VIDEO INTERVIU: Actriţa Maia Morgenstern, impresionată până la lacrimi de bogăția culturală a Bibliotecii Batthyaneum

Ajunsă și în acest an la Festivalul Internațional de Teatru „Povești”, Maia Morgenstern a vorbit, marți seara, după spectacolul „Maitreyi”, în care a jucat rolul protagonistei ajunse la vârsta de 60 de ani, despre experiențele trăite la Alba Iulia, dar și despre acest festival. Actrița a declarat că a fost impresionată și emoționată până la lacrimi, în momentul în care a intrat în Biblioteca Batthyaneum și spune că datorită acestei vizite pleacă de la Alba Iulia cu un bagaj cultural foarte bogat.

În primele două zile ale Festivalului Internațional de Teatru am avut ocazia să o vedem pe Maia Morgenstern în diferite ipostaze. În calitate de speaker la o conferință despre Pascal Bruckner, în calitate de invitat la lansarea unei cărți și nu în ultimul rând în calitate de actriță, atât în piesa-lectură „Paradoxul Iubirii”, cât și în „Maitreyi”.

Actrița a vorbit marți seara despre frumusețile pe care le-a vizitat în județul Alba și s-a referit la Caselul Sâncrai, despre care spune că este un obiectiv foarte frumos și speră să devină un obiectiv cultural, dar și la Biblioteca Batthyaneum.

Cu ce gânduri ați venit la cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Povești?

Maia Morgenstern: Am venit cu un bagaj sufletesc extraordinar, cu dragoste cu bucurie, cu emoție, cu respect, cu interes și, dacă nu aș sta acum de vorbă cu dumneavoastră, aș zbura să văd ce spectacole mai sunt, și sunt slavă Domnului spectacole după spectacole, evenimente, lucruri frumoase, importante și vii. A devenit de acum, așa chiar un deziderat, o speranță pentru fiecare trupă sau teatru să ne gândim cum am putea face, la anu`, să fim și noi într-o selecție să putem să fim prezenți la Festivalul Internațional de Teatru „Povești” de la Alba Iulia.

Pentru mine, anul acesta a fost de o emoție copleșitoare. Eu am plecat extrem de bogată, și nu am de plătit impozit pentru ce bogăție am primit eu vizitând Biblioteca Muzeu Batthyaneum. Am avut o vizită, am primit atâta informație, am plecat îmbogățită cu un bagaj cultural, am primit atâta emoție și cunoaștere. Doamna director, Ioana Bogățan, a insistat și bine a făcut, aproape cu forța am intrat în acel spațiu, în altă lume, în alt timp. Un asemenea bagaj cultural traversând epoci, traversând timp. Fie că e vorba de cărțile sfinte, fie că e vorba de cărți de știință, fie că e vorba de cărți de teatru, am aflat că această bibliotecă muzeu adăpostește cărți de teatru din secolul XVII, m-a emoționat până la lacrimi. Plec cu un bagaj cultural foarte mare, plec foarte bogată.

Cum vedeți viitorul acestui festival?

Maia Morgenstern: Festivalul trăiește prin însăși selecția spectacolelor, prin actorii ce sunt invitați, prin evenimentele organizate, prin ambiția ce ne este pusă la încercare de a avea evenimente, spectacole din ce în ce mai interesante și felul în care directorul festivalul s-a dus țintă, am fost întrebată exact pentru spectacolul Frau hess și grădinile ei, spectacol ce a fost prezent și cerut în foarte multe alte festivaluri, un spectacol pe care îl veți vedea miercuri seara.

Astăzi (marți – n.r.) am văzut Maitreyi, un spectacol ce a reunit actori de vârste diferite.

Ce contribuție ați adus la redescoperirea Indiei lui Eliade și Maitreyi prin rolul care l-ați avut, Maitreyi la 60 de ani?

Maia Morgenstern: Spectacolul montat de regizoarea Chris Simion este unul foarte curajos. Mircea Eliade este un monument și așa trebuie să ne și raportăm pentru istoria religiilor, pentru istoria literaturii. Chris Simion are curajul să pună față în față romanul cult Maitreyi și romanul Dragostea nu moare. Este un roman ce vine să spulbere și să contrazică toată povestea lui Mircea Eliade.

Vezi şi  FOTO-VIDEO: Povestea Maitreyi, dramatizată spectaculos de regizoarea Chris Simion. Sală arhiplină și explozii de aplauze

Cum se vede și ce se aude despre acest festival la București?

Maia Morgenstern: Cum spuneam, abia așteptăm, an de an, să venim, să avem spectacole, să avem producții. Știm că suntem așteptați, știm că suntem doriți aici, fie ca noi să avem ce prezenta.