Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SUA vrea să transforme Baza de la Câmpia Turzii într-un „nod” strategic al NATO. În ce investește peste 130 milioane de dolari


Publicat

a

Baza aeriană de la Câmpia Turzii ar putea deveni un nod strategic al NATO pentru operațiunile Forțelor Aeriene ale SUA din sud-estul Europei, în care Pentagonul va roti trupe și aeronave americane de luptă, pentru a descuraja operațiunile militare agresive. În acest sens, Forțele Aeriene SUA solicită Congresului 130,5 milioane de dolari pentru renovarea bazei aeriene, cea mai mare sumă cerută pentru investiții în infrastructura bazelor din Europa, în cadrul bugetului pentru anul fiscal 2021 (care începe în octombrie 2020).

Baza aeriană de lângă Turda, unde se află o parte din avioanele de luptă MiG-21 Lancer ale României, ar putea deveni un „nod” strategic al operațiunilor aeriene desfășurate de Armata SUA în Europa pe flancul de sud-est al NATO, în cadrul programului European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), prin care trupe și aeronave americane sunt rotite permanent, cu scopul de a descuraja operațiuni militare agresive ale Rusiei.

Cele 130,5 milioane de dolari solicitate de Pentagon Congresului, în bugetul pentru anul viitor, sunt împărțite în patru mari obiective.

  • Cel mai costisitor este un depozit de tip DABS-FEV (Deployable Air Base Systems – Facilities, Equipment and Vehicles), care necesită 68 de milioane de dolari. Este vorba despre un depozit cu control al umidității aerului, ventilație și încălzire, pentru depozitarea de materiale pentru ridicarea unor baze aeriene mobile și de vehicule și echipamente. Forțele Aeriene americane arată, în proiectul de buget, că vor cere co-finanțare și de la NATO pentru acest depozit de la Câmpia Turzii.
  • O facilitate de depozitare și aprovizionare a aeronavelor cu combustibil care costă 32 de milioane de dolari. Aici, armata SUA descrie, pentru a justifica nevoia unei astfel de facilități, modul în care forțele aeriene românești desfășoară această operațiune, complet diferit de cum o fac americanii și de cum ar trebui să se întâmple în secolul nostru.
  • O platformă de parcare pentru aeronave, în valoare de 19,5 milioane de dolari. Baza are nevoie de capabilități de parcare adiționale, pentru două escadrile de avioane de luptă ale NATO, arată armata SUA.
  • Cel mai puțin costisitor obiectiv pentru 2021 la Câmpia Turzii este o platformă de încărcare/descărcare de transporturi periculoase (muniții, explozibili), în valoare de 11 milioane de dolari. Mai exact: „construcția unei platforme din beton, care să deservească avioane de mare tonaj, încărcate cu transporturi explozibile și materiale periculoase”, inclusiv asfaltarea căilor de acces pentru transportarea de muniții sau autovehicule.

Misiunile de recunoaștere și supraveghere par să devină un punct important al bazei aeriene din județul Cluj. În ianuarie 2020, din Polonia la Câmpia Turzii au fost aduse pentru a doua oară drone MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, făcând presa din România să titreze că drona care l-a ucis pe generalul iranian Soleimani a venit în România.

România investește și ea la Câmpia Turzii

Guvernul României a aprobat în 2018 o investiție de 1,6 miliarde de lei (peste 330 de milioane de euro) pentru extinderea și modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, în ideea că acolo vor veni următoarele cinci avioane F-16 pe care România le cumpără din Portugalia. Suma cuprindea și exproprierea a peste 370 de hectare de teren din comuna clujeană Luna, unde se află baza aeriană.

Până în martie 2020, din proiectul de investiții al României la Câmpia Turzii, etapizat pe 5 ani, se realizase doar împrejmuirea noului perimetru al cazarmei 1833 Câmpia Turzii.

sursa: romania.europalibera.org, stripes.com



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Raport CE: 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte țări

Publicat

locuri munca

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte ţări membre ale UE, conform datelor din raportul anual al Comisiei Europene privind mobilitatea forţei de muncă intra-UE pentru anul 2020.

Angajaţii cu înaltă calificare sunt cei care lucrează cel mai frecvent ca profesionişti în afaceri şi administraţie, ştiinţă şi inginerie sau în învăţământ.

Astfel, 456.000 de români înalt calificaţi lucrau în altă ţară membră a Uniunii Europene în anul 2019.

„Uitându-ne la persoanele cu mobilitate cu înaltă calificare ca proporţie din cetăţenii cu înaltă calificare care încă trăiesc în ţara lor de origine, apar câteva modele interesante. Proporţia este cea mai mare în România, unde imigranţii români cu înaltă calificare reprezintă 22% din numărul cetăţenilor cu calificare înaltă din România. Al doilea cel mai mare astfel de grup este cel din Bulgaria (13%), urmat de Portugalia (10%) şi Polonia (8%)“, explică raportul Comisiei Europene.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

blocuri apartamente 2

Un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar.

În cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

IPJ Alba: Peste 1000 de persoane verificate în 48 de ore, pentru respectarea măsurilor în pandemie. Câte au fost sancționate

Publicat

Peste 1000 de persoane au fost verificate pentru respectarea măsurilor impuse în pandemie în județul Alba, în ultimele 48 de ore. Potrivit IPJ Alba, 12 dintre acestea au fost sancționate.

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr. 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În ultimele 48 de ore, au fost verificate 349 de persoane aflate în carantină, 70 aflate în izolare și au fost organizate 22 de acțiuni punctuale în cadrul cărora au fost verificate 519 persoane. Alte 75 de persoane au fost verificate în cadrul altor activități în contextul pandemiei.

Au fost controlate 25 de societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 92 de terase, restaurante, fastfood-uri și 36 de mijloace de transport, din care 20 mijloace de transport în comun.

Echipele de control au depistat și sancționat 12 persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală.

”Amintim faptul că purtarea măștii de protecție este, în continuare, obligatorie în spațiile publice închise, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, spațiile comerciale, precum și în spațiile publice deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, stații pentru transport în comun.

Stimați cetățeni, vă recomandăm să nu vă expuneți la riscul de a vă infecta. Acțiunile de control vor continua”, a transmis IPJ Alba.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

VIDEO Autostrada Sibiu-Pitești: Imagini 3D cu tronsonul 5, care va avea 13 poduri, trei pasaje și un viaduct

Publicat

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat imagini 3D cu tronsonul 5 al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Pe cei 30 km de la Curtea de Argeș la Pitești vor fi 13 poduri, trei paraje și un viaduct.

Autorizația de construire pentru acest segment a fost emisă în luna iunie.

Tronsonul de 30 km cuprinde 13 poduri, 3 pasaje, un viaduct, 3 noduri rutiere la Curtea de Argeș, Băiculești și Bascov, 2 spații de servicii, câte unul pe fiecare sens, 2 parcări de scurtă durată, de-o parte și de alta a drumului, 2 centre de coordonare și întreținere, la Bascov și la Curtea de Argeș, potrivit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă.

Imaginile 3D, publicate de CNAIR pe pagina de Facebook, au fost realizate de Astaldi, compania care va construi tronsonul de autostradă.

Contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 5 Piteşti- Curtea de Argeş a fost semnat în mai 2020 cu Astaldi pentru 1,7 miliarde lei.

Singurul tronson în execuţie între Sibiu şi Piteşti este Lotul 1 Sibiu – Boiţa cu o lungime de 13 km. Compania austriacă Porr a realizat deja 40% din lucrări.

Acest lot ar urma să fie finalizat la finalul anului 2022.

surse: digi24.ro, CNAIR (Facebook)

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate