Speranța de viață a crescut în România. Este a treia cea mai mică din Uniunea Europeană

Speranța de viață a crescut în România, în perioada 2007-2022, cu 2 ani, la o medie de 75,1 ani, a treia cea mai mică din UE, dar speranța de viață sănătoasă s-a redus cu 2,4 ani, la 59 de ani, cea mai mică din regiune, arată o analiză realizată de Alpha Bank, pe baza datelor Eurostat.

Comparații cu alte țări din regiune

România are una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, fiind depășită de toate celelalte state din regiune:

• Bulgaria: 74,2 ani
• Ungaria: 76 ani
• Polonia: 77,2 ani
• Cehia: 79 ani

Cea mai ridicată speranță de viață sănătoasă din regiune a fost înregistrată în Bulgaria (66,7 ani). Speranța de viață sănătoasă în România s-a redus cu 2,4 ani, la 59 de ani, fiind cea mai mică din regiune.

Cheltuielile cu sănătatea în România

Diferențele în speranța de viață între țările UE pot fi atribuite mai multor factori, inclusiv:

• Accesul la servicii medicale de calitate
• Nivelul de educație și conștientizare privind sănătatea
• Condițiile economice și sociale
• Stilul de viață, inclusiv dieta și activitatea fizică

Cheltuielile anuale cu sănătatea în România au crescut de la 4,5% din PIB în 2011 la 5,8% în 2022, însă rămân cele mai mici din regiune. În 2022:

• Cheltuielile per capita au crescut de la 308 euro în 2011 la 858 euro.
• Ponderea cheltuielilor preventive a ajuns la 3% din total, peste Polonia (2%), dar sub media UE (5%).

Modalități de finanțare a sănătății

În 2022, 78% din cheltuielile cu sănătatea au fost finanțate prin asigurări obligatorii, a doua cea mai ridicată pondere din regiune după Cehia (85%) și apropiată de media UE (81%).

Personalul medical din România

România a înregistrat progrese în creșterea numărului de medici practicanți, dar întâmpină dificultăți în formarea asistenților medicali:

• Numărul de medici a crescut la 365 la 100.000 de locuitori în 2022, depășind Polonia și Ungaria.
• Numărul de asistenți medicali este mult mai mic, cu 350 la 100.000 de locuitori, față de media regională de 841 în Cehia sau 410 în Bulgaria.

Provocări privind calitatea vieții

Deși speranța de viață a crescut, calitatea longevității rămâne o problemă. Speranța de viață sănătoasă scăzută pune presiune pe sistemul medical, afectând calitatea vieții vârstnicilor.

„Deşi majoritatea oamenilor sunt conştienţi de faptul că generaţiile succesive trăiesc mai mult, se ştiu puţine despre calitatea longevităţii. Bolile cronice, fragilitatea, tulburările mintale şi dizabilităţile fizice tind să devină mai răspândite la vârste înaintate şi pot reduce calitatea vieţii pentru cei care suferă de astfel de afecţiuni. Speranţa de viaţă sănătoasă care măsoară aşteptările privind anii de viaţă fără limitările impuse de boli sau dizabilităţi este un indicator care relevă calitatea longevităţii”, se arată în analiză.