Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Soț și soție din Alba Iulia, trimiși în judecată de DNA Craiova. Sunt acuzați că au sprijinit o grupare suspectă de fraude din fonduri europene


Publicat

dnaDoi tineri din Alba, soț și soție, au fost trimiși în judecată de către DNA – serviciul teritorial Craiova, alături de alte 19 persoane, fiind suspecți de fraude cu fonduri europene. Marius-Denis și Ioana Lucaci sunt acuzați de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, obținând, spun procurorii, pe nedrept, de fonduri europene. De asemenea, cei doi sunt acuzați și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. 

În cauză sunt implicate alte 19 persoane. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, cei doi albaiulieni au sprijinit gruparea prin ”întocmirea unor înscrisuri (contracte de vânzare cumpărare, documente de calitate și conformitate, procese verbale de recepție calitativă și cantitativă, facturi) în care au fost consemnate date necorespunzătoare realității, prin care se atesta îndeplinirea unor condiții impuse de Măsura 112 — Instalarea tinerilor fermieri”. DNA a reținut că fondurile obținute pe nedrept de grupare ajung la aproximativ 700.000 de lei.

În cursul anului 2009, în vederea obținerii frauduloase a unor fonduri nerambursabile privind ”Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale în câmp destinată comercializării” inculpații Dănilă (fostă Luculescu) Maria Daniela, Bunescu Bogdan Constantin, Șerban Marin, Bolovan Dumitru, Luculescu Gheorghe Adrian, Motea (fostă Buncianu) Mihaela — Nicoleta și Luculescu Ionela Nicoleta au depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit mai multe documente false sau inexacte. Din aceste documente rezulta că ei ar fi îndeplinit, printre altele, condițiile impuse de Măsura 112 — Instalarea tinerilor fermieri (de a fi membri ai unei familii de fermier și de a fi lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul unei ferme, cu cel puțin 12 luni înaintea instalării lor pe cont propriu la conducerea unei exploatații agricole). Cei doi tineri din Alba ar fi ajutat la întocmirea acestor documente.

Marius și Ioana Lucaci au la Alba Iulia afaceri în domeniul serviciilor de curățenie.

Comunicatul DNA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 21 de inculpați, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene în valoare de aproximativ 700.000 lei pe bază de documente false sau incomplete. Concret, au fost trimiși în judecată următorii:

DĂNILĂ (fostă LUCULESCU) MARIA DANIELA, BUNESCU BOGDAN CONSTANTIN, ȘERBAN MARIN, BOLOVAN DUMITRU și LUCULESCU GHEORGHE ADRIAN, la data faptelor beneficiari ai fondurilor europene, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

MOTEA (fostă BUNCIANU) MIHAELA-NICOLETA, la data faptelor beneficiară a fondurilor europene, pentru săvârșirea infracțiunilor:

— folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

— fals în declarații,

LUCULESCU IONELA NICOLETA, la data faptelor beneficiară a fondurilor europene, pentru săvârșirea infracțiunilor:

— folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

— fals în declarații, în formă continuată,

LUCULESCU MARIA, la data faptelor angajată a Oficiului Județean de Consultanță Agricolă Gorj, pentru săvârșirea infracțiunilor:

— complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

— fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,

— complicitate la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată,

LUCULESCU ION pentru săvârșirea infracțiunilor:

— complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

— fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

— complicitate la fals intelectual în formă continuată,

— fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,

VASILE MARIA, RUNCANU DUMITRU, IFTIMIE CĂTĂLIN IULIAN, MIHĂILESCU COSTEL MARIUS, STĂNCULETE IOAN, SASU MARIUS FLORENTIN, DRĂGUȘIN RODICA, POPESCU TEODOR — VIOREL și ZDRĂILĂ MONICA, la data faptelor funcționari în cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pentru săvârșirea infracțiunilor:

— complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă faptele au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

— fals intelectual, în formă continuată,

BĂLAN GERMINIA-CONSTANTINA, la data faptelor funcționar în cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pentru săvârșirea infracțiunilor:

— complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă faptele au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

— fals intelectual,

LUCACI MARIUS-DENIS și LUCACI IOANA, la data faptelor reprezentanți ai unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor:

— complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă faptele au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată,

— fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2009, în vederea obținerii frauduloase a unor fonduri nerambursabile privind ‘Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale în câmp destinată comercializării ….’ inculpații Dănilă (fostă Luculescu) Maria Daniela, Bunescu Bogdan Constantin, Șerban Marin, Bolovan Dumitru, Luculescu Gheorghe Adrian, Motea (fostă Buncianu) Mihaela — Nicoleta și Luculescu Ionela Nicoleta au depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit mai multe documente false sau inexacte. Din aceste documente rezulta că ei ar fi îndeplinit, printre altele, condițiile impuse de Măsura 112 — Instalarea tinerilor fermieri (de a fi membri ai unei familii de fermier și de a fi lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul unei ferme, cu cel puțin 12 luni înaintea instalării lor pe cont propriu la conducerea unei exploatații agricole).

Cele șapte persoane au beneficiat de ajutorul inculpaților Luculescu Ion și Luculescu Maria, care au sprijinit obținerea fondurilor europene prin participarea efectivă la întocmirea unor documente ce cuprindeau date necorespunzătoare realității (adeverințe, contracte de arendare, etc.).

De asemenea, persoanele respective s-au bucurat și de sprijinul inculpaților Lucaci Ioana și Lucaci Marius-Denis, concretizat în întocmirea unor înscrisuri (contracte de vânzare cumpărare, documente de calitate și conformitate, procese verbale de recepție calitativă și cantitativă, facturi) în care au fost consemnate date necorespunzătoare realității, prin care se atesta îndeplinirea unor condiții impuse de Măsura 112 — Instalarea tinerilor fermieri.

În același context, inculpații, funcționari din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit cu atribuții în ceea ce privește verificarea conformității/eligibilității cererilor de finanțare formulate de cei șapte solicitanți, au atestat date necorespunzătoare realității în cuprinsul documentelor în care erau consemnate verificările efectuate pentru stabilirea eligibilității plăților ce urmau a fi efectuate către beneficiarii fondurilor europene.

Prin aceste demersuri, inculpații au obținut fonduri nerambursabile în valoare de 697.402,91 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în cauză, la care se adaugă dobânzi și penalități calculate până la data plății efective.

În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților: Bolovan Dumitru, Drăgușin Rodica, Iftimie Cătălin-Iulian, Luculescu Gheorghe-Adrian, Luculescu Ion, Mihăilescu Costel Marius, Popescu Teodor—Viorel, Runcanu Dumitru, Sasu Marius Florentin, Stănculete Ioan, Șerban Marin,Vasile Maria, Zdrăilă Monica și Bălan Germinia—Constantina.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Gorj cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Proprietarii de centrale de apartament, vizați de o nouă taxă. Revenirea la sistemul centralizat, imposibilă la Alba Iulia

Publicat

Proprietarii centralelor de apartament riscă să fie taxaţi în câţiva ani cu sume importante. Cel care a readus în discuție acest lucru este președintele PSD, Marcel Ciolacu. 

Taxa despre care se discută neoficial este de aproximativ 150-200 de euro pe an pentru o centrală individuală, dar suma ar putea fi adaptată pentru fiecare țară, prin legislația națională, la fel cum se întâmplă la taxele pentru autoturisme.

Statele Uniunii Europene încearcă să dezcurajeze centralele individuale pe gaze, sub pretextul poluării.

În această vară se discută ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

Printre măsurile discutate sunt inclusiv cele legate de centralele de apartament.

O alternativă ar putea fi centralele de bloc sau de cartier.

Introducerea unui alt sistem de încălzire în România este nu doar costisitor, dar și greu de gestionat.

București vs. orașele mici

Spre exemplu, la București unde oamenii au fost împiedicați să își instaleze centrale și sunt dependenți de centralele de cartier, sistemul este complet nefuncțional.

Sute de mii de locuitori ai Capitalei nu au avut căldură și apă caldă în perioada iernii, iar costurile cu gigacaloria au ajuns la cote istorice.

Acest lucru nu s-a întâmplat în orașele din provincie, spre exemplu la Alba Iulia.

”Centralele de apartament sunt folosite doar atunci când ai nevoie, centralele de cartier funcționează non-stop.

Sunt curios dacă cineva poate pune la dispoziție niște studii care să arate că e mai eficient așa și că merită investiția.

Dacă este vorba doar despre taxe, atunci e clar” a spus Marius B., proprietarul unei firme care vinde centrale de apartament din Alba Iulia.

Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, ia în considerare și alte soluții:

„Cred că trebuie să avem în vedere că România, în ultimii 30 de ani, a avut o politică puternică pro-instalare gaz pentru încălzire.

O posibilitate pentru cei care stau la casă reprezintă pompele de căldură, respectiv centralele pe peleti. Sistemul care rămâne este încălzirea electrică, dar este mult mai scumpă”.

La Alba Iulia, revenirea la un sistem centralizat ar fi extrem de dificilă, dacă nu imposibilă. Asta cel puțin din punct de vedere al costurilor.

Centralele de cartier au fost dezafectate de mult, iar rețelele de distribuție din canale s-au deteriorat odată cu trecerea timpului.

Ultimii albaiulieni au renunțat la încălzirea centralizată acum 9 ani, în 2012.

Oamenii folosesc centralele individuale, multe dintre ele eficiente și extrem de confortabile din punct de vedere al vieții de zi cu zi.

La fel se întâmplă și în alte orașe din țară, unde oamenii e puțin probabil să fie dispuși să renunțe la ele.

Ce se întâmplă la nivel european

Brian vad Mathiesen este un cercetător universitar, specializat în sisteme inteligente de energie, la Universitatea Aalborg, Danemarca.

El a spus că centralele pe gaz au o viață de 12-15 ani, astfel încât orice interdicție ar trebui stabilită în următorii câțiva ani pentru a face diferența – și pentru a pregăti cetățenii pentru o nouă paradigmă.

Brian vad Mathiesen spune că acest lucru nu ar trebui să fie decis de Comisie. Ar trebui să solicite statelor membre să decidă și să aibă o dezbatere la nivel național, astfel încât fiecare țară să poată veni cu propriul ei termen.

Cercetătorul crede că soluția ar fi extinderea sistemelor de încălzire centralizată, alături de folosirea noilor tehnologii pentru încălzire, și anume pompele de căldură, care au devenit accesebile pentru mare parte populație, combinate cu folosirea panourilor fotovoltaice.

Noua directivă europeană revizuită pentru energia regenerabilă, care ar urma să fie adoptată la jumătatea acestei veri descurajează puternic folosirea gazelor pentru încălzire, pe viitor.

Va fi descurajată utilizarea gazelor naturale pentru încălzire și, mai mult, s-ar putea chiar impune ținte temporale pentru a se renunța la actualele sisteme de încălzire cu gaze care sunt deja în funcțiune.

Foarte pe scurt spus: va fi descurajată inclusiv montarea centralelor termice individiuale pe gaze, utilizarea celor actuale și, pe viitor, ele s-ar putea chiar interzice, pe baza unui calendar.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Câți români au fost informatori ai fostei Securități, în România comunistă. Marius Oprea: Au fost preluați de noile structuri

Publicat

Peste o jumătate de milion de români au fost informatori ai Securității în perioada comunistă, potrivit cercetătorului Marius Oprea. 

Acesta citează date din arhiva lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care s-a ocupat intens de această problemă și care a creat și o lege care îi poartă numele.

Potrivit lui Oprea, CNSAS nu a avut acces la cartoteca fostei Securități, care conținea evidența informatizată a ”rețelei informative”, care a fost preluată din mers de noul SRI.

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

Câți au fost

”Informatorii Securităţii au fost mulţi: în total, peste jumătate de million de oameni (mai precis, există 507.003 ”dosare de reţea” arhivate).

Dintre aceştia, 144.289 erau activi şi furnizau informaţii Securităţii în 1989, dosarele lor fiind ”în lucru” la ofiţeri. Deci, în total 651.302 de informatori despre care ”se ştia”.

Ei n-au rămas de izbelişte: au fost preluaţi de noile ”strucruri de informaţii”, în special de SRI – cum s-a întâmplat şi cu securiştii care-i recrutaseră.

Aşa s-a făcut că numărul doarelor acestora care au ajuns la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost mult mai mic” arată cercetătorul Marius Oprea, într-un articol publicat de Mediafax.

Categorii de informatori, potrivit lui Marius Oprea:

Prima categorie, aşa-zisele gazde, erau cei care, cu voie sau de nevoie (adică în urma unui şantaj), îşi puneau locuinţa periodic la dispoziţia unui ofiţer de Securitate.

Acesta din urmă îşi putea întâlni astfel sursele de informaţii în condiţiile de conspirativitate prevăzute de regulament.

A doua categorie o constituiau colaboratorii Securităţii, care erau cam jumatăte din totalul celor înregistraţi în evidenţele reţelelor informative. Ei aveau întâlniri ocazionale cu securiştii, oferindu-le informaţii semnate.

Cei care acceptau compromisul până la capăt, deveneau informatori. În acel moment, declaraţiile anterioare sau orice document care cuprindea datele lor de identitate, excluzând angajamentul si registrul de evidenţă erau distruse, pentru a se asigura protecţia reţelei informative.

După ce, printr-un acord scris, informatorul primea un pseudonim operativ, colaborarea lui cu Securitatea lua un caracter organizat, întâlnirile cu ofiţerul de legătură devenind mai mult sau mai puţin periodice.

Ultima categorie la care registrele reţelei informative a Securităţii fac referinţă o constituie rezidenţii. Ei erau oameni în care Securitatea avea deplină încredere, fiind capabili să-şi dezvolte chiar o mini-reţea informativă proprie şi chiar să treacă la iniţiative, în postura unor ofiţeri de Securitate sub acoperire.

Fiind lunar plătiţi pentru activitatea lor, rezidenţii erau consideraţi un fel de securişti cu jumătate de normă.

De altfel, foarte mulţi dintre ei erau capabili prin poziţie socială şi pregătire de o colaborare la un asemenea nivel cu Securitatea.

O categorie aparte au fost membrii de partid folositi în “munca de Securitate”, numiţi în documentele  operative “persoane de sprijin”.

După 1968, conform ordinelor date de Ceauşescu personal, un comunist nu putea fi racolat de Securitate ca informator, decât cu avizul forurilor de partid locale, cerut expres şi nominal de către şeful inspectoratului Securităţii. Acordul nu era niciodată refuzat.

Evidenţa acestor informatori mai de soi era ţinută de primul secretar al judeţului, de ofiţerii care îi aveau în reţea şi de şeful Inspectoratului, care emitea adresele în vederea aprobării către primul secretar.

Ceea ce se poate reconstitui mai greu, dar totuşi se poate, prin cercetarea dosarelor celor urmăriţi de ei (pentru că delaţiunile nu li se păstrau în mape nominale), este activitatea de turnător a fiecăruia. Cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu…

Ofițerii de Securitate aveau obligația de serviciu de a racola minim 40 de informatori.

Sursă: Marius Oprea – Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Românii se vor putea trata în spitale private, de la 1 iulie. Cum va funcționa sistemul bazat pe ”contribuția personală

Publicat

Românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Măsura intră în vigoare de la 1 iulie. 

Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare.

În acest interval, beneficiarul  poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.

De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată.

„Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.

Pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului – detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.

Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.

Alte detalii pe: Digi24

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate