Testamentul contelui Batthyany. Ce scrie în documentul din procesul în care se solicită retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

Testamentul redactat de Iganac Batthyany în anul 1798, probă în instanţă în cadrul procesului în care Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită retrocedarea Bibliotecii Bathyaneum, cuprinde toate realizările şi bunurile deţinute sau dobândite treptat de episcopul Transilvaniei, printre care Observatorul astronomic cu foarte scumpele aparate și instrumente, Biblioteca și atelierul de legătorie. Tipografia și instrumentele muzicale au fost trecute doar în testamentul  din 15 noiembrie 1798.

Citește și Testamentul contelui Batthyany, probă în procesul privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

Potrivit articolului, în anul 1798, Batthyany deținea și alte rare și valoroase piese de colecție, aranjate inițial în sala mare a Observatorului, pentru a sta apoi la baza primului muzeu, fondat în cadrul Institutului Batthyanian de către episcopul Karoly Gusztav Majlath. Episcopii care s-au succedat, au menținut tradiția de a-și dona cărțile și colecțiile personale aceluiași Institut. Asa se justifică numărul de unități bibliografice și de obiecte cu valoare culturală deosebită deținute în prezent. Numeroase cataloage, liste și documente fac referire la aceste donații, în timp ce obiectele sunt înscrise în inventare realizate temporar, înainte sau/și după preluarea Institutului Batthyanian.

”Pentru colecţia de numismatică amintim primul catalog al episcopului Batthyany, din anul 1792, în care sunt descrise 986 de monede, inventarul redactat de Andreas Cseresnyes în martie 1821 şi revizuit în 4 septembrie 1823, registrul de intrare numărul 160 din 31 decembrie 1852, care consemnează donaţia colecţiei de monede a episcopului Nicolaus Kovacs, lista redactată de directorul bibliotecii, canonicul Antal Beke între anii 1862-1887 care indică o creştere a cifrei monedelor la 1855, şi nu în ultimul rând, catalogul întocmit în 1898 de către bibliotecarul Peţer Korody în colaborare cu arheologul Adalbert Cserni.

Colecţia de cochilii este înscrisă în actele de achiziţionare a bibliotecii arhiepiscopul Vienei, Cristophoro Migazzi, iar despre colecţia de aproape trei mii de minerale aflăm din documentele care consemnează intenţia episcopului Ignac Batthyany, de a o achiziţiona de la guvernatorul minelor din Transilvania”, susţine Doina Hendre Biro.

Celelalte bunuri culturale au fost sistematic evidenţiate începând din 1885: sute de obiecte cu valoare liturgică, artistică, arheologică, istorică şi bibliofilă, realizate în tehnici diferite în mari ateliere europene, piese de orfevrerie, costume şi ornate liturgice, tablouri, obiecte personale, dar şi artefacte, din preistorie până în perioadă medievală. Dintre acestea se pot menţiona o tăbliţa cerată română, cinci tablete cu scriere cuneiforma şi mai ales obiectele unice,-arme şi costume princiare, provenite din 33 de morminte ale Catedralei Româno-Catolice din Alba Iulia. Zeci de documente restituie alte preţioase date privind provenienţa obiectelor colectate la solicitarea episcopului Karoly Gustav Majlath, din parohiile catolice ale Transilvaniei, obiecte care au fost expuse în primul muzeu, fondat la 12 octombrie 1912.

„Sunt aceleaşi colecţii care au determinat Ministerul Artelor să aprobe o schema de organizare a Muzeului Batthyaneum din Alba Iulia pe baza deciziei din 27 mai 1950, după ce în 1948 solicitase un inventar al acestora. Pe plan local muzeul se afla sub jurisdicţia Comitetului pentru Aşezăminte Culturale Alba. Şi sunt aceleaşi colecţii care din decembrie 2012 fac obiectul expoziţiilor temporare organizate în spaţiul expoziţional de la etalul I al Batthyaneum-ului”, mai susţine reprezentantul Bibliotecii din Alba Iulia.

sursa: batthyaneumblog.wordpress.com