Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Barna, Paleologu și Kelemen, la singura dezbatere dinaintea Prezidențialelor. Declarații în lipsa lui Iohannis și Dăncilă


Publicat

Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor sunt singurii candidați care au acceptat invitația Europa FM de a participa la o dezbatere înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 30.000 de oameni se uitau la dezbatere la ora 21:00, fapt care confirmă interesul foarte ridicat al electoratului pentru o astfel de confruntare electorală.

Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu au primit de asemenea invitația postului de radio Europa FM însă au refuzat să participe la dezbatere.

A fost o dezbatere civilizată, moderată de Moise Guran, în timpul căreia cei trei candidați și-au prezentat ideile.

România peste 10 ani

Kelemen Hunor: România trebuie să fie o țară mult mai modernă decât este acum, un hub pentru Europa de Est, un jucător pentru această zonă a Europei, un stat unde oamenii nu pleacă, unde crește economia în fiecare an cu 3-4%, cu venituri și predictibilitate, cu posibilitatea de a construi un viitor.

Theodor Paleologu: Îmi doresc o țară cu autostrăzi, infrastructură feroviară, un spitale unde să nu mai moară oameni. O țară în care să fie stabilit principiul meritocratic, dar unele proiecte sunt mai lungi decât 10 ani. Dar trebuie gândit pe termen și mai lung, de peste 20 de ani. Țara asta are nevoie de shcimbări care nu se fac rapid. Educația nu se schimbă repede, se schimbă direcția. E nevoie să schimbăm direcția în multe domenii.

Dan Barna: Provinciile istorice conectate prin autostrăzi. O Românie digitalizată, plata taxelor și impozitelor prin mobil, caluclator, mersul la ghișeu trebuie să fie o excepție. O Românie în care propriii ei locuitori au încredere.

Cum să arate schimbările din Constituție

Barna: Președintele să poată numi un nou premier, dacă moțiunea e de succes, fie să dizolve Parlamentul dacă nu există o majoritate. De asemenea, cred că în Constituție trebuie să se stipuleze fără penali în funcții publice. Apoi, un alt element, principiul reprezentativității aleșilor, apoi sigur sunt și alte elemente legate de CCR etc.

Kelemen: Acum câțiva ani, în 2013, am încercat o revizuire a Constituției destul de bună. În 2014, CCR a zis că nu se poate. Se poate și fără Revoluție. Principiul cel mai important: separarea puterilor în Stat. În actuala Constituție am copiat greșit sau fără să fim atenți Constituția Franței. Aș schimba radical și aș opta pentru republică parlamentară, nu trebuie să pui toată puterea în mâinile unui singur om, președintele. Aș da atribuții total diferite celor două camere parlamentare, dar aș păstra bicameralismul. Aș face un CSM separat pentru judecători și un CSM pentru procurori. Aș face și reforma serviciilor secrete astfel încât să nu fie nicio ingerință din politică și justiție. Aș pune și o chestiune importantă pentru fiecare cetățean: să fie recunoscute minoritățile ca parte constituantă a statului român.

Paleologu: În primul rând, propun o dezbatere națională, francă, onestă despre forma de guvernământ: monarhie sau republică? Cred că merităm o asemenea dezbatere. Republica a fost instaurată de tancurile sovietice, n-am avut o dezbatere de 30 de ani încoace. În ceea ce privește disputa republică parlamentară sau semi-prezidențială, eu cred că majoritatea românilor își doresc în continuare să își aleagă președintele prin sufragiu universal, iar republica parlamentară e cea mai puțin populară. Absolut categoric 300 de parlmentari, categoric de acord și cu ”fără penali”, am și semnat și vă felicit pentru acest lucru. Aș propune și două tururi de scrutin.

Kelemen: Eu nu vreau să fiu șeful statului. Eu nu vreau să fie cineva peste toți. De aceea eu cred că trebuie să păstrăm un sistem proporțional, o separare a puterilor în stat foarte corectă, să nu alunecăm în dictatură.

Barna: Discuția despre ce tip de România vom avea e foarte importantă. Ne rostogolim dintr-o criză în cealaltă. Trebuie să ne asumăm un anumit tip de conducere. Este nevoie de mai multă forță la președinte pentru că este singurul votat direct de cetățeni. Altfel rămânem în acest tip de baronism parlamentar.

Kelemen: Nu este vorba de baronism parlamentar. Ceea ce spune domnul Barna legat de puteri sporite de președinte, nu ne duce spre Franța, ne duce spre Moscova. Eu nu doresc acest lucru.

Este responsabil președintele României de faptele Guvernului pe care îl numește?

Kelemen: Actuala noastră Constituție presupune coabitare. Este responsabil, bineînțeles. Poți să pui un Guvern o dată, că nu ai majoritate, dar a doua oară, a treia, a patra, nu. Eu dacă aș fi fost în locul președintelui Iohannis, eu aș fi forțat după Grindeanu o altă formulă de guvernare.

Paleologu: Un guvern diferit nu e neapărat un guvern ostil. Legat de domnul Iohannis: a câștigat în 2014 cu peste 1 milion de voturi peste Victor Ponta și ne-am trezit după 2 ani cu o majoritate covârșitoare PSD. Este o contraperformanță extraordinară. Au fost guverne din ce în ce mai proaste ale PSD și, evident, nu trebuia să continuie să dea mereu șanse PSD. Nu trebuia să facă acest lucru.

Barna: Prea multe șanse date PSD. Responsabilitatea este împărțită. Cele 6 milioane de voturi ale președintelui au dat votul așteptând ca președintele să-și asume o prezență activă. Or responsabilitatea a fost împărțită. Dăncilă trebuia să nu existe. Tudose trebuia să fie ultima șansă a PSD (…) Cetățenii te aleg președinte să joci cărțile pe care ți le-au dat în mână, nu să te temi de suspendare. Un președinte trebuie să își asume jocul, riscurile. Eu voi fi un astfel de președinte.

Paleologu: Domnului Iohannis i-a și convenit să o numească pe doamna Dăncilă gândindu-se că va înmormânta PSD și își va asigura succesul.

Kelemen: Președintele trebuia să își asume inclusiv suspendarea. Eu nu aș mai fi dat șansa după Grindeanu, aș fi negociat o altă guvernare cu riscul suspendării. (de ce UDMR a susținut PSD în tot acest timp, n.red.) M-ați fi întrebat ce aș fi făcut dacă eram președinte. Nu a depins de noi această majoritate. Nu am fost de acord cu OUG13, am spus, orice ordonanță în Justiție distruge ceva, tot timpul. Dar în calitate de lider UDMR am căutat tot timpul parteneri.

Ar trebui considerată corupția o amenințare la siguranța națională?

Paleologu: Da, categoric da. Și trebuie relansată activitatea DNA, care a fost încetinită. Trebuie reflectat asupra cauzelor și trebuie prevenție. Cauzele corupției sunt excesiva reglementare care face oamenii vulnerabili și îi determină la corupție. Și prostia face multe ravagii.

Barna: Este clar o amenințare la siguranța națională. România a ajuns aici având o problemă peste medie de corupție. În toate statele europene există acest flagel, doar că în România a ajuns să ni se spună că ea este legitimă.

Kelemen: Da, este o amenințare la siguranța națională. Reglementările trebuie să fie făcute ca să nu lași portițe mici, omul cade în această capcană de multe ori. Orice demnitare care s-a atins de averea publică trebuie pedepsit drastic, trebuie să construim un sistem în care să avem încredere mult mai mare. Magistrații nu trebuie să fie jucători politici.

Inclusiv implicarea serviciilor secrete în combaterea corupției?

Paleologu: Da. Dar avem nevoie de noi legi care să reglementeze funcționarea serviciilor secrete. Nu control parlamentar ca acum.

Barna: Mă bucur că avem un consens așa consistent. Fără îndoială da. Costul corupției este uriaș pentru statul român. Corupția este aceea în care milioane de euro în contracte mari dispar sau sunt risipite. Acolo statul trebuie să își folosească toate instituțiile, inclusiv serviciile secrete. Dar trebuie să avem un control civil real asupra serviciilor de informații. E o chestiune de igienă, foarte important în orice stat european și NATO.

Kelemen: Fără protocoale secrete. Pentru serviciile secrete Justiția nu trebuie să fie un câmp tactic, serviciile secrete nu trebuie să ajungă la judecători. Trebuie să avertizeze, să atenționeze, să îi ajute pe cei care luptă împotriva corupției, dar nu trebuie să fie jucători. Trebuie o reformă a justiției, inclusiv tot ce înseamnă tehnnica, înregistrările (…) Nu folosesc serviciul secret în derularea anchetei. Nu vreau un stat în care să se implice serviciile în Justiție. Ajută cu informații, cu tehnică, cu altceva.

Paleologu: Aș vrea să spun că nu trebuie să uităm mica corupție. Pentru că pe cei mai mulți români mica corupție îi doare. Or aici trebuie să acționăm asupra cauzelor. Vrei să deschizi o cafenea? Îți trebuie tot felul de reguli și avize care nu există în altă parte. Și acest lucru te face vulnerabil și te face să dai șpagă ca să scapi.

Informații complete legate de declarații pe: G4Media.ro

Sursă video/foto: Europa FM



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Percheziții în Alba, București și alte 14 județe la traficanții de țigări. Suspecții vindeau tutun pe rețelele de socializare

Publicat

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Prahova au efectuat 32 de percheziții, în Alba, în alte 14 județe (Prahova, Ilfov, Dâmbovița, Argeș, Ialomița, Arad, Neamț, Maramureș, Sibiu, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Cluj și Bihor) și în București, la locuinţele unor persoane bănuite că ar fi comercializat sau deținut în mod ilicit tutun de fumat.

9  mandate de aducere au fost puse în executare.

Din cercetări a reieșit că, începând cu luna februarie 2021, până în prezent, mai multe persoane, domiciliate în județele Prahova, Ilfov și București, ar fi desfăşurat activităţi de  prelucrare și comercializare în mod ilicit a tutunului de fumat, prin intermediul anunțurilor postate pe rețelele de socializare.

Persoanele bănuite, în perioada menționată, ar fi efectuat, zilnic, diverse tranzacţii de preluare sau comercializare a tutunului de fumat.

Acţiunea s-a desfăşurat cu participarea a peste 100 de poliţişti din cadrul inspectoratelor județene de poliție Prahova, Ilfov, Argeș, Ialomița, Alba, Arad, Neamț, Maramureș, Sibiu, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Cluj și Bihor.

La activitate, au participat și polițiști ai serviciilor pentru acțiuni speciale din Prahova și Ialomița.

În urma perchezițiilor au fost identificate și ridicate mijloace materiale de probă, respectiv: înscrisuri, echipamente electronice și telefoane mobile, precum și 18,2 kg. de tutun mărunțit.

Prejudiciul estimat produs bugetului general consolidat prin faptele ce fac obiectul cauzei penale este de 110.000 de lei.

Cercetările continuă, în vederea stabilirii întregii activități infracționale, sub coordonarea unui procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Alba Iulia în perioada Stării de Urgență. Expoziție a fotografului Cosmin Szekely la Muzeul Național al Unirii

Publicat

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia – Strada Muzeului, va găzdui vineri, 14 mai 2021, de ora 17:00, vernisajul expoziției „Alba Iulia în perioada Stării de Urgență”.

Expoziția cuprinde o serie de imagini realizate de fotograful Cosmin Szekely în Alba Iulia, care surprind aspecte ale orașului nostru în perioada Stării de Urgență martie – mai 2020, de la a cărei sfârșit se împlinește un an.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2021, clasa a VI-a: ASTĂZI, proba de Matematică și Științe ale Naturii. Modele de subiecte

Publicat

Elevii de clasa a VI-a susțin joi a doua probă și ultima de Evaluare Națională 2021. Este vorba despre testarea la Matematică și Științe ale Naturii.

Proba este susținută cu prezența fizică a elevilor la acestea și respectarea normelor de prevenire COVID. Subiectele sunt concepute după modelele testelor PISA.

Testarea de 60 de minute vizează evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V-VI). Are rolul de a le da copiilor și părinților o primă idee asupra liceelor sau școlilor profesionale pentru care s-ar putea pregăti, dar verifică și nivelul pierderilor generate de peste un an de pandemie.

Rezultatele individuale obținute la aceste evaluări nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei. Rezultatele vor fi valorificate strict la nivelul unității de învățământ prin elaborarea planurilor individualizate de învățare, acolo unde este cazul, respectiv informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate.

Modele de subiecte:

Model subiect/Test 1 Matematică şi Ştiinţe ale naturii_EN VI 2021

Model subiect/Test 2 Matematică şi Ştiinţe ale naturii_EN VI 2021

Miercuri, pentru elevii de clasa a VI-a a fost proba de Limbă și comunicare.

Vezi Evaluare Națională la clasa a VI-a 2021. SUBIECTELE de la testarea de Limbă și comunicare din acest an, publicate de Ministerul Educației

Pentru elevii de clasa a IV-a, probele de Evaluare Națională vor fi în perioada 18-20 mai, iar pentru cei din clasele a II-a, în 25-28 mai.

AICI, toate modelele de subiecte.

Toate probele se susțin cu prezență fizică, indiferent de scenariile în care se află unitățile de învățământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influența pe elevi.

Testele sunt elaborate de Centrul Național Pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaționale și trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate. Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare test administrat la EN II, respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat la EN IV și EN VI. Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susținerii ultimului test.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

13 MAI – Ziua Dorului în România. Inițiativa a aparținut trupei Vunk: ”Fiecare va face ceea ce simte pe data de 13 mai”

Publicat

Din anul 2015, românii sărbătoresc, în fiecare an pe data de 13 mai, Ziua Dorului.

Inițiativa le-a aparținut celor din trupa Vunk care și-au dorit să dedice această zi tuturor celor care simt dorul: dor de casă, dor de copilărie, dor de cei dragi.

”Ne plângem că ne e dor de cineva sau de ceva, iar de la a recunoaşte acest lucru şi până la a face ceva în acest sens este cale lungă.

Deseori, spunem că ne e dor de părinţi, dar cu greu ne găsim timp să îi sunăm”, spunea Cornel Ilie, vocalistul trupei Vunk.

„Deseori, spunem că ne e dor de locurile copilăriei, dar rareori ne facem timp ca să mergem acolo.

Plecând de la acest lucru şi de la faptul că spunem deseori că sărbătorim tot felul de zile care nu ne aparţin, am zis să propunem românilor Ziua Dorului, o zi în care să luăm atitudine în ceea ce priveşte acest sentiment”, a mai menționat acesta.

Pentru a celebra această zi, membrii trupei Vunk au lansat, în 2015, un clip, de 3 minute şi o pagină de Facebook.

”Nu ne-am propus să facem ceva anume.

Fiecare va face ceea ce simte pe data de 13 mai.

Pe pagina de Facebook creată special pentru această ocazie invităm pe toată lumea să lase un mesaj de dor pentru cineva.

Toţi cei care vor dori să sărbătorească Ziua Internaţională a Dorului şi să transmită un mesaj celor dragi vor putea folosi pe retelele de socializare hashtag-urile #ZiuaDorului şi #DorulMeu”, a mai spus atunci Cornel Ilie.

Iniţiativa Zilei Internaţionale a Dorului aparţine Oraşului Minunilor, o mişcare socială iniţiată în 2014 de trupa Vunk.

Pentru a marca Ziua Dorului, în anul 2019, Vunk a lansat melodia „Mi-e dor de tine”, o baladă, o recunoaștere și o acceptare a unui sentiment puternic.

“Dorul este o emoție pe care o trăim des – ne e dor aproape zilnic de oameni, de locuri, de arome, de perioade din viață care au trecut.

Mai mult, ne e dor de cum ne simțeam noi lângă o persoană specială sau într-o situație care a mișcat ceva în noi.

De aici și ideea de zi dedicată Dorului.

Este important să ne acceptăm emoțiile și să le împărtășim către cei dragi, chiar dacă poate fi o ipostază vulnerabilă.

Ziua Dorului este un îndemn de a ne muta atenția pe lucrurile frumoase, pe ceea ce iubim la cineva.

Este ziua cu cei mai mulți “pacienți” – Cornel Ilie.

Este al șaptelea an în care se serbează Ziua Dorului, o zi în care oamenii postează în social media mesaje emoționante, radiourile fac playlist-uri cu melodii dedicate, iar brand-urile vin cu oferte speciale.

În trecut, 147 de ambasaDORi, 38 de companii și branduri și milioane de oameni au postat despre Ziua Dorului sub #ziuadorului.

Ce este dorul

Din punct de vedere psihologic, dorul este un sentiment universal, iar orice persoană care este atașată de o altă persoană, trăiește acest sentiment.

Oamenii pot exprima mai multe tipuri de dor, printre care enumerăm:

  • dorul provenit din atașament;
  • dorul din cauze romantice;
  • dorul de țară.

Spre deosebire de alte națiuni, românii sunt singurii care pot exprima acest amalgam de emoții printr-un cuvânt.

„Mi-e dor!” e una dintre puținele expresii lingvistice care e folosită uzual și frecvent în toate părțile țării.

S-a încercat traducerea expresiei, însă cea mai apropiată sintagmă pentru a exprima sentimentul de dor este „Îmi lipsești!”.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate