Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Superstițiile lunii februarie. An bisect, ceremonii din vremea dacilor, tradiții de Făurar și luna îndrăgostiților


Publicat

Începe a doua lună din an, cunoscută şi ca Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. În acest an, februarie va avea 29 de zile, astfel că 2020 este an bisect.

Anul acesta va avea 366 zile, o particularitate care se succede o dată la patru ani şi care corectează diferenţele calendaristice deoarece, în realitate, fiecare an are 365 de zile şi şase ore.

Vezi și 2020, an bisect. Luna februarie va avea 29 de zile. Ce nu ar fi bine să faci în acest an

De luna februarie sunt legate și o serie de superstiţii și tradiții păstrate în folclor.

Numele de “Făurar” este inspirat de fierari, adică “făurarii în fier”, care pregăteau fierul plugului pentru arat.

În Februarie, noaptea îngheaţă pământul, iar ziua se dezgheaţă, cu alternanţe mari de temperatură, ce aduc aminte şi de iarnă şi de primăvară.

În această perioadă, gospodarii încep pregătirile pentru muncile câmpului sau în livezi. Se spune că, dacă va cânta bufniţa, e semn de primăvară timpurie, iar dacă Faur este urât, luna Mai va fi frumoasă. Se mai spune că zăpada de Făurar întăreşte semănăturile.

Arezanul viilor se celebrează în fiecare an la 1 februarie, în ziua, când Anul Vechi Viticol moare şi renaşte Noul An Viticol şi coincide cu debutul ciclului vegetal al viţei-de-vie, la început de făurar. Este un ceremonial cu caracter bahic din lumea viticultorilor, datând din vremea tracilor, care are ca scop influenţarea recoltei strugurilor. În unele zone, i se spune simplu – Sfeştania viilor.

Obiceiul mai este numit și „Gurbanul viilor”. Bărbaţii obişnuiau să meargă în vii, să dezgroape sticle îngropate din toamnă, să facă foc, să mănânce şi să bea şi apoi să joace şi să sară peste foc. La asfinţit, oamenii se întorceau în sat cu făclii aprinse şi continuau petrecerile în familie.

În zilele noastre, se păstrează mare parte din acest ritual, dar în prezent, sărbătoarea are ca punct central sfeştania viilor. Viticultorii aduc preotul pentru a face sfeştanie, în vederea rodirii şi apărării de vătămători şi vreme rea. Aceasta vizează cei doi Ani Noi: Viticol şi Pomicol. Preotul slujeşte la capul viei, o sfinţeşte şi se roagă pentru belşugul viei şi al pomilor fructiferi, stropindu-le cu Aghiasmă Mică, împreunată cu Aghiasmă Mare, de la Bobotează.

De Arezanul viilor se organizează ospeţe la vie, pentru toţi sătenii şi pentru străini, se dau ofrande celor care nu fac parte din comunitate, pentru a îmbuna natura şi pentru ca viile să rodească în noul an.

Fiecare proprietar taie, de la viţa sa, câteva coarde din care îşi face cunună pe cap şi cingătoare la brâu, semnificând împlinirea unui transfer magic dinspre rodirea viei spre rodirea trupului. În unele zone, gospodarii aprind focuri la marginea plantaţiilor şi afumă via cu o cârpă aprinsă, pentru a o feri de pătrunderea forţelor malefice.

Un alt detaliu semnificativ îl reprezintă târcolirea viei sau înconjurarea ei. Este un ritual pentru invocarea belşugului, preluat şi în alte momente calendaristice importante de peste an. În unele zone, preotul înconjoară şi el via, stropind-o cu Aghiasmă.

O altă practică rituală este ”tratarea” coardei de viţă-de-vie. Gospodarul crestează coarda în patru locuri, în formă de cruce, o udă cu vin, pune sare, înfige o bucată de slănină şi una de pâine, pentru ca viţa să aibă de toate din această lume şi ca să-şi lase rodul spre îndestularea oamenilor. În unele zone, se pun, în vie sau lângă butucul viţei, diverse obiecte, gen amulete, care să alunge duhurile rele, cum ar fi căpăţâni de animale, sperietori de păsări, fire de lână roşie.

În alte zone, în ajunul acestei sărbători se mătură hornul, se ia funinginea, care se împreunează cu cea din ajunul Bobotezei şi de la Sfântul Vasile şi se presară prin vie. Apoi se botează via cu Aghiasma de la Bobotează.

Ritualurile practicate în această zi diferă de la o regiune la alta. În Banat şi în Transilvania, bărbaţii curăţă pomii, apoi îi stropesc cu apa luată în zori din izvoare şi sfinţită de preot. De pe dealurile cu vie se rostogoleşte, în scop purificator, o roată de foc. Sensul obiceiului este de a fertiliza via şi de a alunga duhurile nefaste, încercând, totodată, să îndepărteze iarna. În alte locuri, se păstrează obiceiul ”Scuturatului pomilor”, care constă în lovirea rituală a pomilor pentru a le stimula înmugurirea şi rodul. Pe alocuri, acelaşi ritual are o semnificaţie uşor diferită: bărbaţii lovesc pomii la rădăcină, mimând tăierea acestora, şi rostesc: ”Măi, pomule, face-i roade, că de nu, eu te tai”. Un copil de 7-8 ani, care simbolizează sufletul pomului, răspunde, ”Lasă-mă, iartă-mă, nu mă lovi, nu mă tăia, c-oi înflori şi-oi rodi, când vremea mi-a veni şi de noroc ţi-oi fi”.

În unele zone, gospodinele sfinţesc grâul şi porumbul care urmează a fi semănat în primăvară sau merg cu turte la muşuroiul furnicilor şi le spun: ”Cum vă dau eu de mâncare, aşa voi să nu-mi mâncaţi recolta!”.

Denumirea de ‘‘Trifănitul viilor”, sub care mai este cunoscută această sărbătoare populară, vine de la Sfântul Trifon. Pe 1 februarie, în calendarul creştin-ortodox este sărbătorită Înainteprăznuirea Întâmpinării Domnului şi este prăznuit Sfântul Mucenic Trifon.

Se spune că nu e bine să începi să munceşti fără să dai întâi de pomană, pe 1 februarie. Femeile obişnuiau să dea de pomană turte de mălai, la muşuroiul furnicilor, pentru ca lăcustele, gângăniile, cărăbuşii să nu le strice semănăturile.

Ziua de 1 Februarie mai este cunoscută şi Ursina, sunt respectate obiceiuri ca să nu mănânce ursul vitele din gospodărie.

În 2 februarie, creştinii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Această zi mai este numită şi Stretenia, Filipii de iarnă, Martinii de iarnă sau Stretenia gheţii.

Stretenia este o zi rea, cu ceasuri rele; cine se naşte în această zi sau face nuntă, nu-i merge bine. Se mai spune că Stretenia este Ziua Babelor.

Ziua este numită şi Martinul mare; nu se lucrează pentru a păzi gospodăriile de lupi şi urşi. Cine mătură în casă îşi vede vitele bolnave de streche. Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sfântul Gheorghe tot aşa va fi, iar dacă numai dimineaţa e frumoasă – adică dacă până soarele e sus pe cer, de-şi vede ursul umbra – atunci vremea va fi rea. În această zi nu e bine să tai cu foarfecele, căci e rău de gândaci.

Tot în februarie este și Dragobetele, ziua Îndrăgostiților. 24 februarie este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

surse: agerpres.ro. romaniatv.net

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ministrul ungar de Externe, Szijjártó Péter, în vizită la Alba Iulia, în contextul unor relații tensionate cu România

Publicat

Ministrul ungar de Externe, Szijjártó Péter, se va afla astăzi la Alba Iulia, într-o vizită în România pe parcursul căreia va mai merge la București și Cluj-Napoca. Detaliile vizitei sale în oraș nu au fost făcute publice dar se pare că se va întâlni cu reprezentanți ai comunității maghiar și ai bisericii, 

Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea de marți de la București cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, Szijjártó Péter a transmis un mesaj pe Facebook: „În relația cu România, ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc”, în contextul unor relații recente tensionate între cele două țări.

Inițial, pe agenda ministrului ungar figurau doar vizite la Cluj Napoca și Alba Iulia, ulterior, pe cale diplomatică, stabilindu-se întâlnirea cu Bogdan Aurescu.

„Noi ne străduim să avem o relație bună cu toți vecinii noștri. În calitate de națiune cu peste o mie de ani, acordăm și așteptăm respect. În relația cu România, ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc, ci mai degrabă despre un schimb tăios de replici. Vom vedea ce reușim astăzi. Direcția București, apoi Cluj Napoca și Alba Iulia”, a scris marți dimineață, pe Facebook, Szijjártó.

Citește și: Cum a reacționat Ungaria la declarațiile președintelui României. Ministrul de Externe: ”Mai mult respect pentru maghiari”

Relațiile dintre cele două țări s-au tensionat după declarațiile președintelui României, Klaus Iohannis, prin care acesta a atacat dur UDMR și PSD pentru adoptarea tacită în Camera Deputaților a unui proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc.

”Azi, președintele României a făcut o declarație necivilizată și propice pentru incitare la ură. Domnului președinte Iohannis trebuie să îi fie clar faptul că marea majoritate a maghiarilor care trăiesc în Transilvania și secuime l-au votat la alegerile prezidențiale.

Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. De aceea, cererea noastră, mesajul și apelul nostru către președintele României e simplu: mai mult respect pentru maghiari”, a răspuns la momentul respectiv, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, într-un mesaj video postat pe contul său de Facebook.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

OFICIAL: Examenul de certificare de la liceele tehnologice se susține printr-un proiect depus online. Cum se va desfășura

Publicat

Examenul de certificare de la liceele tehnologice se susține printr-un proiect depus online, prevede un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial.

“Depunerea proiectului în vederea susținerii examenului de certificare, în format pdf, se realizează on-line, la adresa de e-mail a unității de învățământ, urmând a fi arhivat în format digital și păstrat 3 (trei) ani.

În cazul în care elevii nu au mijloacele necesare transmiterii proiectului în format pdf la adresa de e-mail a unității de învățământ, acesta va fi depus, fizic, la secretariatul unității de învățământ,” se arată în documentul citat de Edupedu.ro.

Citește și: BACALAUREAT 2020: Toate testele de pregătire și baremele. Modele de subiecte pentru examenul elevilor de clasa a XII-a

“Pentru fiecare candidat se completează Fișa de evaluare a proiectului de către fiecare evaluator din comisia de examinare. Aprecierea se face prin acordarea unui punctaj, pentru fiecare indicator”.

“Președintele comisiei de examinare mediază situațiile în care apar diferențe mai mari de 3 puncte la unul sau la ambele criterii de evaluare din Fișa de evaluare. Hotărârea președintelui este definitivă”.

Vezi și: OFICIAL: Calendarul examenelor la BAC 2020. În ce zi se desfășoară fiecare probă și când vor fi afișate rezultatele

“Pentru fiecare candidat, punctajul final se calculează de către comisia de examinare ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor totale acordate de către cei 2 membri evaluatori ai comisiei de examinare și se consemnează în Fișa de evaluare, iar apoi se stabilește calificativul obținut, conform anexei nr. 2”, prevede ordinul citat.

Rezultatele finale pot fi: «admis», cu precizarea calificativului obținut pentru fiecare elev («Excelent», «Foarte bine», «Bine» sau «Satisfăcător»), «respins», «neprezentat». Cel neprezentat înseamnă că nu a depus proiectul.

Sursă: Edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

COVID-19 nu se răspândește prin apă: Piscinele, lacurile și marea sunt sigure. Ce trebuie să facem pe plajă

Publicat

Noul coronavirus nu trăieşte în apa din piscine, spun experţii în sănătate publică din Statele Unite. „Nu există dovezi că COVID-19 se poate transmite prin utilizarea piscinelor şi a căzilor”, a transmis Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA.

„Cantitatea medie de clor dintr-o piscină va ucide virusul”, a spus Roberta Lavin, profesor de medicină la Universitatea din Tennessee’s College of Nursing.

De asemenea, oamenii de ştiinţă spun că virusul este puţin probabil să se dezvolte în apa sărată a oceanelor şi mărilor. Similar, lacurile sunt considerate o zonă sigură pentru scăldat deoarece, deşi apa dulce nu are proprietatea de a ucide microbul, este puţin probabil ca acesta să fie asimilat dată fiind cantitatea mare de apă.

Dacă scăldatul este sigur, statul la plajă nu e la fel, avertizează specialiştii. Acolo este de obicei multă lume, iar obiectele și spațiile folosite în comun (cum sunt toaletele, de exemplu) pot fi periculoase. Asta pentru că virusul poate supravieţui pe suprafeţele uscate.

Din acest motiv, este important ca persoanele care aleg să facă plajă în această perioadă în zone, să se asigure că au dezinfectat bine suprafaţa şezlongurilor, a balustradelor sau a altor zone cu care intră în contact.

Sursă: Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

O fetiță de 5 ani și alte șapte persoane, vindecate de coronavirus la secția de Infecțioase a spitalului din Alba Iulia

Publicat

În cursul zilei de duminică și luni, 24 și 25 mai 2020, un număr de 8 pacienți, internați la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Alba Iulia, au fost declarați vindecați de COVID-19 și au fost externați, după ce rezultatele a două teste consecutive în cazul acestora au ieșit negative, au transmis reprezentanții instituției.

Cel mai tânăr pacient vindecat este o fetiță în vârstă de 5 ani, iar cel mai vârstnic o femeie de 63 de ani. Cei 8 pacienți externați (4 de sex feminin și 4 de sex masculin) locuiesc în comuna Noșlac (3), orașul Ocna Mureș (3) municipiul Sebeș (1), comuna Șpring (1).

În total, de la începutul evoluției pandemiei și până în prezent, la secția de boli infecțioase a SJU Alba Iulia au fost vindecați de COVID-19 un număr de 52 de pacienți, majoritatea cu forme ușoare și medii, respectiv cu evoluție favorabilă la tratamentul administrat.

De asemenea, de la începutul evoluției pandemiei și până în prezent, la secția de boli infecțioase au fost internați 179 de pacienți suspecți de COVID-19, boală cauzată de infectarea cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Rezultatele analizelor de laborator la 93 dintre ei au ieșit pozitive, în vreme ce în cazul celorlalți 86 de pacienți rezultatele au ieșit negative, infirmând astfel prezența virusului.

Dintre cei 97 de pacienți pozitivi, 52 au fost declarați vindecați, iar 30 au fost transferați la unități sanitare din Blaj (13), Aiud (15) și Sibiu (2). În prezent, la secția de boli infecțioase se află internați 15 pacienți confirmați cu COVID-19.

SJU Alba Iulia este o unitate sanitară în care se tratează cazurile confirmate, sunt internate inclusiv cazuri suspecte, iar în propriul laborator se analizează probele recoltate pentru depistarea virusului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate