Simulare BACALAUREAT 2023: Baremele și subiectele la ROMÂNĂ, publicate de minister. Rezolvarea cerințelor la prima testare

Simulare Bacalaureat 2023: Ministerul Educației a publicat subiectele și baremele la proba de Limba și literatura română. Rezultatele vor fi comunicate liceenilor în 6 aprilie.

La Subiectul I, liceenii au primit un text la prima vedere din Vasile Tițescu – L-am cunoscut pe Liviu Rebreanu. Au avut de rezolvat 6 cerințe, în total 50 de puncte.

La Subiectul al II-lea, a fost poezia Versuri a lui Tudor Arghezi – text de 50 de cuvinte în care să fie comentată relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice (10 puncte).

Subiectul al III-lea:

– la uman, eseu pe tema relației dintre două personaje dintr-un basm cult studiat

– la real-tehnologic, eseu pe tema particularităților de construcție a unui personaj

Subiecte Simulare Bacalaureat 2023 – ROMÂNĂ

• Subiect Simulare Bacalaureat 2023 Română – Real/tehnologic
• Barem Simulare Bacalaureat 2023 Română – Real/tehnologic
• Subiect Simulare Bacalaureat 2023 Română – Uman/vocațional/Pedagogic
• Barem Simulare Bacalaureat 2023 Română – Uman/vocațional/Pedagogic

În județul Alba, pa proba de Română, din 2.701 elevi înscriși, au fost prezenți 2.067. Au absentat 634 de liceeni (majoritatea de la seral). Prezența a fost de 95,43% și nu au fost cazuri de elevi eliminați de la prima probă de simulare a examenului de Bacalaureat. Testarea s-a dat în 36 de centre din județ. Datele au fost comunicate pentru Alba24.ro de către inspector școlar general adjunct IȘJ Alba, Delia Gheorghiță.

Simulare Bacalaureat 2023 – Română

Rezolvarea subiectelor – profesoara Genoveva Cerchez pentru Edupedu.ro:

Subiectul I

1. Secvența „peste tot” are sensul de „oriunde s-ar fi dus”.
2. Vasile Țițescu, medicul familiei Rebreanu, locuia la Pitești.
3. Lui Rebreanu îi plăcea să studieze cerul, așa cum reiese din secvența „în nopțile senin studia cărți de astronomie și, cu o lunetă, din pridvorul casei, studia stelele pe cer.”
4. Rebreanu trebuie să împrumute bani de la bancă pentru a termina lucrul la casa care avea să devină reședința sa de la țară și care avea nevoie de reparații și modernizări.
5. Rebreanu era un om modest. În ciuda celebrității pe care i-au adus-o romanele, deși era membru al Academiei Române și un om citit, care nu înceta să se cultive, atunci când vorbea cu cineva nu aducea niciodată în discuție aceste realizări, fiind mai bucuros să asculte. Era, în plus, un om plăcut, care se bucura de conversații și de glumele spuse de ceilalți.

Textul argumentativ – idei:

• Mediul de lucru influențează succesul.
• Mediul de lucru nu influențează succesul.
• Uneori, mediul de lucru influențează succesul, alteori nu./Mediul de lucru influențează succesul dar acesta e condiționat și de alți factori.

Susținerea ipotezei; unul dintre argument obligatoriu să facă referire la text (faptul că Rebreanu a avut nevoie de confortul reședinței sale de la țară pentru a putea crea în liniște marile sale capodopere.) Celălalt argument ar fi trebuit să arate că mai sunt și alți factori care influențează succesul și să dea exemple, preferabil din viețile unor personalități.

Subiectul al II-lea

Textul poetic al lui Arghezi abordează tema creației (este deci o artă poetică), dar și tema iubirii, amândouă pierdute. Apariția iluzorie a iubitei care străbate cerurile pentru a alina plânsul poetului e semnul unei iubiri pierdute, în timp ce epitetul „imnului mort” dă mărturie despre un act creator eșuat. Metafora „din coarda ruptă ce-am întins” pare să explice motivul eșecului creator – intensitatea stărilor provocate de temele pe care poetul încearcă să le transfigureze în poeziile sale (natura tulburată, iubirea pierdută, trecutul plin de suferință) a făcut să se rupă coarda prea întinsă a harfei sau a viorii, acestea, la rândul lor, fiind motive literare ale actului creator în creația argheziană și universală.

Subiectul III – real

Caracterizarea personajului principal dintr-un basm trebuie să pornească de la una dintre diferențele majore dintre basmul popular și cel cult: basmul cult, fiind fixat în formă scrisă de un autor cunoscut, are tendința de a conferi o notă de realism tuturor aspectelor, de obicei simbolice, ale basmului.

Protagonistul care, în basmele populare are, de obicei, una sau două trăsături de caracter (curajul, bunătatea), în basmul cult capătă un portret complex și este urmărit în evoluție. Harap-Alb se schimbă dintr-un tânăr care uneori e fricos, alteori credul, dar de cele mai multe ori hotărât și curajos, într-un tânăr împărat „cum nu a fost altul mai iubit, mai puternic și mai slăvit”, după cum îi prezice sfânta Duminică.

De fapt, sub condeiul lui Creangă, basmul devine mai curând povestea maturizării unui tânăr fiu de crai decât o poveste despre lupta dintre bine și rău, aceasta – tema obișnuită în basmele populare – mutându-se în plan lăuntric: eroul trebuie să se lupte cu temerile, cu necunoașterea și cu lașitățile sale. Din păcate, de cele mai multe ori, caracterizarea lui Harap-Alb, așa cum se regăsește ea în lucrările candidaților, devine o sumă de clișee de receptare.

De exemplu, tânărul nu este naiv și credul când acceptă să fie călăuzit de omul spân, pentru că altfel nu ar fi avut cum să iasă din pădurea-labirint, însă poate fi considerat naiv când îl crede și intră în fântână.

Subiectul III – uman

Cea mai previzibilă alegere era felul în care relaționează fiul cel mic al craiului cu Spânul, care e mult mai nuanțată decât este, în basmele populare, relația dintre erou și antagonist sau răufăcător. Spre deosebire de basmele populare, în care punctul culminant este lupta dintre cei doi, în acest text nu există această scenă, semn că spânul e, mai curând, un pedagog (sau chiar mistagog, pentru cei care se încumetă la o interpretare ezoterică a textului) neîndurător, dar fără de care evoluția eroului nu ar fi la fel.

Adevărata luptă se dă pe plan lăuntric, ceea ce anunță însuși numele personajului care dă titlul basmului.

Și la real și la uman, este de evitat tendința de a povesti subiectul textului. E necesar să se relateze doar secvențe în sprijinul unor afirmații formulate despre personaj sau relația dintre personaje.”

Simulare Bacalaureat 2023 – calendar

Sesiunea de simulare a examenului de Bacalaureat continuă marți, 28 martie, cu proba obligatorie a profilului: Matematică sau Istorie.

• 27 martie 2023 Proba E) a) — probă scrisă — Limba și literatura română
• 28 martie 2023 Proba E) c) — probă scrisă — proba obligatorie a profilului
• 29 martie 2023 Proba E) d) — probă scrisă — proba la alegere a profilului și specializării
• 30 martie 2023 Proba E) b) — probă scrisă — Limba și literatura maternă
• 6 aprilie 2023 Comunicarea rezultatelor

Simularea examenului este organizată pentru familiarizarea elevilor cu rigorile unui examen real și optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor liceale.

Rezultatele obținute de elevi la simulare sunt analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ în care acestea s-au desfășurat, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare în perspectiva examenelor din vară.

Rezultatele obținute la simulare nu se contestă și nu se trec în catalog. Totuși, în situațiile excepționale în care se dorește consemnarea notelor în catalog, acest lucru se poate face în baza unei cereri scrise depuse de cei interesați.