VIDEO: Detaliile zilei de 1 Decembrie 1918, povestite după 100 de ani de istoricul Liviu Zgârciu

„Se ivesc zorile. Ninge lin. Pe străzi defilează legiunea română, precedată de fanfara minerilor și a ofițerilor. Este o demonstrație cum nu s-a mai văzut vreodată, pe care nici un om de cultură nu se poate reține să nu o admire… Niciodată n-am văzut o asemenea masă de țărani. Este puterea ancestrală care defilează. Și toată lumea cântă… Masele așteaptă… unduindu-se ca un val puternic de oameni. Câteva momente și începe istoria…”, scria Emis Isac, unul dintre zecile de mii de români aflați la Alba Iulia în dimineața zilei de 1 decembrie 1918.

În urmă cu 100 de ani, în data de 1 Decembrie 1018, la Alba Iulia se realiza Marea Unire, iar de atunci această zi a rămas un simbol în istoria poporului român. Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit sub povara anilor, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie. Liviu Zgârciu, istoric la Muzeul Unirii, ne povesteşte în câteva fraze detalii din culisele acestui moment unic în istoria românilor şi cum a devenit Alba Iulia capitala de suflet a românilor de pretutindeni.

De ce la Alba Iulia? Sibiul şi Blajul, alte oraşe propuse

Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător. Mai fuseseră luate în discuţie Sibiul, văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni şi chiar Blajul, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849. În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea, în 1600, să unească cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

La 1 Decembrie 1918, şedinţa în care cei 1.228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-o casină militară, care după această dată s-a numit Sala Unirii. Deşi extrem de importantă, adunarea, care a început la ora 10.30, nu a fost imortalizată în nici o fotografie.

Explicaţia este una extrem de simplă. Fotograful Bach care fusese angajat de autorităţile române să fotografieze nu şi-a respectat contractul. Speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe, să nu uităm că în acel moment armata germană se afla la Oarda, Bach nu a venit la Alba Iulia.

Totuşi, avem 5 poze din 1 Decembrie 1918, dar ele au fost realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea. Ele au fost realizate de Samoilă Mârza, un român din Galtiu, care a reuşit să imortalizeze 3 imagini cu mulţimea şi 2 cu tribuna oficială.

Marea Adunare Naţională din Sala Unirii de la 1 Decembrie 1918, la care au participat cei 1.228 de delegaţi, a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Desfăşurarea ei este prea puţin cunoscută publicului larg, dar ceea ce s-a petrecut acolo ştim cu exactitate din procesul verbal ce s-a făcut.

Şedinţa a fost deschisă de Ştefan Ciceo Pop, după care au urmat discursurile altor lideri ai românilor ardeleni. Dintre acestea, s-a remarcat cel al lui Vasile Goldiş, care a şi citit cele nouă puncte ale celui mai important act adoptat atunci, Rezoluţia Unirii.

De semnalat că Rezoluţia, deşi a fost adoptată atunci oficial, decizia fusese luată deja cu o seară înainte la Hotelul Ungaria din Alba Iulia, locul în care fuseseră găzduiţi majoritatea liderilor politici ai românilor ardeleni. Din păcate, hotelul denumit apoi Apulum şi Dacia nu mai există, el fiind demolat undeva prin anii ’80.