Transhumanța, inclusă în patrimoniul imaterial UNESCO. Un traseu recunoscut trece prin județul Alba

Transhumanța, obiceiul străvechi de migrare a ciobanilor cu oilor, în funcție de anotimp, a intrat în UNESCO.  Mai exact, obiceiul strămoșesc al ciobanilor, a intrat în patrimoniul imaterial al UNESCO. Un traseu al trahnsumanței străbate și județul Alba. 

Este vorba despre mai multe zone din Mărginimea Sebeșului (localitățile Șugag, Săsciori, Pianu). Traseul din Alba era inclus încă din 2020, în inventarul național al patrimoniului cultural imaterial al României. 

România a depus la UNESCO alături de alte state intrarea obiceiului în patrimoniul imaterial.

Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor” a fost depus la UNESCO în martie 2020 de Albania, Andorra, Austria, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg, România şi Spania.

Intrarea în patrimoniul UNESCO a avut loc la cea de-a 18-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial care se desfăşurat în Botswana.

Transhumanța la UNESCO

Transhumanţa contribuie la incluziunea socială, consolidând identitatea culturală şi legăturile dintre familii, comunităţi şi teritorii, contracarând în acelaşi timp efectele depopulării rurale.

Practică ancestrală, transhumanţa decurge dintr-o cunoaştere profundă a mediului şi presupune practici sociale şi ritualuri legate de îngrijirea, creşterea şi dresajul animalelor şi de gestionarea resurselor naturale.

În jurul transhumanţei s-a dezvoltat un întreg sistem socio-economic, de la gastronomie la meşteşuguri locale şi festivităţi care marchează începutul şi sfârşitul unui sezon. Familiile au pus în practică şi au transmis transhumanţa prin observare şi practică timp de mai multe generaţii.

Comunităţile care locuiesc de-a lungul rutelor de transhumanţă joacă, de asemenea, un rol important în transmiterea acestei practici, de exemplu prin celebrarea trecerilor de turme şi organizarea de festivaluri, au detaliat reprezentanții UNESCO.

Ce trasee de transhumanță sunt recunoscute în România ca patrimoniu cultural

Transhumanța simplă și reminiscențele acesteia se realizează în prezent în următoarele zone:

Muscel (sunt trei stăpâni de munte care merg cu oile în Câmpia Găvanu-Burdea și Câmpia Târgoviștei, în localitățile Rucăr, Dragoslavele, Jugur, Mățău, Boteni);

Bran – Moieciu (ciobanii merg cu oile în Țara Oltului și în Depresiunea Brașov; localitățile Fundata, Șirnea, Măgura, Peștera, Moieciu,
Bran);

Mărginimea Sibiului (iernatul se face în Depresiunea Sibiului, Podișul Secașelor, Depresiunea Săliște și Podișul Hârtibaciului, în
localitățile Jina, Poiana Sibiului, Rod, Tilișca, Rășinari, Sadu, Râu Sadului etc.);

Covasna (localitățile Voinești, Brețcu, Zăbala, Întorsura Buzăului, Păpăuți);

Săcele–Brașov; Vaideeni, Baia de Fier, Polovragi, Novaci; Perișani (localitățile Mălaia, Boișoara, Câineni, Racoviță, Titești;

Mărginimea Sebeșului (localitățile Șugag, Săsciori, Pianu);

Vrancea (localitățile Soveja, Năruja, Nistorești, Tulnici, Paltin, Nereju, Bârsești, Coza, Păulești, Negrilești);

Nucșoara (localitățile Brădetu, Corbi, Galeșu, Domnești, Arefu, Oești);

Depresiunea Petroșani – ținutul momârlanilor (localitățile Petrila, Jieț, Câmpa, Răscoala, Tirici, Popi, Taia, Maleia,
Slătinoara, Livezeni, Dâlja Mare, Bănița, Câmpu lui Neag);

Depresiunea Hațeg (localitățile Barda, Clopotiva, Pui, Râu de Mori); Sângeorz Băi (Munții Rodnei).

O familie din Alba, personaje într-un documentar despre transhumanță

O familie de ciobani din satul Loman, județul Alba, a fost în centrul atenției la festivalul Astra Film din acest weekend, odată cu proiecția filmului-documentar ”Calea laptelui”. Printre ultimii care păstrează obiceiul transhumanței în România, aceștia sunt personaje principale în producția regizorului Dumitru Budrală.

CITEȘTE ȘI: Familie de ciobani din Loman, Alba, personaje într-un documentar despre transhumanță, la festivalul Astra Film

Filmul „Calea laptelui” (work-in-progress) a fost prezentat vineri seara, la Sibiu, în prezența lui Pătru, Petrică și Maria, personajele principale.

Documentarul a prezentat secretele și provocările fabuloasei lumi a păstoritului transhumant, așa cum se desfășoară ea în secolul vitezei și al tehnologiei.