Testamentul contelui Batthyany, probă în procesul privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

„Admite cererea în probaţiune formulată de reprezentantul reclamantei. Amână cauza la data de 14 iunie 2016 pentru când obligă intervenienta Biblioteca Naţională a României să depună la dosar copie certificată după actul de donaţie intitulat testamnt şi în măsura în care deţine, copie după inventarul a bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum”, se afirmă în minuta deciziei de la Curtea de Apel din 17 mai. Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 14 iunie.

Admiterea de către instanţă, a cererii Arhiepiscopiei Romano Catolice înseamnă că, pentru prima dată în istorie, o instanţă de judecată se va pronunţa asupra testamentului episcopului Ignatius de Batthyany. În 31 iulie 1798, de ziua sfântului Ignaţiu de Loyola (patronul onomastic al episcopului), Ignaţiu Batthyány a redactat şi semnat actul fundaţiei sale, ”Institutum Batthyanianum”. Prin acest act, episcopul a donat ”Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania” observatorul astronomic, biblioteca şi toate colecţiile personale, împreună cu clădirea şi terenul aferent, urmând să fie administrate de fundaţia înfinţată de către acesta. Conform dorinţei donatorului, biblioteca şi institutul erau deschise pentru publicul larg, nu doar pentru credincioşii catolici, şi nu puteau fi deplasate de la Alba Iulia.

Procesul de la Alba Iulia a fost deschis în noiembrie 2015, după ce Comisia specială de retrocedare a unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea Arhiepiscopiei Romano Catolice cu privire la retrocedarea Bibliotecii Bathyaneum pe motiv că ”solicitanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză la data preluării de către stat”.

Biblioteca Batthyaneaum adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică.

Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei). O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.

Citeşte şi Cioloş la Alba Iulia: Clădirea Bibliotecii Batthyaneum ar putea fi renovată şi deschisă pentru turişti, într-un circuit de vizitare, după clarificarea situaţiei juridice

Citeşte şi Imobilul Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia rămâne în patrimoniul statului. Guvernul a respins cererea de retrocedare

Vezi şi Cea mai veche stație meteorologică din România ar putea fi cea înființată în 1843, la Alba Iulia. A funcţionat la Institutul și Biblioteca Batthyaneum

Vezi şi Motivarea condamnării României la CEDO în Dosarul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia