Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Suspiciuni privind scurgerea de informaţii legate de proiectele din Măsura 3. Angajații unor bănci ar fi avut acces la platformă


Publicat

Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că au apărut suspiciuni cu privire la scurgerea de informaţii cu privire la proiectele depuse de companii pentru granturile pentru investiţii de până la 200.000 de euro.

Printre cei care au avut acces la informaţiile din platformă au fost şi angajaţii băncilor înscrise pentru Măsurile 1 şi 2, respectiv cea pentru microgranturi şi cea pentru granturi pentru capital de lucru, precizează Mediafax.

”Există o serie de suspiciuni cu privire la scurgerea de informaţii cu privire la proiectele depuse. Din informaţiile noastre, angajaţi ai diverselor bănci au avut acces la această platformă şi la baza de date de aplicare la Măsura 3.

Băncile aveau acces la Măsura 1 şi Măsura 2 pentru care trebuia să facă plăţi, platforma nu a fost securizată pentru Măsura 3 şi au avut acces şi la această măsură”, a spus luni Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), în cadrul unei conferinţe de presă.

Reprezentanţii IMM-urilor cer, în primul rând, un control strict din partea STS şi a prim-ministrului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului şi care au accesat alte secţiuni în afară de cele pentru care le-a fost acordat accesul.

”În al doilea rând, cerem să se transmită public dacă angajaţi ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicaţiile. De asemenea, să se transmită numărul de accesări al fiecărei secţiuni şi momentele în timp pentru a face o corelaţie între cei care au aplicat în ultimul moment şi cu informaţiile pe care le-au avut.

În al patrulea rând, să se facă o corelaţie între angajaţii băncilor care au accesat baza de date a măsurii şi proiectele câştigătoare pentru că sunt numai câteva bănci care sunt eligibile în acest proiect”, a adăugat Jianu.

De altfel, premierul Florin Cîţu a anunţat că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie privind Măsura 3 după ce în spaţiul public au mai apărut informaţii cu privire la posibile fraude în aplicarea pentru această măsură finanţare.

Cîţu spunea că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru a se asigura că aceşti bani din Măsura 3 ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcţie de criteriile obiective prestabilite, relatează ZF.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Pașaportul de vaccinare anti-COVID, aprobat în comisia de transport din Parlamentul European. Cum s-a împărțit Europa

Publicat

Comisia de Transport din PE a aprobat documentul privind elaborarea certificatului de vaccinare. Decizia va fi supusă la vot în Parlamentul European. 

Comisia TRAN precizează că, pentru un turism sigur și curat, este necesar ca certificatul comun de vaccinare să facă parte dintr-o nouă strategie a UE privind turismul durabil, după cum au declarat deputații europeni, scrie DCNews.

Conform comuncatului de presă, proiectul de rezoluție pentru stabilirea unei strategii a UE pentru un turism durabil- adoptat joi de Comitetul pentru transport și turism cu 47 de voturi pentru și 2 împotrivă.

În rezoluție sunt îndemnate țările UE să includă sectoarele turismului și călătoriilor în planurile lor de redresare și să ia în considerare reducerea temporară a TVA pentru aceste servicii.

Testare înainte de plecare. Carantina, ultima soluție

Textul rezoluției arată că pandemia a mutat cererea călătorului către un turism ”sigur și curat” și mai durabil.

Solicită statelor membre să pună în aplicare pe deplin și fără întârziere criterii comune pentru călătoria în condiții de siguranță, cu un protocol UE de siguranță a sănătății pentru testare înainte de plecare și aplicarea cerinței de carantină ca ultimă soluție.

Certificatul de vaccinare, alternativă la testarea PCR

Deputații doresc un certificat comun de vaccinare, care ar putea deveni o alternativă la testele PCR și cerințele de carantină, odată ce există suficiente dovezi că persoanele vaccinate nu transmit virusul sau recunoașterea reciprocă a procedurilor de vaccinare.

De asemenea, se subliniază importanța implementării formularului de localizare a pasagerilor din UE și a dezvoltării aplicațiilor de urmărire, urmărire și avertizare voluntare, interoperabile și anonime. 

Austria pledează pentru utilizarea paşapoartelor verzi digitale

Cancelarul austriac a susţinut ca paşapoarte verzi digitale pe telefoanele mobile să poată oferi deţinătorilor acestora acces în restaurante, la evenimente culturale, sportive sau pentru turism, nu doar celor care au fost vaccinaţi recent anti-COVID-19, ci de asemenea oricui are un test recent COVID-19 negativ.

Kurz a confirmat că statele UE care au sectoare turistice importante, precum Austria, Grecia, Italia şi Spania, au idei similare în această chestiune.

Țări care nu susțin impunerea pașapoartelor anti- COVID 19

În schimb, alte state membre, precum Franţa şi Germania, sunt rezervate cu privire la acordarea unor beneficii persoanelor vaccinate anti-COVID-19, mai ales că procentul persoanelor vaccinate în UE este încă foarte redus şi s-ar crea discriminări.

În plus nu este clar dacă o persoană vaccinată mai poate transmite virusul, notează agenţia DPA, adăugând că de la summitul în desfăşurare nu se aşteaptă o decizie în această chestiune.

Printre țările care s-au arătat încântate de introducerea acestui act digital se numără: Spania, Estonia, Italia, Suedia și Danemarca.

Totodată, mai multe state și-au exprimat reticența și refuzul pentru introducerea acestuia, mai exact: Germania, Belgia, Polonia și Franța.

Conform unor surse citate de această agenţie discuţiile la summit sunt axate mai mult asupra modalităţilor de recunoaştere reciprocă între statele UE a certificatelor de vaccinare şi de testare.

Şi Italia consideră că un astfel de document ar putea deschide mai rapid calea către „activităţi normale”, aşa cum s-a exprimat oficialul responsabil de gestionarea urgenţei sanitare, Domenico Arcuri.

Suedia şi Danemarca au anunţat deja certificate electronice care ar putea permite purtătorilor să călătorească în străinătate, să intre în stabilimente sportive sau culturale ori – în cazul Danemarcei – să ia masa în restaurante.

Şi Suedia vrea să emită paşapoarte digitale pentru persoanele vaccinate antiCOVID

Islanda, care nu este membră a UE, dar are legături cu aceasta ca parte a Spaţiului Schengen, a început să emită certificate digitale în ianuarie, în vederea facilitării deplasărilor internaţionale.

În Estonia, cei care pot dovedi la intrare că sunt vaccinaţi sau deţin un test COVID-19 negativ sunt scutiţi de carantină.

O firmă locală, Guardtime, a început o schemă pilot de certificare, iar ţara colaborează cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru dezvoltarea la nivel internaţional.

Comisia Europeană este în favoarea unui ”certificat de vaccinare european” împotriva COVID-19 iar OMS (Organizația Mondială a Sănătății) susţine certificatele de vaccinare pentru a monitoriza mai bine imunizarea, dar critică ideea utilizării lor ca o condiţie pentru călătorii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO ȘTIREA TA: O pisică a fost salvată de pompierii din Alba Iulia după ce a căzut de la etajul 3, pe acoperișul unui local

Publicat

Misiune neobișnuită a pompierilor albaiulieni. Joi după-amiaza, aceștia au intervenit pe o stradă din municipiul Alba Iulia pentru a salva o pisică care a căzut de la etajul 3 al unui bloc, pe acoperișul unui local. 

Potrivit informațiilor transmise de un cititor Alba24, pisica a căzut de la etajul 3 pe acoperișul unui local aflat la parterul unui bloc de locuințe situat pe strada Gladiolelor, în zona bisericii Sf. Ecaterina.

Proprietara pisicii a încercat să ajungă la aceasta însă nu a reușit, astfel că a cerut ajutorul pompierilor.

Cu ajutorul unei scări, pompierii s-au urcat pe acoperișul localului și au reușit să recupereze pisica, care a fost returnată mai apoi proprietarei.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

Domeniu de vânătoare de 300 de hectare, înființat lângă Câmpeni. Mistreți, cerbi și căpriori, pentru vânători români și străini

Publicat

La 7 kilometri de Câmpeni se va înființa un complex de vânătoare pe o suprafață de peste 300 de hectare. Complexul „Composesoratul Câmpeni” va dispune de un compartiment de 236,8 hectare pentru practicarea vânătorii, două compartimente pentru reproducere, unul pentru vieri şi un compartiment de carantină. Complexul va avea ca specii de interes mistreţul, cerbul comun şi căpriorul. 

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba a luat recent decizia etapei de încadrare a proiectului „Împrejmuire teren şi înfiinţare complex vânătoare <Composesoratul Câmpeni>”, propus a fi amplasat în unitatea adminsitrativ-teritorială Câmpeni, fără evaluarea impactului asupra mediului.

Potrivit proiectului, terenul pe care se doreşte înfiinţarea Complexului de Vânătoare Composesoratul Câmpeni este situat în extravilanul orașului Câmpeni și are o suprafață de 318,6 ha, proprietate a Composesoratului Câmpeni. Terenul este situat în F.C. 4 Valea Bistrei, fiind gestionat de AV Căpriorul Certeze. Acesta se află la 7 km de orașul Câmpeni și la 82 km de municipiul Alba Iulia. Accesul în perimetru este posibil pe DN 75 care leagă DC 141 Valea Bistrii, apoi pe drumul forestier Valea Bistrii până la amplasament.

Avantajele principale ale constituirii acestui complex sunt: sporirea per ansamblu a efectivelor de vânat la nivelul judeţului Alba cu un efectiv de cca. 140 – 160 exemplare de mistreţ, 20 exemplare cerb comun, 30 exemplare căprior din diferite clase de vârstă şi sex şi crearea totodată a premiselor ca anual să fie disponibile atât pentru practicarea vânătorii, cât şi pentru vânzare în stare vie a unui efectiv important de vânat.

Pe de altă parte se apreciază că vor putea fi livrate pe piaţă cca. 8.000 kg carne vânat anual ca rezultat al acţiunilor de vânătoare organizate.

În plus, potrivit proiectului, nu poate fi neglijat şi aspectul social, materializat prin înfiinţarea unor noi locuri de muncă, precum şi cel turistic prin diversificarea posibilităţii de practicare a unor acţiuni de vânătoare reuşite cu vânători români şi străini, fapt care conduce la sporirea atractivităţii turistice a zonei.

Complexul „Composesoratul Câmpeni” va fi constituit din următorul ansamblu de compartimente:

1) Compartimentul de carantină (0,5 ha).

Acesta va avea un rol dublu. Pentru început, este utilizat la cantonarea temporară şi supravegherea sanitar – veterinară a vânatului achiziţionat, înainte de eliberarea lor în complex. După acţiunea iniţială de populare a complexului, spaţiul de carantină va funcţiona ca atare cu ocazia împrospătărilor de sânge, în condiţiile în care acestea vor fi necesare.

În rest, aceast compartiment va fi utilizat pe durata perioadei de vânătoare, pentru protecţia tineretului subadult valoros de mistreţ, care va înlocui în fiecare an reproducătorii în vârstă de peste 4-5 ani ce vor fi extraşi prin vânătoare. Efectivul subadulţilor selecţionaţi va fi acelaşi cu cel al reproducătorilor extraşi.

2) Compartimentul destinat întreţinerii vierilor (47,4 ha).

El găzduieşte pe durata întregului an cca. 30 vieri de foarte bună calitate, din toate clasele de vârstă cuprinse între 1,5 – 5 ani. Dintre aceştia sunt selecţionaţi reproducătorii care vor participa la rut în ţarcul de împerechere (perioada 1 noiembrie – 15 ianuarie), ca şi vierii de peste 5 ani destinaţi împuşcării.

Împrejmuirea este dotată cu toate instalaţiile necesare întreţinerii mistreţilor (hrănitori, scăldători, sărării,etc), observării şi recoltării acestora la pândă.

3) Compartimentul scroafelor cu purcei, vânătoare şi întreţinere pentru toate speciile existente (236,8 ha) are destinaţie dublă:

a) în sezonul de vânătoare este spaţiul unde se practică vânătoarea la goană; Utilizarea spaţiului pentru vânătoarea la goană presupune dotarea lui cu instalaţii specifice (ştanduri, linii de vânătoare, etc) pentru 4-5 goane riguros stabilite;

b) în restul anului este spaţiul în care femelele gestante de mistreţ fată şi îşi cresc progenitura până în luna octombrie. Utilizarea compartimentului ca spaţiu de fătare şi creştere a puilor necesită dotarea cu instalaţii de creştere şi hrănire specifice. Toate hrănitorile, atât cele pentru purcei cât şi cele pentru adulţi vor fi dotate cu capcane de prindere. Acestea vor servi atât la vaccinarea purceilor în luna iunie, cât şi la capturarea unor scroafe care nu vor putea fi capturate în capcana centrală în vederea vaccinării, marcării şi transferului în ţarcul de împerechere. Compartimentul serveşte şi la întreţinerea celorlalte specii de vânat existente.

4) Compartimentul de împerechere a mistreţilor (22,7 ha).

El este utilizat în perioada 1 noiembrie – 15 ianuarie, când aici sunt introduse scroafele şi exemplare valoroase dintre vierii care alcătuiesc stocul de reproducători (30 – 40 scroafe şi 4 – 5 vieri).

În spaţiu împrejmuit, la rut se recomandă sex ratio de maxim 1 vier / 8-10 scroafe, datorită luptelor între vieri relativ egali ca talie şi forţă, cu răniri nedorite care apar în cazul densităţilor mai mari de vieri.

Compartimentul este dotat cu instalaţii destinate întreţinerii şi observării mistreţilor. După perioada de rut şi încheierea perioadei de vânătoare, atât vierilor (care au ajuns la vârsta de împuşcare) cât şi scroafelor li se deschide accesul spre compartimentul scroafelor cu purcei şi vânătoare. În afara perioadei menţionate mai sus, această împrejmuire poate fi deschisă, cu acces liber pentru vânat în ambele sensuri.

Între compartimentul de împerechere şi cel al vierilor se va monta obligatoriu protecţie electrică dublă deoarece, în caz contrar vierii neintroduşi la rut vor distruge plasa de sârmă dintre cele două compartimente.

5) Compartimentul de împerechere a cervidelor (11,2 ha).

Aici vor fi cantonate exemplare valoroase de cerb pe toata durata vârstei optime de reproducere pentru realizarea unei reproduceri controlate, iar tineretul produs va fi eliberat în compartimentul de întreținere unde se va forma un nou nucleu de cerb.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

CASA EFICIENTĂ ENERGETIC 2021: Ce se întâmplă cu programul în care s-au înscris peste 14.000 de solicitanți. Precizări de la AFM

Publicat

Programul Casa Eficientă Energetic , lansat în 15 septembrie 2020 de Administrația Fondului de Mediu a rămas blocat din cauza lipsei personalului care să evalueze dosarele depuse.

AFM a transmis la solicitarea Alba24.ro precizări cu situația derulării programului, iar din răspunsul sumar transmis la pe acest subiect se întelege că nu s-a mai făcut niciun pas după terminarea înscrierii solicitanților în platformă.

Casa Eficientă Energetic – ultimele noutăți despre programul lansat de AFM

Potrivit documentului responsabilii de la AFM în derularea programului ”Casa Eficientă Energetic ”caută la această dată soluții pentru ” externalizarea evaluarii cererilor de finanțare

Până la încheierea sesiunii de înscriere în aplicație s-au înregistrat 14.014 de persoane pentru o valoare disponibilă de finanțare de  110.087.873 LEI.

Cheltuieli eligibile care pot fi decontate prin programul Casa Eficienta Energetic

Cheltuielile eligibile vizează: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperișului, a pereților exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilație, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mișcare, robineți și conducte noi etc. Condiția eligibilității proiectului este ca eficiența energetică a locuinței să crească cu cel puțin o clasă energetică.

Pentru a obține banii, cei interesați trebuiau să se înregistreze, într-o primă fază, într-un formular de pe siteul AFM, iar apoi să depună la autorități în termen de 15 zile de la înregistrare, un dosar de finanțare cu următoarele documente:

  1. cererea de finanţare, în original, completată integral prin tehnoredactare;
  2. actul de identitate al solicitantului, valabil la data depunerii dosarului de finanțare, în copie;
  3. împuternicirea notarială, în situaţia în care cererea de finanţare este semnată de o persoană împuternicită de către solicitant, în original;
  4. actul de identitate al persoanei împuternicite, valabil la data depunerii dosarului de finanțare, în copie;
  5. extras de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile la data depunerii cererii de finanțare, din care să rezulte dreptul de proprietate asupra imobilului construcţie pe care se va implementa proiectul, în original;
  6. certificat de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice, în termen de valabilitate și în original, în copie legalizată sau emis în Spațiul Privat Virtual;
  7. certificat de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, în termen de valabilitate și în original sau copie legalizată;
  8. certificatul de performanță energetică eliberat înainte de intervenție, în original sau în copie legalizată și nu mai vechi de șase luni;
  9. raportul de audit energetic efectuat înainte de intervenție, în original sau în copie legalizată, elaborat conform legislației în vigoare de către un auditor energetic atestat.

Problema cea mai mare pe care au întâmpinat-o solicitanții a fost întocmirea rapoartelor de audit energetic, prețul pentru elaborarea unui astfel de document, în termen de mai puțin de 15 zile de la înscrierea în aplicație, sărind de la 1500 lei la peste 5000 de lei,  în condițiile în care, prin proiect, statul decontează mai puțin de jumătate din bani.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului Casa Eficientă Energetic

Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii privind: înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, cu tâmplărie termoizolantă; · izolarea termică a elementelor de construcție exterioare opace (pereți exteriori, terase, învelitoarea șarpantei și alte elemente similare); · izolarea termică a planşeului peste sol și/sau peste ultimul nivel al clădirii;

b) cheltuielile cu lucrările de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de încălzire și de preparare și utilizare a apei calde de consum: cazane cu condensare;

pompe de căldură, cu excepția aparatelor de tip aer-aer (aparate de aer condiționat);

panouri solare termice;

izolarea termică a conductelor de distribuție și a unităților de acumulare;

dotarea cu dispozitive de reglare pentru încalzirea și preparea apei calde de consum;

înlocuirea, reablitarea componentelor instalației interioare (corpuri de încălzire, conducte, robinete, boilere, schimbătoare de căldură și alte elemente similare din componența instalației de încălzire și preparare a apei calde de consum);

c) cheltuielile pentru achiziționarea și montarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperare a căldurii (eficiența minimă de recuperare a căldurii 75%);

d) cheltuielile cu lucrările de reabilitare/modernizare a sistemului de iluminat aferent clădirii; acestea pot consta în:

înlocuirea corpurilor și/sau surselor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri/surse cu tehnologie LED;

utilizarea senzorilor de mișcare/prezență, acolo unde aceștia se impun pentru economia de energie (poduri, mansarde, debarale) și dispozitive pentru reglarea nivelului de iluminat;

programatoare orare pentru comanda instalațiilor de încălzire și răcire;

e) cheltuielile aferente implementării de elemente de tâmplărie cu vitraj cu control solar sau sisteme de umbrire exterioară (obloane, jaluzele etc.) cu reglare manuală sau cu reglare automată inteligentă;

f) cheltuieli aferente altor intervenții ocazionate de implementarea măsurilor menționate la lit. a)-e):

-creșterea etanșeității la aer a anvelopei clădirii și la montarea tâmplăriei termoizolante; · asigurarea continuității stratului etanș la nivelul îmbinărilor sau străpungerilor în anvelopa clădirii

repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip şarpantă;

– demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa clădirii, precum şi montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie;

-refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie;

-repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura clădirii;

g) manopera și profitul, inclusiv TVA aferentă

h) cheltuielile pentru elaborarea certificatului de performanță energetică și efectuarea auditului energetic înainte de intervenție, elaborarea certificatului de performanță energetică și elaborarea raportului de implementare după intervenție;

Autoritatea decontează pentru toate aceste cheltuieli până la 1.500 lei;

IMPORTANT: Autoritatea finanţează doar cheltuielile eligibile efectuate după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor efectuate pentru obținerea certificatului de performanță energetică și pentru auditul energetic, efectuate înainte de intervenție.

De asemenea, Autoritatea nu finanţează lucrări efectuate în regie proprie.

  • Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de echipamente, aparate electronice, corpuri de iluminat sunt eligibile dacă produsele achiziţionate sunt noi.

 Programul s-a blocat din luna septembrie. Următorii pași :

  1. Programul Casa Eficientă Energetic: Aprobarea/ contestarea dosarului

2. Programul Casa Eficientă Energetic: Implementarea proiectului

3.Programul Casa Eficientă Energetic: depunerea dosarului de decontare

4. Programul Casa Eficientă Energetic: Decontarea Proiectului

5. Programul Casa Eficientă Energetic: Monitorizarea proiectului

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate