Tabloul invaziei nedeclarate a regiunilor separatiste din Ucraina. Ce spun și ce fac Rusia, SUA și țările UE. Tensiunea e maximă

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a dat ordinul ca forțele militare ale Rusiei să intre în Ucraina, în teritoriile controlate de separatiști, pentru o pretinsă acțiune de „menținere a păcii”, la doar câteva ore după ce semnase documentele prin care recunoaște independența celor două regiuni ucrainene Luhansk și Donețk.

Decizia ar urma, potrivit declarațiilor anterioare ale liderilor Occidentali, să aibă consecințe „masive” asupra Moscovei, în principal impunerea unor sancțiuni economice.

Reacția Ucrainei: Nu ne temem de nimeni

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat, marţi, într-un discurs adresat naţiunii, o încălcare a „suveranităţii şi integrităţii teritoriale” a Ucrainei după recunoaşterea independenţei celor două „republici” separatiste Donbas.

Vezi și Lista sancțiunilor aplicate Rusiei de Uniunea Europeană. Măsurile vizează instituții și persoane asociate agresiunii Ucrainei

„Ucraina consideră cele mai recente acte ale Rusiei o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului nostru”, a spus el, adăugând că ucrainenii sunt „pe pământul lor” şi „nu se tem de nimic sau de nimeni” şi nu vor ceda „nici o singură bucată din ţară”.

Reacția SUA: Diplomație până când vor porni tancurile

Statele Unite au anunțat că se coordonează cu aliații și vor anunța marți noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar care nu se vor aplica la nivel larg populației.

Oficiali din administrația Biden au spus că mișcarea lui Putin nu a declanșat un pachet mai larg de sancțiuni pe care SUA și aliații săi le-au pregătit în cazul în care Rusia invadează Ucraina, pentru că Rusia avea deja trupe în regiune.

Măsurile au ca scop afectarea economiei Rusiei prin tăierea relațiilor bancare „corespondente” dintre băncile rusești luate în vizor și instituțiile financiare americane care permit plăți internaționale.

SUA se va folosi și de cel mai puternic instrument de sancțiuni împotriva anumitor indivizi și companii din Rusia prin plasarea lor pe lista Cetățenilor Special Desemnați (SDN), astfel înlăturându-i din sistemul bancar american și interzicându-le tranzacțiile cu americani și înghețând bunurile lor din SUA, se arată într-o analiză Reuters, citată de Digi24.

Statele Unite spun că vor continua pe calea diplomației cu Moscova în privința Ucrainei „până când vor porni tancurile”.

• Franța și Marea Britanie au anunțat la rândul lor sancțiuni economice ”țintite” asupra Rusiei.
• Mai multe țări, inclusiv SUA, se gândesc la mutarea abasadelor în Polonia.
• Ambasada Beijingului în Ucraina le-a recomandat cetăţenilor chinezi şi firmelor chineze să evite zonele ‘instabile’, fără însă a-i sfătui să părăsească această ţară.

Ce spune Rusia. Mesaj (și) pentru români

Președintele Vladimir Putin a spus în lungul său discurs care a precedat recunoașterea oficială a celor două republici din Donbas că Ucraina e un stat artificial creat din teritorii alipite de Stalin de la Rusia, România, Ungaria și Polonia.

În acest discurs revizionist, le-a reamintit românilor, polonezilor și ungurilor că Iosif Stalin, fostul lider sovietic, le-a luat bucăți din țările lor pentru a forma Ucraina.

Discursul lui Vladimir Putin:

„Situația din Donbass a ajuns într-un stadiu critic, acut. Vă vorbesc direct astăzi nu numai pentru a vă explica ce se întâmplă, ci și pentru a vă informa cu privire la deciziile luate, precum și la potențialii pași suplimentari.

Aș dori să subliniez din nou că Ucraina nu este doar o țară vecină pentru noi.

Este o parte inalienabilă a propriei noastre istorii, cultură și spațiu spiritual.

Aceștia sunt camarazii noștri, cei mai dragi nouă – nu doar colegii, prietenii și oamenii care slujeau cândva împreună, ci și rudele, oameni legați prin sânge, prin legături de familie.

Vezi și TOP 20: Țările cu cele mai puternice armate din lume în 2022. Pe ce loc se află, SUA, Rusia, Ucraina și România

Din timpuri imemoriale, oamenii care trăiesc în sud-vestul a ceea ce a fost istoric ținutul rusesc s-au numit ruși și creștini ortodocși.

Acesta a fost cazul înainte de secolul al XVII-lea, când o porțiune din acest teritoriu s-a alăturat statului rus, și după.

Ni se pare că, în general vorbind, știm cu toții aceste fapte, că aceasta este o cunoaștere comună.

Cu toate acestea, este necesar să spunem măcar câteva cuvinte despre istoria acestei probleme pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi, pentru a explica motivele din spatele acțiunilor Rusiei și ceea ce ne propunem să realizăm.

Așadar, voi începe cu faptul că Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia sau, mai precis, de Rusia bolșevică, comunistă.

Acest proces a început practic imediat după revoluția din 1917, iar Lenin și asociații săi au făcut-o într-un mod care a fost extrem de dur cu Rusia – prin separarea, ruperea a ceea ce este istoric rusesc.

Nimeni nu a întrebat milioanele de oameni care trăiesc acolo ce părere au.

Apoi, atât înainte, cât și după Marele Război Patriotic (n.r.: al doilea război mondial), Stalin a încorporat în URSS și a transferat Ucrainei câteva pământuri care au aparținut anterior Poloniei, României și Ungariei.

În acest proces, el a dat Poloniei o parte din ceea ce era în mod tradițional pământ german drept compensație, iar în 1954, Hrușciov a luat Crimeea departe de Rusia dintr-un motiv oarecare și a dat-o, de asemenea, Ucrainei.

De fapt, așa s-a format teritoriul Ucrainei modern.

Dar acum aș dori să concentrez atenția asupra perioadei inițiale a formării URSS. Cred că acest lucru este extrem de important pentru noi. Va trebui să-l abordez de la distanță, ca să spun așa.

Vă reamintesc că după Revoluția din octombrie 1917 și după Războiul Civil care a urmat, bolșevicii au început să creeze o nouă statalitate. Au avut dezacorduri destul de serioase între ei în această privință.

În 1922, Stalin a ocupat atât funcțiile de secretar general al Partidului Comunist Rus (bolșevic) cât și de comisarul poporului pentru afaceri etnice.

El a sugerat construirea țării pe principiile autonomizării, adică acordarea republicilor – viitoarele entități administrative și teritoriale – puteri largi la aderarea la un stat unificat.

Lenin a criticat acest plan și a sugerat să facă concesii naționaliștilor, pe care îi numea „independenți” la acea vreme.

Ideile lui Lenin despre ceea ce a echivalat în esență cu un aranjament de stat confederativ și un slogan despre dreptul națiunilor la autodeterminare, până la secesiune, au fost puse la baza statului sovietic.

Inițial, acestea au fost confirmate în Declarația privind formarea URSS din 1922, iar mai târziu, după moartea lui Lenin, au fost consacrate în Constituția sovietică din 1924.

Acest lucru ridică imediat multe întrebări. Prima este într-adevăr cea principală: de ce a fost necesar să-i liniștim pe naționaliști, să satisfacem ambițiile naționaliste în continuă creștere la periferia fostului imperiu?

Ce rost avea să transferăm către noile unități administrative, adesea formate în mod arbitrar – republicile unionale – teritorii vaste care nu aveau nimic de-a face cu ele?

Permiteți-mi să repet că aceste teritorii au fost transferate împreună cu populația a ceea ce a fost istoric Rusia.

Mai mult, acestor unități administrative li sa dat de facto statutul și forma de entități naționale ale statului.

Asta ridică o altă întrebare: de ce a fost necesar să se facă daruri atât de generoase, dincolo de visele cele mai sălbatice ale celor mai zeloși naționaliști și, pe deasupra, să se acorde republicilor dreptul de a se separa fără nici o condiție de statul unificat?”, a spus Vladimir Putin, potrivit administrației prezidențiale din Rusia.

Foto: Ministerul Apărării din Ucraina – Facebook

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News