Superstiţii în luna februarie. Tradiţii şi obiceiuri din primele zile de Făurar

Luna februarie, a doua din an, mai este cunoscută şi ca Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. Superstiţiile păstrate în folclor pentru această perioadă sunt legate, în general, de prevestire a vremii pe parcursul anului.

Numele de “Făurar” este inspirat de fierari, adică “făurarii în fier”, care pregăteau fierul plugului pentru arat.

În Februarie, noaptea îngheaţă pământul, iar ziua se dezgheaţă, cu alternanţe mari de temperatură, ce aduc aminte şi de iarnă şi de primăvară.

În această perioadă, gospodarii încep pregătirile pentru muncile câmpului sau în livezi. Se spune că, dacă va cânta bufniţa, e semn de primăvară timpurie, iar dacă Faur este urât, luna Mai va fi frumoasă. Se mai spune că zăpada de Făurar întăreşte semănăturile.

Pe 1 februarie, este cunoscut un obicei numit „Gurbanul viilor”. Bărbaţii obişnuiau să meargă în vii, să dezgroape sticle îngropate din toamnă, să facă foc, să mănânce şi să bea şi apoi să joace şi să sară peste foc. La asfinţit, oamenii se întorceau în sat cu făclii aprinse şi continuau petrecerile în familie.

Se spune că nu e bine să începi să munceşti fără să dai întâi de pomană, pe 1 februarie. Femeile obişnuiau să dea de pomană turte de mălai, la muşuroiul furnicilor, pentru ca lăcustele, gângăniile, cărăbuşii să nu le strice semănăturile.

Ziua de 1 Februarie mai este cunoscută şi Ursina, sunt respectate obiceiuri ca să nu mănânce ursul vitele din gospodărie.

În 2 februarie, creştinii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Această zi mai este numită şi Stretenia, Filipii de iarnă, Martinii de iarnă sau Stretenia gheţii.

Stretenia este o zi rea, cu ceasuri rele; cine se naşte în această zi sau face nuntă, nu-i merge bine. Se mai spune că Stretenia este Ziua Babelor.

Pe 2 februarie se ţine „Târcolitul viilor”. Capul familiei merge la vie, dimineaţa, cu bundarete (un fel de caltaboş) şi o sticlă de vin în traistă. Acolo, dă ocol viei de trei ori, pune câte o bucată de bundarete la fiecare colţ al viei, retează o coardă, o unge cu funingine amestecată cu untură şi bea o gură de vin. În final, spune o incantatie-monolog: „Doamne, să-mi faci strugurii ca bundaretele de mari!/ Bună dimineaţa, vie!/ Mulţumesc, Ilie!”. Coardele se pun cruciş pe piept, se duc acasă, se plantează şi devin „norocul viţei de vie”, apoi urmează praznicul Streteniei.

Se spune că cine nu ţine Stretenia n-are spor în casă. Se ţine, căci e rea de lupi, care acum se împerechează.

Ziua este numită şi Martinul mare; nu se lucrează pentru a păzi gospodăriile de lupi şi urşi. Cine mătură în casă îşi vede vitele bolnave de streche. Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sfântul Gheorghe tot aşa va fi, iar dacă numai dimineaţa e frumoasă – adică dacă până soarele e sus pe cer, de-şi vede ursul umbra – atunci vremea va fi rea. În această zi nu e bine să tai cu foarfecele, căci e rău de gândaci.

Citeşte şi Tradiţii româneşti de DRAGOBETE. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

sursa: romaniatv.net