Un specialist german în restaurare comentează abordarea administraţiei locale privind reabilitarea Cetăţii Alba Carolina

Arheologi, arhitecţi şi specialişti în domeniul restaurării din Ungaria, Germania, Statele Unite ale Americii şi Mexic au fost prezenţi, miercuri, la Alba Iulia pentru a participa la Conferinţa Internaţională Ştiinţifică de Teoria şi Practica Reabilitării Patrimoniului Construit. Aceştia s-au întâlnit pentru se consulta şi a găsi soluţii la problemele care pot interveni într-un proces de restaurare, iar vizita experţilor în oraşul nostru ne-a îndemnat să încercăm să aflăm şi noi răspunsuri la întrebările albaiulienilor, referitor la modul în care s-a realizat reabilitarea Cetăţii Alba Carolina.

„Am fost informat că se taie pomii şi că oamenii sunt nemulţumiţi. Şi copacii fac parte din istoria oraşului nostru”

Cel care s-a oferit să ne prezinte lămuriri în această problemă a fost Christoph Machat, membru în Comitetul Executiv al International Council on Monuments and Sites (ICOMOS) şi un expert recunoscut de Ministerul Dezvoltării şi Culturii din România. Primul lucru care ne-a uimit în discuţia cu specialistul german a fost că acesta cunoştea deja polemicile din jurul Parcului Custozza, aşa că a profitat de ocazie pentru a-şi expune punctul de vedere. „Am fost informat că se taie pomii din acest parc şi că oamenii sunt nemulţumiţi. Ceea ce vreau să spun e că, în Germania, toate intervenţiile de conservare şi planificare urbanistică sunt dictate de un anumit curriculum care trebuie absolut respectat. Populaţia trebuie consultată de minim două-trei ori, iar, în urma concluziilor care pot fi trase, situaţia se mai schimbă”, a explicat Christoph Machat.

Reamintim că, în ceea ce priveşte situaţia proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina, s-au desfăşurat iniţial unele consultări cu societatea civilă, dar, de nenumărate ori, albaiulienii şi-au manifestat nemulţimirile referitor la viziunea arhitecţilor privind restaurarea Cetăţii şi transformarea Parcului Custozza într-o piaţetă publică. În ciuda disponibilităţii în discuţie, nici până în prezent administraţia nu a dat semne că ar modifica în vreun fel proiectul ce se realizează din bani europeni.

Christoph Machat a mai subliniat faptul că este „absolut împotriva oricăror lucrări de reconstruire decât dacă acestea sunt absolut necesare, pentru a înţelege tot ansamblul”. Potrivit membrului Consiliului executiv ICOMOS, „dacă această piaţetă nu a existat istoric, atunci este un nonsens complet să fie realizată”.

„O cercetare arheologică într-o zonă care ulterior va fi pavată poate fi <aruncată la gunoi>”

Din acest punct de vedere, dorinţa administraţiei locale de a crea o piaţetă în acea zonă îşi găseşte explicaţie istorică. Hărţile au arătat că, la începutul anilor 1700, când a fost ridicată Cetatea Vauban, acel perimetru avea destinaţia unei pieţe centrale, iar abia ulterior, în prima jumătate a secolului 19, au apărut şiruri de copaci ce delimitau aleile care traversau pe diagonală parcul. Totuşi, Christoph Machat a explicat că, dacă sub Parcul Custozza a fost descoperit un sit arheologic de o asemenea importanţă precum Praetoriumul Roman, proiectul ar fi trebuit „să moară” de la început. Acesta crede că o cercetare arheologică într-o zonă care ulterior va fi pavată „poate fi aruncată la gunoi”. În ceea ce priveşte copacii din Parcul Custozza apăraţi cu vehemenţă de ecologişti, avocaţi şi voluntarii Asociaţiei „Alba Verde”, specialistul german a opinat: „Nu sunt un ecologist, adică nu vreau să spun: hai să salvăm parcul; dar întrebarea mea este, pentru ce să îl tăiem? Este nevoie neapărat de o piaţă publică în oraş?”. Acesta consideră că şi aceşti copaci fac parte, alături de clădiri şi monumente, din istoria oraşului nostru şi că simplul fapt că au crescut şi s-au dezvoltat timp de sute de ani trebuie să ne convingă să nu îi tăiem.

Acţiunile întreprinse de societatea civilă în sprijinul acelor valori pe care ei le consideră preţioase sunt, în opinia specialistului în restaurare, un semn că în România oamenii reacţionează, dar că administraţia locală trebuie să vină cu argumente clare şi convingătoare care să justifice orice acţiune întreprinsă în folosul oamenilor şi al societăţii.

„Poarta Castrului Roman ar fi trebui construită din lemn. Te induce în eroare”

Expertul german în restaurare, membru al Comisiei de Onoare de la Bucureşti, şi-a exprimat şi obiecţiile referitoare la procesul de reabilitare a fortificaţiei, mai precis în legătură cu un anume monument, proaspăt restaurat: Poarta Castrului Roman. În viziunea sa, această poartă ar fi trebuit să fie construită din alte materiale, rezistente în timp şi mult mai puţin costisitoare. „Mă uit la ea şi întreb ce e asta? Materialul din care e făcută te induce în eroare. Acum e ok, dar mai târziu intervine patina timpului, iar, dacă peste 10 ani vine un turist, chiar şi specialist, va zice: Ce e asta, e veche sau nouă? Ca o sugestie, poarta trebuia să fie făcută din alt material, de exmplu lemn, dar bine realizat. Totuşi, nu ştiu dacă aveţi la momentul de faţă specialişti suficient de buni ca să realizeze aşa ceva”, a conchis Christoph Machat.

Acesta şi-a manifestat intenţia de a studia proiectul şi de a împărtăşi experienţa sa în domeniul restaurării de monumente şi situri, cu membrii administraţiei locale.