VIDEO: Barna, Paleologu și Kelemen, la singura dezbatere dinaintea Prezidențialelor. Declarații în lipsa lui Iohannis și Dăncilă

Dan Barna, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor sunt singurii candidați care au acceptat invitația Europa FM de a participa la o dezbatere înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 30.000 de oameni se uitau la dezbatere la ora 21:00, fapt care confirmă interesul foarte ridicat al electoratului pentru o astfel de confruntare electorală.

Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu au primit de asemenea invitația postului de radio Europa FM însă au refuzat să participe la dezbatere.

A fost o dezbatere civilizată, moderată de Moise Guran, în timpul căreia cei trei candidați și-au prezentat ideile.

România peste 10 ani

Kelemen Hunor: România trebuie să fie o țară mult mai modernă decât este acum, un hub pentru Europa de Est, un jucător pentru această zonă a Europei, un stat unde oamenii nu pleacă, unde crește economia în fiecare an cu 3-4%, cu venituri și predictibilitate, cu posibilitatea de a construi un viitor.

Theodor Paleologu: Îmi doresc o țară cu autostrăzi, infrastructură feroviară, un spitale unde să nu mai moară oameni. O țară în care să fie stabilit principiul meritocratic, dar unele proiecte sunt mai lungi decât 10 ani. Dar trebuie gândit pe termen și mai lung, de peste 20 de ani. Țara asta are nevoie de shcimbări care nu se fac rapid. Educația nu se schimbă repede, se schimbă direcția. E nevoie să schimbăm direcția în multe domenii.

Dan Barna: Provinciile istorice conectate prin autostrăzi. O Românie digitalizată, plata taxelor și impozitelor prin mobil, caluclator, mersul la ghișeu trebuie să fie o excepție. O Românie în care propriii ei locuitori au încredere.

Cum să arate schimbările din Constituție

Barna: Președintele să poată numi un nou premier, dacă moțiunea e de succes, fie să dizolve Parlamentul dacă nu există o majoritate. De asemenea, cred că în Constituție trebuie să se stipuleze fără penali în funcții publice. Apoi, un alt element, principiul reprezentativității aleșilor, apoi sigur sunt și alte elemente legate de CCR etc.

Kelemen: Acum câțiva ani, în 2013, am încercat o revizuire a Constituției destul de bună. În 2014, CCR a zis că nu se poate. Se poate și fără Revoluție. Principiul cel mai important: separarea puterilor în Stat. În actuala Constituție am copiat greșit sau fără să fim atenți Constituția Franței. Aș schimba radical și aș opta pentru republică parlamentară, nu trebuie să pui toată puterea în mâinile unui singur om, președintele. Aș da atribuții total diferite celor două camere parlamentare, dar aș păstra bicameralismul. Aș face un CSM separat pentru judecători și un CSM pentru procurori. Aș face și reforma serviciilor secrete astfel încât să nu fie nicio ingerință din politică și justiție. Aș pune și o chestiune importantă pentru fiecare cetățean: să fie recunoscute minoritățile ca parte constituantă a statului român.

Paleologu: În primul rând, propun o dezbatere națională, francă, onestă despre forma de guvernământ: monarhie sau republică? Cred că merităm o asemenea dezbatere. Republica a fost instaurată de tancurile sovietice, n-am avut o dezbatere de 30 de ani încoace. În ceea ce privește disputa republică parlamentară sau semi-prezidențială, eu cred că majoritatea românilor își doresc în continuare să își aleagă președintele prin sufragiu universal, iar republica parlamentară e cea mai puțin populară. Absolut categoric 300 de parlmentari, categoric de acord și cu ”fără penali”, am și semnat și vă felicit pentru acest lucru. Aș propune și două tururi de scrutin.

Kelemen: Eu nu vreau să fiu șeful statului. Eu nu vreau să fie cineva peste toți. De aceea eu cred că trebuie să păstrăm un sistem proporțional, o separare a puterilor în stat foarte corectă, să nu alunecăm în dictatură.

Barna: Discuția despre ce tip de România vom avea e foarte importantă. Ne rostogolim dintr-o criză în cealaltă. Trebuie să ne asumăm un anumit tip de conducere. Este nevoie de mai multă forță la președinte pentru că este singurul votat direct de cetățeni. Altfel rămânem în acest tip de baronism parlamentar.

Kelemen: Nu este vorba de baronism parlamentar. Ceea ce spune domnul Barna legat de puteri sporite de președinte, nu ne duce spre Franța, ne duce spre Moscova. Eu nu doresc acest lucru.

Este responsabil președintele României de faptele Guvernului pe care îl numește?

Kelemen: Actuala noastră Constituție presupune coabitare. Este responsabil, bineînțeles. Poți să pui un Guvern o dată, că nu ai majoritate, dar a doua oară, a treia, a patra, nu. Eu dacă aș fi fost în locul președintelui Iohannis, eu aș fi forțat după Grindeanu o altă formulă de guvernare.

Paleologu: Un guvern diferit nu e neapărat un guvern ostil. Legat de domnul Iohannis: a câștigat în 2014 cu peste 1 milion de voturi peste Victor Ponta și ne-am trezit după 2 ani cu o majoritate covârșitoare PSD. Este o contraperformanță extraordinară. Au fost guverne din ce în ce mai proaste ale PSD și, evident, nu trebuia să continuie să dea mereu șanse PSD. Nu trebuia să facă acest lucru.

Barna: Prea multe șanse date PSD. Responsabilitatea este împărțită. Cele 6 milioane de voturi ale președintelui au dat votul așteptând ca președintele să-și asume o prezență activă. Or responsabilitatea a fost împărțită. Dăncilă trebuia să nu existe. Tudose trebuia să fie ultima șansă a PSD (…) Cetățenii te aleg președinte să joci cărțile pe care ți le-au dat în mână, nu să te temi de suspendare. Un președinte trebuie să își asume jocul, riscurile. Eu voi fi un astfel de președinte.

Paleologu: Domnului Iohannis i-a și convenit să o numească pe doamna Dăncilă gândindu-se că va înmormânta PSD și își va asigura succesul.

Kelemen: Președintele trebuia să își asume inclusiv suspendarea. Eu nu aș mai fi dat șansa după Grindeanu, aș fi negociat o altă guvernare cu riscul suspendării. (de ce UDMR a susținut PSD în tot acest timp, n.red.) M-ați fi întrebat ce aș fi făcut dacă eram președinte. Nu a depins de noi această majoritate. Nu am fost de acord cu OUG13, am spus, orice ordonanță în Justiție distruge ceva, tot timpul. Dar în calitate de lider UDMR am căutat tot timpul parteneri.

Ar trebui considerată corupția o amenințare la siguranța națională?

Paleologu: Da, categoric da. Și trebuie relansată activitatea DNA, care a fost încetinită. Trebuie reflectat asupra cauzelor și trebuie prevenție. Cauzele corupției sunt excesiva reglementare care face oamenii vulnerabili și îi determină la corupție. Și prostia face multe ravagii.

Barna: Este clar o amenințare la siguranța națională. România a ajuns aici având o problemă peste medie de corupție. În toate statele europene există acest flagel, doar că în România a ajuns să ni se spună că ea este legitimă.

Kelemen: Da, este o amenințare la siguranța națională. Reglementările trebuie să fie făcute ca să nu lași portițe mici, omul cade în această capcană de multe ori. Orice demnitare care s-a atins de averea publică trebuie pedepsit drastic, trebuie să construim un sistem în care să avem încredere mult mai mare. Magistrații nu trebuie să fie jucători politici.

Inclusiv implicarea serviciilor secrete în combaterea corupției?

Paleologu: Da. Dar avem nevoie de noi legi care să reglementeze funcționarea serviciilor secrete. Nu control parlamentar ca acum.

Barna: Mă bucur că avem un consens așa consistent. Fără îndoială da. Costul corupției este uriaș pentru statul român. Corupția este aceea în care milioane de euro în contracte mari dispar sau sunt risipite. Acolo statul trebuie să își folosească toate instituțiile, inclusiv serviciile secrete. Dar trebuie să avem un control civil real asupra serviciilor de informații. E o chestiune de igienă, foarte important în orice stat european și NATO.

Kelemen: Fără protocoale secrete. Pentru serviciile secrete Justiția nu trebuie să fie un câmp tactic, serviciile secrete nu trebuie să ajungă la judecători. Trebuie să avertizeze, să atenționeze, să îi ajute pe cei care luptă împotriva corupției, dar nu trebuie să fie jucători. Trebuie o reformă a justiției, inclusiv tot ce înseamnă tehnnica, înregistrările (…) Nu folosesc serviciul secret în derularea anchetei. Nu vreau un stat în care să se implice serviciile în Justiție. Ajută cu informații, cu tehnică, cu altceva.

Paleologu: Aș vrea să spun că nu trebuie să uităm mica corupție. Pentru că pe cei mai mulți români mica corupție îi doare. Or aici trebuie să acționăm asupra cauzelor. Vrei să deschizi o cafenea? Îți trebuie tot felul de reguli și avize care nu există în altă parte. Și acest lucru te face vulnerabil și te face să dai șpagă ca să scapi.

Informații complete legate de declarații pe: G4Media.ro

Sursă video/foto: Europa FM