Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sfântul Andrei: Nume sărbătorite în 30 noiembrie. Cui spui ”La mulți ani” în ziua în care este cinstit Apostolul Românilor


Publicat

Sfântul Andrei, numit și ”Apostolul Românilor”, este sărbătorit de creștinii ortodocși în 30 noiembrie. Este prilej pentru a sărbători și persoanele care-i poartă numele.

Peste 900.000 de români au numele Andrei, Andreea sau derivate din acestea.

Majoritatea sunt bărbați (500.720), iar 422.638 sunt femei.

Citește și Mesaje de Sfântul ANDREI. Urări, felicitări și SMS-uri pentru Andrei, Andi, Andreea, Andra, Andrada

Sfântul Andrei: Semnificația numelui

Andrei înseamnă „cel dintâi chemat” la propovăduire, este, conform traditiei, și primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre.

Prenumele de Andrei și Andreea provin de la numele elen „Andreas”, derivat de la cuvântul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc, curajos”.

Semnificația numelui Andrei vine din greacă, de la „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție, suflet puternic. Pentru vechii greci, „andros” era esența masculinității, a puterii și totodată a înțelepciunii.

Cele mai dese întâlnite nume – Sfântul Andrei

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei – 471.375 de persoane.

Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi – 2.940 de persoane; Andreeas – 787;  Andreiu – 356; Andrew – 618; Andrey – 260; Andrias/Andriaş – 8; Andries/Andrieş – 40; Andru – 157; Andrusa/Andruşa – 9; Andrusca/Andruşca/Andruşcă – 2; Andruta/Andruţă – 22; Andrăs/Andras/Andraş – 11.213; Andrea – 811; Andreas/Andreas/Andreaş – 8.847; Andu – 148; Endre – 3.124; Ondras – 2.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea – 337.437 de persoane.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra – 31.310 persoane; Andrada – 21.051; Andreia – 7.835; Andrusa/Andruşa – 7; Andrusca/Andruşca – 6; Andruta/Andruţa – 366; Andrea/Andrea – 24.215; Deea – 381; Deia – 30.

Cui îi poți spune ”La mulți ani” de Sfântul Andrei:

  • Andreea
  • Andra
  • Andrada
  • Andraș
  • Andruș
  • Andruța
  • Andreas
  • Andrias
  • Andries
  • Adi
  • Andi
  • Andu
  • Andru
  • Andreiu
  • Edra
  • Endre
  • Deia
  • Deea

Mesaje Sfântul Andrei – Cine a fost Apostolul Andrei

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29).

Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: „Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru”. (Ioan 1; 38-40)

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: „Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Şi l-a adus la Iisus.” (Ioan 1, 41, 41).

Fiind Sfântul Ioan Botezătorul închis în temniţă, Hristos a plecat din Nazaret şi S-a dus la lacul Ghenizaretului, unde i-a aflat pe Andrei şi pe Petru aruncând mreaja în mare. „Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El”. (Matei 4; 19-20).

Iar ei, aşa cum spune Sfântul Evanghelist Matei, îndată au urmat lui Iisus; adică nu au aşteptat, nici nu au întârziat, nici nu au spus: „Să cârpim mrejele noastre şi apoi vom veni după Tine” („Vieţile Sfinţilor”). Ci îndată, lăsându-şi mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele şi cunoscuţii, au urmat lui Hristos. Şi încă aveau proaspătă mărturia Botezătorului, care le spusese despre Hristos şi ţineau minte şi minunile pe care le-au văzut, făcându-se de El.

Apostolul Andrei lăsând toate, cu tot sufletul a urmat lui Hristos, mai înaintea celorlalţi apostoli, pentru care s-a şi numit „întâi chemat”.

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat de Învierea Sa împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduirea Evangheliei, adică pentru a vorbi despre „Vestea cea Bună” a mântuirii în Iisus Hristos.

Citește și MESAJE de ZIUA NAȚIONALĂ pentru toți românii. Felicitări și urări din inimă de român de 1 Decembrie 2021

Potrivit Tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei –  Ocrotitorul românilor

Apostolul Andrei este primul ucenic al Mântuitorului Iisus Hristos, împreună cu fratele său, Sfântul Apostol Petru. Potrivit tradiţiei bisericeşti, consemnată de Eusebiu de Cezareea, cel mai important istoric din primele veacuri creştine, Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, în Sciţia Mică (Dobrogea de astăzi) şi Crimeea.

În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri.

Apostolul Andrei a predicat pe pământurile Daciei, iar faptul că a înlocuit o divinitate precrestină, personificare a lupului, arată importanța pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei pe pământurile noastre.

Conform Tradiției Bisericii sorții au căzut pentru Sfântul Apostol Andrei sa meargă în părțile Mării Negre și cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată.

Sfântul Andrei – tradiții și superstiții

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.

Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.

Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo.

Vezi și Mesaje de Sfântul ANDREI. Urări, felicitări și SMS-uri pentru Andrei, Andi, Andreea, Andra, Andrada

În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În aceste condiţii, usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite de usturoi.

Tot în noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.

Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul.

La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei.

Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Concert de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizat de Forumul Cultural Austriac

Publicat

Site-ul Forumului Cultural Austriac va găzdui începând cu data de 26 ianuarie, ora 18.30, un concert organizat special pentru Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Proiectul este recomandat de Ambasada Israelului în România şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Create într-un context dramatic şi puternic discriminatoriu, lucrările a numeroase compozitoare de origine evreiască alunecă tot mai mult în uitare.

O parte dintre aceste artiste remarcabile sunt omagiate în cadrul unui proiect special, imaginat de pianista austriacă Sigrid Hagn, ce restituie ascultătorilor contemporani nume de compozitoare şi opere muzicale pe care nazismul le-a dorit şterse pentru totdeauna, au transmis reprezentanții Forumului Austriac.

Cu ocazia zilei de 27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Forumul Cultural Austriac prezintă, în exclusivitate pentru România, concertul „Ariela – moştenirea muzicală a compozitoarelor de origine evreiască”, avându-le ca protagoniste pe pianista Sigrid Hagn şi pe violonista Romana Rauscher.

Recitalul va fi disponibil pe site-ul Forumului Cultural Austriac începând cu data de 26 ianuarie, ora 18.30. Proiectul este recomandat de Ambasada Israelului în România şi de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Concertul va fi disponibil AICI.

Proiectul „Ariela” (în traducere „Leoaica lui Dumnezeu”) prezintă lucrări de Vally Weigl, Sarah Feigin, Lena Stein-Schneider, Josima Feldschuh, Josefine Auspitz-Winter, Helene Liebmann-Riese, Johanna Spector, Ilse Weber, Tsippi Fleischer.

Este vorba despre compozitoare care au devenit – sub o formă sau alta – victime ale Holocaustului: au supravieţuit lagărelor de concentrare sau şi-au găsit sfârşitul în aceste locuri ale terorii, au fost nevoite să se exileze în ţări îndepărtate sau fac parte din familii supuse unor puternice discriminări.

„A fi femeie şi evreică era un dublu obstacol: să trăiești într-un mediu atât antisemit, cât şi conservator, cu o împărţire strictă a rolurilor, în cotidian, între bărbați și femei.

Cu toate acestea, unele dintre aceste femei au trecut peste greutăți și și-au urmat pasiunea. În spatele fiecărui nume se ascunde un destin dramatic și o operă componistică singulară care, cu mici excepții, a rămas necunoscută publicului larg.

Citește povestea ei: Femeia din Alba Iulia care a supraviețuit infernului de la Auschwitz. Povestea tristă a Irinei Berenstein

Concertul „Ariela” doreşte să informeze asupra acestei realităţi şi să-i inspire pe iubitorii de muzică, promovând un mesaj de toleranță și unitate, inerent umanității, indiferent de naționalitate, sex și credință”, afirmă pianista Sigrid Hagn.

Sigrid Hagn are studii masterale de pian şi compoziţie la Universitatea de Muzică şi Arte Interpretative din Viena. Susține concerte și realizează proiecte muzicale în întreaga lume, aducând în prim-plan muzica diferitelor minorități precum și cea creată de compozitori discriminați din cauza sexului sau a religiei lor.

Romana Rauscher a studiat vioara și viola la Universitatea de Muzică și Arte Interpretative din Viena. Este câștigătoare a „Concursului de interpretare Franz Schubert”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum poți verifica online câți bani ai în cont la Pilonul II de pensii. Doar 10% dintre români își verifică sumele acumulate

Publicat

Aproape 7,8 milioane de români cotizează în prezent la Pilonul II de pensii private obligatorii. Dintre aceștia, doar 10% își verifică online sumele de bani acumulate în contul personal de pensie privată obligatorie, potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

„Doar 780.000 de români își verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanți înregistrați, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) – asta deși toți cei 7 administratori existenți pe piață oferă această facilitate încă de startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet”, explică reprezentanții APAPR, într-un comunicat.

Cum poți verifica online câți bani ai în cont la Pilonul II de pensii?

Cetățenii care cunosc la ce fond de pensii contribuie, pot solicita online informații despre suma de bani acumulată în contul de pensii de la Pilonul II.

APAPR a pus la dispoziție o pagină de Internet care conține legături către platformele online ale administratorilor Pilonului II, respectiv:

Oamenii se pot autentifica utilizând CNP-ul, adresa de email și parola pentru a afla câți bani s-au acumulat în contul de pensii de la Pilonul II.

Pagina APAPR conține și legături către platformele administratorilor Pilonului III, respectiv: Aegon Pensii Private, Allianz Tiriac Pensii Private, BCR Pensii, BRD Pensii, BT Pensii, Generali Pensii, NN Asigurări de Viață.

Dacă nu se cunosc astfel de detalii referitoare la cont, cei interesați pot să afle folosindu-se de o aplicație pusă la dispoziție de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), disponibilă AICI.

APAPR derulează în prezent o amplă campanie națională de informare pentru conștientizarea acestei opțiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanților de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea și eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private și participanți. Mai multe detalii sunt disponibile pe website-ul de campanie, www.proprietardepensie.ro .

„Accesarea în online a informațiilor legate de conturile individuale de pensie privată este un beneficiu pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, având în vedere avantajele de transparență și accesibilitate pe care le oferă. Îi încurajez pe toți cei care au o pensie administrată privat să își deschidă un cont online la administratorul fondului lor”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR.

În cursul anului 2021, fondurile de pensii private și-au continuat evoluția pozitivă, înregistrând câștiguri semnificative pentru participanți prin plasamente diversificate, în condiții de risc redus. După creșteri robuste în primele 9 luni ale lui 2021, fondurile de pensii au înfruntat în ultimul trimestru provocările aduse de reaprinderea globală a inflației (cu maxime istorice pentru ultimii 25 de ani în SUA și Zona Euro), creșterea dobânzilor pe piața internă și turbulențele de pe piețele financiare internaționale cauzate de incertitudinile privind noua variantă Omicron a coronavirusului.

Pilonul II (pensii private obligatorii)

Numărul total de participanți înregistrați în sistem a ajuns la 7,78 milioane la finele anului 2021, dintre care numărul mediu al participanților cu contribuții virate lunar a fost de 4 milioane, în creștere cu 140.000 față de 2020. Sumele administrate de cele 7 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la peste 89 miliarde de lei (18 miliarde EUR), în creștere cu 18,6% față de finele lui 2020.

Randamentul mediu ponderat al celor 7 fonduri a fost de 5,88% în 2021, ușor sub cel de 6,19% din 2020. Acest randament se traduce într-un câștig net pentru participanți în valoare de 4,5 miliarde de lei (910 milioane EUR) în 2021, ușor peste câștigul de 4,4 miliarde de lei (900 mil. EUR) generat în 2020. De la lansare (mai 2008) și până în prezent, fondurile de pensii de Pilon II au înregistrat un randament mediu anual de 8%, generând pentru participanți un câștig (net de toate comisioanele) în valoare totală de 21,7 miliarde de lei (4,4 miliarde EUR).

Volumul total de contribuții virate în Pilonul II în 2021 a fost de 9,77 miliarde de lei (2 mld. EUR), cu 9,6% mai mare decât în 2020, evoluție explicată în principal de creșterea salariilor din economie, dar și de intrările de noi participanți în sistem. De asemenea, administratorii au efectuat în 2021 plăți către participanți și beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane RON, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul II (de la lansare și până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Pilonul III (pensii private facultative)

Numărul total de participanți la fondurile de pensii private facultative a ajuns la circa 565.000 la finele anului 2021, crescând cu 37.000 față de 2020, cel mai semnificativ spor din ultimii 5 ani. Participanții la Pilonul III au virat în 2021 contribuții totale de aproximativ 420 milioane de lei, cu 13% mai mult decât în 2020 și o valoare maximă istorică în termeni anuali.

Contribuția medie lunară pentru participanții activi a ajuns în cursul anului 2021 la 150 de lei, adică exact plafonul de deductibilitate fiscală (400 EUR / an atât pentru salariați, cât și pentru angajatori). Aceste evoluții arată pe de-o parte interesul și încrederea participanților în sistemul de pensii facultative, precum și necesitatea creșterii plafonului de deducere fiscală, rămas neactualizat de 12 ani în pofida creșterii în această perioadă a salariului mediu net pe economie cu 144%. Aceasta face ca în termeni relativi facilitatea fiscală acordată Pilonului III are o semnificație mai mică de jumătate decât atunci când a fost introdusă în legislație.

Randamentul mediu ponderat al celor 10 fonduri a fost de 5,5% în 2021. De la lansare (mai 2007) și până în prezent, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu anual de 6,3%.

Sumele administrate de Pilonul III au depășit 3,4 miliarde de lei (690 milioane EUR) la finele anului 2021, cu 16,5% mai mult decât în 2020. Plățile realizate de fondurile de pensii private facultative au atins 100 milioane de lei în 2021, cu 30% mai mult decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul III (de la lansare și până în prezent) este de 420 milioane de lei.

sursa: apapr.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO: Creșă modernă cu o capacitate de 110 locuri, construită de CNI la Alba Iulia. Cum va arăta clădirea și cât va costa

Publicat

O nouă creșă cu o capacitate de 110 copii va fi construită în curând în municipiul Alba Iulia. Clădirea va avea o arhitectură modernă și va putea găzdui 11 grupe de copii. Spațiul interior va cuprinde, printre altele, 11 dormitoare, 6 camere de joacă, un spațiu pentru luat masa și un cabinet medical cu izolator.

De asemenea, creșa va fi prevăzută atât cu panouri fotovoltaice cât și cu panouri solare. Valoarea investiției se ridică la peste 15,2 milioane de lei. 

Compania Națională de Investiții (CNI) a lansat vineri, 21 ianuarie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru proiectare – faza adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investitii pe baza proiectului tip: „Construire creșa mare, str. Gheorghe Șincai, nr. 14, municipiul Alba Iulia, judetul Alba”.

Valoarea totală este estimată la 15.276.121,11 de lei, fără TVA. 

Terenul pe care urmează să fie realizată creșa are o suprafață de 4.562,51 mp și este situat în zona Talciocului din Alba Iulia, pe strada Gheorghe Șincai. Acesta a fost predat de Primăria Alba Iulia, pe bază de protocol, către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin Compania Națională de Investiții.

Clădirea va avea o suprafață construită de 2.409,13 mp (lungime construcție – 97,62 m, lățime construcție – 34,13 m).

Creșă pentru maxim 11 grupe / 110 copii

Potrivit memoriului de arhitectură, se propune construirea unei creșe pentru 110 copii. Construcția va avea regimul de înălțime parter, separată în 3 nuclee funcționale după cum urmează: nucleul administrativ (zona de acces), nucleul de copii și nucleul tehnico-gospodăresc.

Construcția propusă are următoarele dimensiuni: lățime 34,10 m și o lungime totală de 97,6 m. Înălțimea maximă a acoperișurilor înclinate este de 7,75 m.

Accesele în clădire sunt separate pentru copii și personal.

Construcția este configurată pentru accesul și utilizarea acesteia de către persoanele cu dizabiltăți – rampă acces, grupuri sanitare, coridoare, etc., configurate corespunzător.

Terenul va fi amenajat cu spații verzi și locuri de joacă.

Clădirea va fi prevăzută atât cu panouri fotovoltaice cât și cu panouri solare.

Imobilul pentru învățământ antepreșcolar, cu regim de înălțime Parter, este configurat după cum urmează:

– Accesul pentru grupele pentru antepreșcolari se realizează la nivelul parterului pe latura scurtă a terenului, prin nucleul administrativ.

– Funcțiunea de creșă prevede următoarele spații:

  • 11 dormitoare
  • 6 camere de joacă, prevăzute cu vestiar filtru și grupuri sanitare
  • un spațiu pentru luat masa
  • grup sanitar persoane cu dizabilități
  • zona de primire
  • cabinet medical cu izolator
  • zona adminstrativă
  • nucleul tehnico-gospodăresc

Închideri exterioare și finisaje

Închiderile exterioare sunt realizate din zidărie de cărămidă cu goluri. Pereții exteriori vor fi izolați termic cu termosistem clasa de reactie la foc A1, cu vată bazaltică de 15 cm grosime, protejată cu o masă de șpaclu de minim 5 mm grosime și finisată cu tencuială decorativă.

Pardoselile interioare vor fi realizate din:

  • plăci ceramice antiderapante la grupuri sanitare, vestiare, bucătărie, camera personal auxiliar interior, camera personal auxiliar exterior, camera sterilizare obiecte, depozit lenjerie curată, depozit lenjerie murdară, spații tehnice
  • din pardoseala poliuretanică, antiderapantă și cu rezistență mare la uzură la nucleele de copii, coridoare, administrație, cabinet medical, izolare, spațiu multifuncțional, depozitări

Tâmplărie interioară

Ușile interioare obișnuite vor fi realizate din tâmplărie de lemn. După caz, ele pot fi prevăzute cu dispozitiv de autoînchidere.

Ușile și separările de la grupurile sanitare pentru grupe și de la grupul sanitar pentru personal din nucleul administrativ vor fi realizate din panouri de HPL pe picioruse din inox.

Circulații

Accesul pietonal în clădire pentru grupele pentru antepreșcolari se realizează cu trepte și rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Treptele vor avea înălțimea de 15 cm, vor fi dimensionate conform normelor în vigoare și vor avea suprafața de călcare cu tratamente antiderapante.

Balustradele vor fi realizate din confecții metalice, respectiv platbandă de oțel cu mână curentă din profil de țeavă la cota 90 cm, respectiv 60 cm, grunduite și vopsite, având distanța maximă între traverse de 10 cm.

Rampa pentru accesul persoanelor cu dizabilități va avea o pantă de max 8 %.

Acoperișul și învelitoarea

Acoperișul este de tip terasa necirculabilă. Aticul terasei necirculabile va fi prevăzut cu o bară perimetrală metalică pentru prinderea centurii de siguranță la lucrări de intervenție, „linia vieții”.

Accesul pe terasa necirculabilă se va realiza printr-o scară de pisica amplasată pe peretele nucleului tehnico-gospodăresc.

Termoizolația peretilor exteriori de fațada va fi ridicată pe toată înălțimea aticului terasei. Termoizolarea aticului interior (atât partea verticală cât și cea orizontală) se va realiza cu termosistem cu polistiren extrudat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

de

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate