STUDIU: Opt din zece elevi, nemulţumiţi de şcoală. Propuneri pentru un sistem de învăţământ mai bun

Opt din zece elevi consideră că, în prezent, programa şcolară nu este corelată cu aşteptările, nevoile şi interesele lor. Mai mult, 60% dintre cei care au participat la cel mai recent studiu realizat de Consiliul Naţional al Elevilor spun că ceea ce învaţă la şcoala nu îi pregăteşte – câtuşi de puţin – pentru piaţa muncii.

Potrivit elevilor, programa trebuie făcută în așa fel încât să atragă elevii să învețe, nu să îi facă să devină enciclopedii pe două picioare.

Prof. dr. Florin Colceag spune că elevii au toată dreptatea, deoarece în învățământul românesc, rata de învățare este de 6%, ceea ce înseamnă că 94% din informația primită de-a lungul școlii se pierde, se uită.

Materii inutile, manuale învechite, teorie multă, practică puţină – sunt doar patru dintre cele peste 20 de nereguli semnalate de Colegiul Naţional al Elevilor din România, format exclusiv din adolescenţi. 7.000 de elevi de la şcolile şi liceele din 22 de judeţe şi-au exprimat nemulţumirile în cadrul unui chestionar despre starea educaţiei.

Dacă pe hârtie totul arată bine, în realitate, spun elevii, problemele educaţiei din România sunt multe şi grave! În Legea Educaţiei, la articolul 2, se vorbeşte mult şi frumos despre importanţa şcolii.

„Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.” (Legea Educatie Nationale, Art. 2, alin. 3)

Experţii în educaţie susţin că pentru a deveni performant, învăţământul românesc ar putea prelua elemente din sisteme care şi-au dovedit deja succesul, aşa cum sunt cele din Finlanda, Germania sau Japonia. Până acolo este un drum lung, cred elevii, atât timp cât din studiul realizat de ei reiese faptul că trei din zece şcoli nu sunt dotate corespunzător. Bibliotecile şcolilor nu dispun de cărţi noi, iar în sălile de curs predarea se face în faţa a 30-35 de copii.

Manualele după care învaţă elevii din România sunt complet diferite de cele ale şcolarilor din alte ţări. În Vest, multe dintre informaţii sunt introduse cu ajutorul exerciţiilor practice. În ţara noastră, materiile principale sunt predate după manuale vechi, neactualizate şi cu greşeli.

„Milităm pentru manuale școlare relevante, actualizate, conforme cu așteptările, cerințele și realitatea din jurul elevului, care să pună accentul pe experimente, pe abilitatea de a căuta și a descoperi, mai mult decât a fi în multe cazuri un compendiu sau un breviar de informații teoretice cu șabloane de aplicare”, spun reprezentanții Consiliului Naţional al Elevilor.

Președintele Consiliului Național al Elevilor, Horia Oniță, este de părere că încă suntem înrădăcinaţi în ideea unei informaţii pur teoretice, o informaţie care plictiseşte elevul. Potrivit acestuia, din păcate mulţi nu ştiu să acorde primul ajutor, nu ştiu care sunt situaţiile de urgenţă ca să acţioneze pentru că atunci când le sunt prezentate procedurile din nou sunt nişte mecanisme reci, formale, birocratice, care nu îl atrag pe elev şi nu înţelege importanţa acestui lucru.

În Finlanda, fiecare elev se pregăteşte pentru ceea ce vrea să devină. De exemplu, dacă un şcolar doreşte să ajungă ospătar, va urma cursuri care includ elemente de matematică, tehnici de comunicare şi limbi străine. În Japonia, şcolarii participă la ore de matematică în afaceri, programare, dezvoltare antreprenorială şi chiar de toleranţă, altruism sau convieţuire. În România însă, cursurile de acest fel sunt inexistente în şcolile de stat. Mai mult, reprezentanţii corporaţiilor semnalează ca se confruntă cu generaţii de tineri slab pregătite.

Horia Oniţă mai spune că nu se învață educaţie civică, educaţie juridică, iar elevii, când termină 12 clase, nu ştiu ce este acela un angajator, un angajat, dar totuşi ei vor presta servicii şi vor fi angajaţi.

Ora de Consiliere și Orientare, cunoscută sub numele de „dirigenție” reprezintă un alt motiv de nemulţumire pentru elevii din România. Puştii care au răspuns la chestionar susţin că, în general, cele 50 de minute de dirigenţie sunt „rezervate” problemelor de fizică, matematică, chimie sau exercitiilor de gramatică.

Aproape 80% dintre şcolari sunt nemulţumiţi de materiile pe care le învaţă, mai arată studiul realizat la nivel naţional de Consiliul Naţional al Elevilor.

sursa: digi24.ro