Timișoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii în 2021. Atuurile învingătorului. De ce nu reușit Alba Iulia să intre în finală

Alba Iulia stă „în tribună” și aplaudă în timp ce Timișoara celebrează astăzi performața de a ajunge Capitală Europeană a Culturii. Șanse am fi avut și noi la titlu dacă treceam măcar de semifinale. Se pare că jurații au considerat că proiectul nu a fost destul de clar, bugetul propus prea mic, infrastructura culturală aproape inexistentă și așa mai departe. 

Încă de acum cinci ani politicienii din Alba Iulia s-au văzut trăind în Capitala Culturală a Europei și au făcut-o atât de bine încât mai că nu i-au convins și pe albaiulieni că urbea lor are toate șansele să se lupte cu marile orașe ale României și chiar să câștige fără prea mare efort acest titlu.

Anii au trecut, proiectul îndrăzneț s-a plimbat de la un partid la altul, doar la nivel declarativ și într-un final a fost depus. Din încurajările primite de la administrația locală și declarațiile din presă, ne și vedeam deja Capitala Cultural Europeană 2021.

Tocmai din aceste motive Alba Iulia a avut un real șoc atunci când nu a trecut nici măcar de semifinale. Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare au fost singurele orașe care s-au prezentat la comisie cu proiecte îndrăznețe, bine făcute și gândite pe termen lung.

Timișoara, orașul desemnat câștigător s-a ghidat după mesajul ”Luminează oraşul prin tine!”. Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu ”staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi.

VEZI PROIECTUL CÂȘTIGĂTOR. TIMIȘOARA

De ce nu a ajuns Alba Iulia în finală alături de cele patru orașe? 

Răspunsul la acestă întrebare îl găsim în raportul juriului. Comisia care a analizat dosarele orașelor candidate și a elaborat raportul a fost formată din 12 experți independenți, dintre care 10 desemnați de către instituțiile și organismele Uniunii Europene, iar doi de către Ministerul român al Culturii.

Potrivit raportului, proiectul nu a fost unul tocmai bun pentru un astfel de obiectiv. Jurații au observat mai multe aspecte care nu erau clar definite, lipsa instituțiilor culturale permanent, slaba implicare a populației,  bugetul propus prea mic pentru un proiect atât de complex și de amplu precum CEAC și lista poate continua.

Cu alte cuvine, ideea ca Alba Iulia să devină „Buricu Europei” a murit atunci când a luat naștere acest proiect.

Vă prezentăm raportul comisiei. 

„Alba Iulia și-a prezentat candidatura sub sloganul „Cealaltă Capitală”. Scopul său este acela de a dezvolta premisa restaurării de succes a Cetății și a valorifica
avântul căpătat în urma restaurării patrimoniului, a turismului cultural și a dezvoltării culturii din oraș. Programul se bazează pe patru direcții:

Revizitând Culturi, Inima unei Europe multiculturale, Orașul comun și Conectând punctele.

Bugetul propus este de 13,6 milioane de euro, din care 9,1 milioane euro ar urma să fie alocați pentru cheltuieli pentru program. Candidatura se bucură de întregul sprijin al municipalității. Pe durata prezentării, juriul a fost informat de faptul că strategia culturală și candidatura pentru titlul de CEAC au fost elaborate în același timp pentru a asigura consecvența.

Juriul a remarcat recenta dezvoltare impresionantă a utilizării spațiului public ca scenă pentru evenimente publice, în special festivaluri în aer liber, mai ales în interiorul Cetății.

Acestea vor reprezenta elementul central al conceptului și al programului CEAC. Mai mult decât atât, există intenția de a revigora cartierele orașului aflate în afara Cetății prin realizarea de investiții în cartografierea resurselor și a inițiativelor culturale la scară mică.

În cele din urmă, din cauza absenței unei infrastructuri culturale, unele clădiri, în special cele industriale, ar urma să fie renovate pentru a fi transformate în locuri amenajate în scop cultural-artistic. Juriul a considerat că o strategie culturală ar acoperi un domeniu de aplicare mai  Selecția Capitalei Europene a Culturii 2021 în România 6 larg decât competiția CEAC și a avut neclarități cu privire la ambițiile specifice ale unui program CEAC în comparație cu un simplu program de evenimente culturale îmbunătățit.

Punerea accentului pe evenimente de tipul festivalurilor sugerează că CEAC este mai degrabă un spațiu de consum cultural, nu o condiție a criteriului de dezvoltare artistică și a industriilor creative și culturale din oraș.

Cheltuielile de marketing propuse, relativ mari (26% din cheltuielile din program, dar cu o amploare internațională limitată), au întărit această percepție. Dezvoltarea viitoare a rețelei cultural-urbane este de apreciat; juriul ar fi preferat să vadă în același timp o strategie de dezvoltare și de clădire a capacității de a organiza evenimente și proiecte artistice, culturale și creative sustenabile în cadrul acestor spații, având în vedere că dosarul de candidatură a
relevat că nu există instituții culturale permanente.

Ar fi trebuit dezvoltat un plan de consolidare a capacităților, odată cu investițiile în cheltuielile de capital. S-a considerat că dimensiunea europeană a fost slab valorificată în condițiile unui dezechilibru între producțiile artiștilor noi, în opoziție cu crearea de parteneriate durabile pentru a dezvolta lucrări și conținuturi noi.

Programul propus este centrat pe performanță, cu puțin accent pe creație și inovare; el nu ar îndeplini necesitatea criteriului de a crește gradul de conștientizare și de înțelegere în rândul cetățenilor a diversității culturilor din Europa. Există, de asemenea, un dezechilibru în ceea ce privește artele spectacolului, comparativ cu alte tipuri de artă.

Implicarea populației locale a fost, de asemenea, sub așteptări. Juriul a fost dezamăgit de faptul că proiectele care implică cetățeni de etnie romă au fost incluse în cadrul dimensiunii europene, nu la categoria de cetățeni ai orașului.

În plus, conceptul orașului Alba Iulia ca „Simbol al Unirii” (în România și în Europa) nu a furnizat o idee nouă concretă, cu legături specifice și valori
comune. Procesul de implicare a comunității, inclusiv a sectorului cultural existent, nu a fost clar; mai exact, intenția de a aduce înapoi în oraș alte comunități etnice nu a fost însoțită de un program concret sau de o strategie de sensibilizare. Propunerea de organizare nu a fost clară, în special în ceea ce privește legăturile și ierarhiile dintre structurile de coordonare, concepție și implementare/producție, precum și între cadrul politic și cel executiv.

Juriul a manifestat rezerve cu privire la structura de management prezentată în dosarul de candidatură. Nu au fost suficient de clare modul în care vor fi împărțite responsabilitățile și gradul de independență a fundației care se va ocupa de managementul proiectului CEAC. Guvernanța fundației în ceea ce
privește autoritățile locale a fost pusă sub semnul întrebării.

Juriul și-a exprimat reticența în privința alinierii proiectului la moștenirea finală a CEAC. Juriul a considerat că bugetul propus este mic pentru un proiect atât de complex și de amplu precum CEAC; ar fi puțin probabil ca el să aibă un impact la nivel european. Referitor la defalcarea bugetului, juriul a considerat că procentul de 5% pentru cheltuielile de personal este mult prea mic în comparație cu  Selecția Capitalei Europene a Culturii 2021 în România 7 experiența anterioară în cadrul CEAC.

Per ansamblu, juriul a apreciat dosarul de candidatură ca fiind potrivit pentru obiectivul strategic al orașului, acela de a oferi o gamă largă de locuri amenajate în scop cultural-artistic, atât pentru beneficii locale, cât și pentru turism. Programul de dezvoltare urbană și deschiderea către conceptul de festival urban merită să fie puse în aplicare în continuare” scrie în raportul final” notează comisia.