Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Superstițiile lunii februarie. An bisect, ceremonii din vremea dacilor, tradiții de Făurar și luna îndrăgostiților


Publicat

Începe a doua lună din an, cunoscută şi ca Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. În acest an, februarie va avea 29 de zile, astfel că 2020 este an bisect.

Anul acesta va avea 366 zile, o particularitate care se succede o dată la patru ani şi care corectează diferenţele calendaristice deoarece, în realitate, fiecare an are 365 de zile şi şase ore.

Vezi și 2020, an bisect. Luna februarie va avea 29 de zile. Ce nu ar fi bine să faci în acest an

De luna februarie sunt legate și o serie de superstiţii și tradiții păstrate în folclor.

Numele de “Făurar” este inspirat de fierari, adică “făurarii în fier”, care pregăteau fierul plugului pentru arat.

În Februarie, noaptea îngheaţă pământul, iar ziua se dezgheaţă, cu alternanţe mari de temperatură, ce aduc aminte şi de iarnă şi de primăvară.

În această perioadă, gospodarii încep pregătirile pentru muncile câmpului sau în livezi. Se spune că, dacă va cânta bufniţa, e semn de primăvară timpurie, iar dacă Faur este urât, luna Mai va fi frumoasă. Se mai spune că zăpada de Făurar întăreşte semănăturile.

Arezanul viilor se celebrează în fiecare an la 1 februarie, în ziua, când Anul Vechi Viticol moare şi renaşte Noul An Viticol şi coincide cu debutul ciclului vegetal al viţei-de-vie, la început de făurar. Este un ceremonial cu caracter bahic din lumea viticultorilor, datând din vremea tracilor, care are ca scop influenţarea recoltei strugurilor. În unele zone, i se spune simplu – Sfeştania viilor.

Obiceiul mai este numit și „Gurbanul viilor”. Bărbaţii obişnuiau să meargă în vii, să dezgroape sticle îngropate din toamnă, să facă foc, să mănânce şi să bea şi apoi să joace şi să sară peste foc. La asfinţit, oamenii se întorceau în sat cu făclii aprinse şi continuau petrecerile în familie.

În zilele noastre, se păstrează mare parte din acest ritual, dar în prezent, sărbătoarea are ca punct central sfeştania viilor. Viticultorii aduc preotul pentru a face sfeştanie, în vederea rodirii şi apărării de vătămători şi vreme rea. Aceasta vizează cei doi Ani Noi: Viticol şi Pomicol. Preotul slujeşte la capul viei, o sfinţeşte şi se roagă pentru belşugul viei şi al pomilor fructiferi, stropindu-le cu Aghiasmă Mică, împreunată cu Aghiasmă Mare, de la Bobotează.

De Arezanul viilor se organizează ospeţe la vie, pentru toţi sătenii şi pentru străini, se dau ofrande celor care nu fac parte din comunitate, pentru a îmbuna natura şi pentru ca viile să rodească în noul an.

Fiecare proprietar taie, de la viţa sa, câteva coarde din care îşi face cunună pe cap şi cingătoare la brâu, semnificând împlinirea unui transfer magic dinspre rodirea viei spre rodirea trupului. În unele zone, gospodarii aprind focuri la marginea plantaţiilor şi afumă via cu o cârpă aprinsă, pentru a o feri de pătrunderea forţelor malefice.

Un alt detaliu semnificativ îl reprezintă târcolirea viei sau înconjurarea ei. Este un ritual pentru invocarea belşugului, preluat şi în alte momente calendaristice importante de peste an. În unele zone, preotul înconjoară şi el via, stropind-o cu Aghiasmă.

O altă practică rituală este ”tratarea” coardei de viţă-de-vie. Gospodarul crestează coarda în patru locuri, în formă de cruce, o udă cu vin, pune sare, înfige o bucată de slănină şi una de pâine, pentru ca viţa să aibă de toate din această lume şi ca să-şi lase rodul spre îndestularea oamenilor. În unele zone, se pun, în vie sau lângă butucul viţei, diverse obiecte, gen amulete, care să alunge duhurile rele, cum ar fi căpăţâni de animale, sperietori de păsări, fire de lână roşie.

În alte zone, în ajunul acestei sărbători se mătură hornul, se ia funinginea, care se împreunează cu cea din ajunul Bobotezei şi de la Sfântul Vasile şi se presară prin vie. Apoi se botează via cu Aghiasma de la Bobotează.

Ritualurile practicate în această zi diferă de la o regiune la alta. În Banat şi în Transilvania, bărbaţii curăţă pomii, apoi îi stropesc cu apa luată în zori din izvoare şi sfinţită de preot. De pe dealurile cu vie se rostogoleşte, în scop purificator, o roată de foc. Sensul obiceiului este de a fertiliza via şi de a alunga duhurile nefaste, încercând, totodată, să îndepărteze iarna. În alte locuri, se păstrează obiceiul ”Scuturatului pomilor”, care constă în lovirea rituală a pomilor pentru a le stimula înmugurirea şi rodul. Pe alocuri, acelaşi ritual are o semnificaţie uşor diferită: bărbaţii lovesc pomii la rădăcină, mimând tăierea acestora, şi rostesc: ”Măi, pomule, face-i roade, că de nu, eu te tai”. Un copil de 7-8 ani, care simbolizează sufletul pomului, răspunde, ”Lasă-mă, iartă-mă, nu mă lovi, nu mă tăia, c-oi înflori şi-oi rodi, când vremea mi-a veni şi de noroc ţi-oi fi”.

În unele zone, gospodinele sfinţesc grâul şi porumbul care urmează a fi semănat în primăvară sau merg cu turte la muşuroiul furnicilor şi le spun: ”Cum vă dau eu de mâncare, aşa voi să nu-mi mâncaţi recolta!”.

Denumirea de ‘‘Trifănitul viilor”, sub care mai este cunoscută această sărbătoare populară, vine de la Sfântul Trifon. Pe 1 februarie, în calendarul creştin-ortodox este sărbătorită Înainteprăznuirea Întâmpinării Domnului şi este prăznuit Sfântul Mucenic Trifon.

Se spune că nu e bine să începi să munceşti fără să dai întâi de pomană, pe 1 februarie. Femeile obişnuiau să dea de pomană turte de mălai, la muşuroiul furnicilor, pentru ca lăcustele, gângăniile, cărăbuşii să nu le strice semănăturile.

Ziua de 1 Februarie mai este cunoscută şi Ursina, sunt respectate obiceiuri ca să nu mănânce ursul vitele din gospodărie.

În 2 februarie, creştinii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Această zi mai este numită şi Stretenia, Filipii de iarnă, Martinii de iarnă sau Stretenia gheţii.

Stretenia este o zi rea, cu ceasuri rele; cine se naşte în această zi sau face nuntă, nu-i merge bine. Se mai spune că Stretenia este Ziua Babelor.

Ziua este numită şi Martinul mare; nu se lucrează pentru a păzi gospodăriile de lupi şi urşi. Cine mătură în casă îşi vede vitele bolnave de streche. Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sfântul Gheorghe tot aşa va fi, iar dacă numai dimineaţa e frumoasă – adică dacă până soarele e sus pe cer, de-şi vede ursul umbra – atunci vremea va fi rea. În această zi nu e bine să tai cu foarfecele, căci e rău de gândaci.

Tot în februarie este și Dragobetele, ziua Îndrăgostiților. 24 februarie este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii.

Citește și MESAJE de DRAGOBETE 2021 • SMS-uri haioase și amuzante • Felicitări romantice, mesaje de dragoste pentru el sau ea de ziua îndrăgostiţilor la români • Mesaje sincere de iubire pentru îndrăgostiți • Mesaje romantice de iubire pentru ea sau el • SMS-uri, idei de felicitări și declarații de dragoste

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

surse: agerpres.ro. romaniatv.net

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Profesoară din Alba, pe scena Galei SuperTeach: „Am vrut să devin o învățătoare care să vadă supereroul în fiecare elev”

Publicat

Ana Scutelnicu, profesoară la Școala Primară Geomal și la Școala Gimnazială Stremț, a urcat recent pe scena Galei SuperTeach, unde a povestit cum a fost experiența la clasă după absolvirea cursurilor de Mentalitate Deschisă în Educație.

La Gala SuperTeach au urcat pe scenă rând pe rând parte din profesorii absolvenți ai cursului de Mentalitate Deschisă în Educație, facilitatori de Mentalitate Deschisă în Educație, elevi, autorități, fondatorii SuperTeach și antreprenori implicați în evoluția școlii românești. Toți pentru același obiectiv: transformarea educației din România. Toți cu același deziderat: „Teachers First”.

„Am vrut să devin învățătoare, dar o învățătoare altfel decât cea pe care am avut-o eu. O învățătoare care să vadă supereroul în fiecare elev, să caute potențialul în fiecare dintre ei. SuperTeach a fost cel care m-a dus pe mine un pas mai departe. (…)

Mentalitatea nu se schimbă peste noapte, dar mentalitatea deschisă a devenit un mod de viață pentru mine și este fantastic pentru că e aplicabilă în toate domeniile în care interacționez cu ceilalți. (…)

Învăț de la elevii mei. Nu, nu sunt o învățătoare perfectă. Învăț, dar învățăm împreună. Eu să fiu învățătoarea lor, ei să fie elevii mei și este fantastic. Energia pe care o simt în fiecare zi cu mentalitatea deschisă îmi dă putere să merg mai departe. Cea mai importantă lecție pe care eu am învățat-o la SuperTeach este aceea că schimbarea este un îndemn la acțiune, este un verb. Nu cade din cer, nu este o ploaie, ci ea se află în mâinile noastre și este și o datorie. O datorie față de generațiile care urmează”, a spus Ana Scutelnicu.

* de la minutul 1:41:00. 

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Sergiu Pașca, tânărul cercetător din Alba, finanțare pentru o cercetare revoluționară a creierului uman cu ajutorul tehnologiei

Publicat

sergiu

Cercetătorul român, originar din Aiud, Sergiu Pașca, beneficiază de susținerea Institutului de Neuroștiințe Wu Tsai într-un program denumit „Big Ideas”. 

Grație finanțării, Sergiu Pașca, alături de o echipă complexă de savanți, are posibilitatea să ducă la un alt nivel cercetările asupra creierului uman pe care le derulează.

Potrivit neuroscience.stanford.edu, două grupuri de cercetători de la Stanford abordează aceste probleme de lungă durată.

Citește și: Articol în The New York Times despre Sergiu Pașca, tânărul savant din Aiud. Pune lumea medicală în fața unei descoperiri geniale

Ca parte a programului Big Ideas in Neuroscience al Institutului de Neuroștiințe Wu Tsai, ele creează noi tehnologii și conexiuni între discipline care au potențialul de a transforma radical acest domeniu.

Citește și: Sergiu Pașca, tânărul savant de renume mondial din județul Alba a mai obținut un premiu internațional pentru cercetare

Institutul de Neuroștiințe Wu Tsai finanțează cu un total de peste 5,5 milioane de dolari aceste eforturi ale cercetătorilor.

Sergiu Pașca este unul dintre cei care beneficiază de finanțare pentru cercetare.

Programul condus de Sergiu Pașca

Programul Stanford Brain Organogenesis, condus de Sergiu Pasca și Karl Deisseroth, își propune să creeze și să împărtășească o nouă platformă tehnologică pentru a permite oamenilor de știință să studieze în mod direct dezvoltarea creierului uman.

„Modelele animale au fost de mare ajutor, dar în cele din urmă trebuie să fim de acord că avem nevoie de modele mai bune ale creierului uman pentru a transpune descoperirile fundamentale, pacienților noștri din clinică”, a spus Pașca.

 

„Din fericire, apelul pentru idei mari a venit chiar când un set de tehnologii puternice erau în curs de dezvoltare în campus, care ar putea face acest lucru posibil pentru prima dată”.

Echipa lui Sergiu Pașca a dezvoltat o abordare specială pentru a transforma celulele pielii pacienților și a voluntarilor sănătoși în agregate celulare care seamănă cu anumite regiuni ale creierului.

În 2017, laboratorul său a arătat că aceste culturi 3D, cunoscute și sub numele de organoizi, ar putea fi cultivate împreună pentru a forma circuite miniaturale și funcționale ale creierului uman – pe care Pasca le-a numit asembloizi.

„Ne-am dat seama că această serie de progrese tehnologice ne-ar permite să accesăm aspecte inaccesibile anterior, ale dezvoltării creierului uman și, în cele din urmă, să creăm un nou domeniu al neuroștiinței umane la nivel molecular”, a spus Pașca.

Vezi și: Sergiu Pașca și soția sa, Anca – descoperire de importanță mondială într-un proiect comun de cercetare, legat de copii

De exemplu, echipa lui Pașca a folosit recent această platformă pentru a crea modele de lucru ale circuitelor creierului uman implicate în tulburări motorii, cum ar fi ALS, combinând sferoizi ai țesutului cortical, spinal și muscular și permițându-le să formeze în mod natural conexiuni funcționale.

Grupul are acum capacitatea de a modela o varietate de circuite neuronale implicate în schizofrenie, dependență și alte tulburări, prin combinarea de sferoizi care imită peste o duzină de regiuni diferite ale creierului.

Institutul de Neuroștiințe Wu Tsai este dedicat înțelegerii modului în care funcționează creierul atât când este sănătos, cât și în boală.

Comunitatea de cercetare combină mai multe discipline, inclusiv neuroștiințe, medicină, inginerie, psihologie și educație.  ab24 Descoperirile care decurg din aceste colaborări vor transforma înțelegerea creierului uman, vor oferi tratamente noi pentru tulburările creierului și vor promova sănătatea creierului pe tot parcursul vieții.

Cine este Sergiu Pașca

Sergiu Pașca este profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford și director al Stanford Neurosciences Institute Stem Cell Core.

El se concentrează în primul rând pe dezvoltarea de noi abordări pentru studierea dezvoltării creierului uman și pentru descoperirea mecanismelor tulburărilor neuropsihiatrice.

Sergiu Pașca s-a născut şi a crescut în Aiud, remarcându-se încă din anii şcolii generale şi ai liceului. A obţinut mai multe premii în timpul şcolii, atât la olimpiadele şi competiţiile judeţene, cât şi la cele naţionale.

În 2001, a fost şef de promoţie al Colegiului Naţional „Titu Maiorescu”, cu media generală 10 în cei patru ani de studiu. Apoi a beneficiat de admiterea onorifică (media 10) la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca.

Are titlul de doctor în cercetare, iar în anul 2012, această instituţie de învăţământ i-a conferit premiul pentru cea mai bună cercetare postdoctorală.

A primit şi premiul pentru „Cel mai bun student român din străinătate” din partea „Ligii studenţilor români din străinătate”, dar și distincția de Cetăţean de onoare al municipiului Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT pe raza localității Tărtăria: O persoană a fost rănită după ce un automobil s-a răsturnat

Publicat

politie, IPJ, masina politie, girofar, politie ziua

O persoană a fost rănită ușor marți seara, în jurul orei 19.00, pe raza localității Tărtăria, într-un accident rutier. 

Potrivit reprezentaților IPJ Alba, pe DN 7, un autoturism s-a răsturnat în afara carosabilului. În urma răstrunării, o persoană a fost rănită ușor.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DSP Alba cumpără reactivi de laborator și consumabile pentru determinarea anticorpilor anti SARS-COV-2

Publicat

Direcția de Sănătate Publică Alba cumpără reactivi de laborator și consumabile în valoare de peste 880.000 de lei, pentru a putea determina anticorpii anti SARS-COV-2. 

DSP Alba a lansat marți, 22 iunie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru furnizarea de reactivi de laborator și consumabile medicale necesare pentru analizatorul automat de imunologie cu chimiluminiscenta pentru determinarea anticorpilor anti SARS-COV-2 (IgG și IgM), model MAGLUMI 800.

Valoarea totală estimată este de 885.050 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, Laboratorul de Diagnostic și Investigare în Sănătate Publică efectuează în momentul de față determinarea SARS-COV-2 în exsudatul nazal și faringian prin metoda RT-PCR și se dorește o diversificare a activității în acest domeniu și cu determinarea anticorpilor anti SARS-COV-2 din serul persoanelor care au trecut prin infecția cu acest virus și a persoanelor care au fost vaccinate cu vaccinul anti SARS-COV-2.

În urma achiziției unui Analizator automat de imunologie cu chimiluminiscenta pentru determinarea anticorpilor anti SARS-COV-2 (IgM și IgG), model MAGLUMI 800 este necesar asigurarea kit-urilor și consumabilelor aferente funcționării aparatului.

Astfel, vor fi achizitionați reactivi și consumabile medicale necesari utilizării/funcționării analizatorului automat de imunologie cu chimiluminiscenta pentru determinarea anticorpilor anti SARS-COV-2 (IgG și IgM), model MAGLUMI 800, pe o perioadă de 12 luni.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate