra, Andrada

Sfântul Andrei: Semnificația numelui

Andrei înseamnă „cel dintâi chemat” la propovăduire, este, conform traditiei, și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.

Prenumele de Andrei și Andreea provin de la numele elen „Andreas”, derivat de la cuvântul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc, curajos”.

Semnificația numelui Andrei vine din greacă, de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic. Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.

Cele mai dese întâlnite nume – Sfântul Andrei

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei – 471.375 de persoane.

Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi – 2.940 de persoane; Andreeas – 787;  Andreiu – 356; Andrew – 618; Andrey – 260; Andrias/Andriaş – 8; Andries/Andrieş – 40; Andru – 157; Andrusa/Andruşa – 9; Andrusca/Andruşca/Andruşcă – 2; Andruta/Andruţă – 22; Andrăs/Andras/Andraş – 11.213; Andrea – 811; Andreas/Andreas/Andreaş – 8.847; Andu – 148; Endre – 3.124; Ondras – 2.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea – 337.437 de persoane.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra – 31.310 persoane; Andrada – 21.051; Andreia – 7.835; Andrusa/Andruşa – 7; Andrusca/Andruşca – 6; Andruta/Andruţa – 366; Andrea/Andrea – 24.215; Deea – 381; Deia – 30.

Cui îi poți spune ”La mulți ani” de Sfântul Andrei:

• Andreea
• Andra
• Andrada
• Andraș
• Andruș
• Andruța
• Andreas
• Andrias
• Andries
• Adi
• Andi
• Andu
• Andru
• Andreiu
• Edra
• Endre
• Deia
• Deea

Mesaje Sfântul Andrei – Cine a fost Apostolul Andrei

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29).

Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: „Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru”. (Ioan 1; 38-40)

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: „Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Şi l-a adus la Iisus.” (Ioan 1, 41, 41).

Fiind Sfântul Ioan Botezătorul închis în temniţă, Hristos a plecat din Nazaret şi S-a dus la lacul Ghenizaretului, unde i-a aflat pe Andrei şi pe Petru aruncând mreaja în mare. „Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”. (Matei 4; 19-20).

Iar ei, aşa cum spune Sfântul Evanghelist Matei, îndată au urmat lui Iisus; adică nu au aşteptat, nici nu au întârziat, nici nu au spus: „Să cârpim mrejele noastre şi apoi vom veni după Tine” („Vieţile Sfinţilor”). Ci îndată, lăsându-şi mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele şi cunoscuţii, au urmat lui Hristos. Şi încă aveau proaspătă mărturia Botezătorului, care le spusese despre Hristos şi ţineau minte şi minunile pe care le-au văzut, făcându-se de El.

Apostolul Andrei lăsând toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai înaintea celorlalţi apostoli, pentru care s-a şi numit „întâi chemat”.

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduirea Evangheliei, adică pentru a vorbi despre „Vestea cea Bună” a mântuirii în Iisus Hristos.

Citește și MESAJE de ZIUA NAȚIONALĂ pentru toți românii. Felicitări și urări din inimă de român de 1 Decembrie 2021

Potrivit Tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei –  Ocrotitorul românilor

Apostolul Andrei este primul ucenic al Mântuitorului Iisus Hristos, împreună cu fratele său, Sfântul Apostol Petru. Potrivit tradiţiei bisericeşti, consemnată de Eusebiu de Cezareea, cel mai important istoric din primele veacuri creştine, Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, în Sciţia Mică (Dobrogea de astăzi) şi Crimeea.

În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri.

Apostolul Andrei a predicat pe pământurile Daciei, iar faptul că a înlocuit o divinitate precrestină, personificare a lupului, arată importanța pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei pe pământurile noastre.

Conform Tradiției Bisericii sorții au căzut pentru Sfântul Apostol Andrei sa meargă în părțile Mării Negre și cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată.

Sfântul Andrei – tradiții și superstiții

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.

Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.

Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo.

Vezi și Mesaje de Sfântul ANDREI. Urări, felicitări și SMS-uri pentru Andrei, Andi, Andreea, Andra, Andrada

În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În aceste condiţii, usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite de usturoi.

Tot în noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.

Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul.

La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei.

Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.