Connect with us
Publicitate

ABRUD

VIDEO: Eșecul dramatic al mineritului din Țara Moților. Ruinele fostei exploatari de la Baia de Arieș, îngropate în gunoaie


Publicat

Fostele exploatări miniere din Munții Apuseni au ajuns niște ruine, în ciuda rezervelor mari de minereuri din subteran. Minele s-au închis treptat peste filoanele de aur de la Roșia Montană sau de la Baia de Arieș, dar și în alte părți ale munților.

O industrie altădată prosperă s-a prăbușit ușor din cauza lipsei de tehnologie, a intereselor imediate și sub nepăsarea autorităților locale și naționale.

La Baia de Arieș e sărăcie lucie. Tinerii au plecat în alte țări pentru a-și găsi de lucru, iar cei rămas trăiesc în mare parte din pensia câte unui membru al familiei care a fost miner.

Mulți dintre foștii ortaci sunt afectați acum de boli profesionale, cum este silicoza sau fibroza. Un tablou sumbru al dispariției unei meserii vechi de mii de ani, domină întreaga zonă.

Din fosta exploatare minieră a orașului au rămas acum doar niște clădiri mizerabile. Este vorba despre zona birourilor, a vestiarelor și despre cantină. Mirosul greu, de gunoi, își face loc prin ochiurile negre ale fațadei, care au rămas după ce cineva a furat geamurile.

Printre sticle sparte, hârtii, bucăți de plastic și dejecții, se poate observa până și un câine mare, aflat în putrefacție. Cărămizile din pereți au căzut, iar locul a ajuns un focar de mizerie.

Situația a fost complet scăpată de sub control. Primarul Traian Pandor spune că spațiile au fost vândute acum câțiva ani unei firme, ai cărei reprezentanți nu mai sunt de găsit. Firma ar fi vrut să facă acolo un azil de bătrâni, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb, a fost furat tot ce era înăuntru.

În 1990 la „ArieșMin” Baia de Arieș lucrau aproximativ 1.600 de oameni. Firma a fost închisă complet în 2004, când au fost concediați ultimii 500 de angajați. Primarul spune că ”în primăvară” va încerca să facă ceva.

Un fost angajat al exploatării a declarat pentru Alba24 că minereurile rămase acolo sunt extrem de bogate. ”Cine a avut motive să o închidă? Acolo este foarte mult aur, eu știu ce este pentru că am avut acces la documentele secrete întocmite pe vremea lui Ceaușescu. Acum vin diferite firme și prospectează zona, de fapt iau aur de pe filoane fără să intenționeze să redeschidă. Dacă ar vrea să redeschidă minele, ar fi foarte simplu”, spune acesta.

Ce s-a întâmplat cu exploatările miniere și de ce este sărăcie în Apuseni

În vremea industrializării României din perioada comunistă, în jurul exploatărilor miniere tradiționale din Apuseni au apărut adevărați coloși de extracție și prelucrare a minereurilor. Rezultatul: orașe și comune monoindustriale.

În timp, situația s-a schimbat. Sectorul s-a prăbușit sub încă o mineriadă, odată cu atenția opiniei publice, ajunsă să îi considere pe ortaci noii dușmani ai poporului și ai democrației.

Totul a început în jurul anilor 2000, când industria ”strategică” a mineritului s-a transformat, relativ rapid, într-o gaură neagră. Până atunci, organizațiile sindicale ale minerilor erau mult prea puternice.

După prăbușirea sistemului de extracție și prelucrare, oamenii au rămas fără alternative. Autoritățile locale nu au reușit să profite de fonduri europene sau să atragă în zonă alți investitori. În cel mai bun caz au realizat câteva proiecte europene cum ar fi piscine, terenuri de fotbal,

Afacerile în jurul închiderilor de mine au fost aur curat pentru o pătură de funcționari din ministere și pentru o serie de firme private. Este vorba despre zeci de milioane de euro alocate pe hârtie în anii 2000, pentru reconversie socială și programe pentru mineri. Rezultatul a fost aproape de zero, din punct de vedere social. În cel mai bun caz, câteva firme locale au profitat de câteva lucrări minore la sigilarea fostelor galerii.

Așa că, în ceea ce privește exploatările miniere din Apuseni, datorii tot mai mari au fost agățate de gâtul ”Arieșmin” Baia de Arieș, ”Roșiamin” Roșia Montană, ”Zlatmin” Zlatna și chiar ”Cuprumin” Abrud. Au apărut furnizori imaginari sub forma firmelor căpușă (care nu aveau alți clienți în afara exploatărilor miniere) și firme suveică.

Într-un joc acceptat sau poate chiar coordonat de la Ministerul Industriilor, au apărut subvențiile care ar fi trebuit să acopere aceste găuri negre și să ajute la continuarea activității și repunerea pe picioare a acestor companii.

Odată cu subvențiile, s-au înmulțit însă și contractele cu firmele căpușă. Sistemul era destul de simplu: furnizorii creați special pentru scurgerea banilor erau plătiți primii, iar datoriile către stat, ultimele.

Compania „Minvest” Deva, de care aparțineau exploatările din Apuseni, n-a reușit sau n-a dorit să găsească soluții pentru rentabilizarea lor, astfel încât, înainte de intrarea în UE, s-a ajuns la închiderea lor.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Alba. Lista candidaților anunțați

Publicat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru desfășurarea alegerilor locale în 27 septembrie.

Vă puteți exprima opinia și preferințele într-un sondaj legat de candidații la președinția Consiliului Județean Alba – Alba24. 

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Alba:

Loading ... Loading ...

Citește și: GRAFIC: Alegeri locale 2020. Calendarul perioadei electorale și principalele etape de parcurs până în ziua scrutinului

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Horațiu Florea, candidatul PRO România pentru președinția Consiliului Județean Alba

Publicat

Horațiu Florea, președintele PRO România Alba, intră în cursa pentru șefia Consiliului Județean Alba, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri 7 august. 

Florea, în vârstă de 30 de ani, este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și are o firmă privată.

„Eu am intrat în politică din idealism. Unii m-au întrebat de ce nu stau deoparte, fiindcă am o viață liniștită și împlinită profesional.

Alții m-au sfătuit să merg, direct, către un partid consacrat și să condiționez acest lucru de primirea vreunei funcții. Iacă-tă, că am preferat calea mai „grea” și am ales să construiesc, decât să iau lucrurile de-a gata. Sunt doi ani de când investesc timp și energie pentru a încerca să schimb, alături de oameni ca dumneavoastră, lucrurile care nu merg, de atâta amar de vreme, în județul nostru.

Am parcurs zeci de mii de kilometri, am luat la pas fiecare localitate din Alba și am stat de vorbă cu mii și mii de oameni. Și nu cred că e ceva mai dureros decât să vezi că administrația ultimilor ani putea face infinit mai mult.

E motivul pentru care am ales să candidez pentru președinția Consiliului Județean și sunt convins că e un semnal prin care oamenii ar trebui să înțeleagă că se impune, mai mult ca oricând, un schimb între generații și mentalități”, a declarat Horațiu Florea într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

Publicat

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii.

Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare.

Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Condiția pentru transformarea pensiei în indemnizație socială

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Pensiile calculate prin noua formulă

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi:

cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021,

cel cu 19 ani – 1.176 lei,

cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei,.

„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului.

sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum ar putea fi deschise restaurantele. Patronatul din HORECA dă soluția, dar și amenință cu proteste

Publicat

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ludovic Orban, proprietarii și operatorii din HoReCa spun că sunt trataţi incorect de Guvern în comparaţie cu celelalte industrii şi atrag atenția că situația ar putea genera proteste.

Potrivit Asociaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 70% faţă de anul trecut, iar peste 40% dintre operatori şi-au suspendat activitatea, ca urmare a pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi.

”Urmare a crizei datorată pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% faţă de anul trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori.

Organizaţia Patronală HORA îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial”, arată HORA în scrisoarea deschisă.

*HoReCa aducea 5,07% la PIB

Înainte de criza Covid-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro, dar şi aproximativ 400.000 de angajaţi reprezentând 10% din numărul total al angajaţilor care activează in sectorul privat (190.000 de angajaţi direct implicaţi şi aproximativ 210.000 angajaţi ai furnizorilor de produse, materii prime şi servicii).

”Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluţia unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători şi distribuitori materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje”, precizează organizaţia patronală HORA.

Potrivit studiului comandat de HORA, împreună cu organizaţiile membre în Alianţa Pentru Turism (APT), efectuat pe o perioadă de 5 ani, reprezentanţii industriei atrag atenţia asupra faptului că aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%.

”Lipsa predictibilităţii din industria HoReCa în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc.”, arată patronatul.

*Comparația cu alte țări

În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene, HORA precizează că industria HoReCa poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România.

”Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 1 iunie 2020 nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările.

Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi, iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, adaugă reprezentanţii HORA.

*Cum ar putea arăta redeschiderea restaurantelor

Proprietarii şi operatorii din HoReCa afirmă că sunt trataţi incorect de către guvern în comparaţie cu celelalte industrii.

”În acest context, astăzi există intenţia anumitor operatori din HoReCa de a organiza proteste fizice dar şi sugestive impotriva guvernului. ​Luând în considerare situaţia dificilă cu care ne confruntăm şi climatul de incertitudine încă existent în ceea ce priveşte cursul pandemiei şi al industriei ospitalităţii, supunem atenţiei dumneavoastră următoarele solicitări şi, totodată, propuneri legate de viitorul industriei şi problemele acute ale operatorilor din HORECA în contextul actual, după cum urmează:

  • redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19;
  • asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate;
  • evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare;
  • purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant;
  • se vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • informarea clienţilor asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul
  • curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;
  • eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, considerăm că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor;
  • iniţializarea unei campanii de încurajare a publicului pentru a respecta regulile de distanţare fizică, purtare a măştii de protecţie, spălarea frecventă şi corectă a mâinilor;
  • eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 milioane euro anual, conform studiului comandat de HORA; reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS.

Alte propuneri prevăd: ”clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2”.

Sursa: spotmedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate