VIDEO: Ordonanță de urgență cu peste 50 de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Declarații Ciolacu și Boloș

Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă cu peste 50 de măsuri privind reduceri de cheltuieli în sistemul bugetar, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Şeful Executivului a avut, miercuri, o întâlnire de lucru cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la sediul ministerului.

„Am avut o discuţie foarte aşezată în principal pe ordonanţa de urgenţă pe care urmează să o promovăm în Guvernul României în ceea ce priveşte partea de reduceri de cheltuieli din sistemul bugetar.

Vezi și Măsuri anunțate de Guvern: fără indemnizație de vacanță pentru bugetari. Schimbări și la diurna de hrană și vouchere de vacanță

Sunt peste 50 de măsuri, domnul ministru le va detalia. Ele au fost discutate şi în cadrul Coaliţiei. De fapt şi de drept, vorbim în primul şi în primul rând, din punctul meu de vedere, de prima reformă reală în ceea ce priveşte sistemul bugetar.

Este pentru prima oară când un Guvern al României îşi asumă o astfel de abordare „, a declarat Marcel Ciolacu.

El a subliniat că măsurile propuse de ministrul Finanţelor sunt „corecte”.

„Cred cu tărie că toate măsurile propuse în acest moment de domnul ministru sunt corecte. Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, să primească sporuri.

Cei care merg la serviciu de zeci de ani să se joace Solitaire, să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri.

Este incredibil unde a ajuns acest fenomen şi mă bucur că am un partener, actualul ministru al Finanţelor Publice, să ne asumăm aceste lucruri curajos şi să le explicăm românilor foarte clar”, a declarat Ciolacu, potrivit Agerpres.

Declarații Marcel Ciolacu

• Prin tot acest pachet, atât de reduceri de cheltuieli, dar și de venituri, se va crea un echilibru macroeconomic astfel încât perspectiva de creștere economică să rămână stabilă, de asemenea și perspectiva de a nu se suspenda fondurile europene
• Lucrurile trebuia discutate din februarie-martie
• Sunt măsuri cu efecte imediate, și măsuri cu efecte indirecte, precum cele 200.000 de locuri vacante, care au și efecte indirecte
• Sunt plafoane în privința sporurilor. Nu putemn avea sporuri mai mari decât salariuld e bază. Nu putem avea pensii speciale mai mari decât veniturile, mai mult – să te și pensionezi la 42-45 de ani
• Vom mai discuta miercuri, după ce ministerul Finanțelor va definitiva rectificarea cu ordonatorii de credite
• Îmi asum reforma sistemului bugetar. Ea trebuia făcută de mult timp
• Nu putem continua cu cea mai mare impozitare pe muncă din UE la cei cu venituri mici. E o diferență prea mare între impozitarea muncii și impozitarea capitalului
• Îmi asum în totalitate aceste reforme, chiar dacă ele deranjează anumite persoane.
• Insist pe comasări între instituțiile cu aceleași atribuții. Vedeți ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii, unde vom veni cu OUG de comasare a anumitor activități

Vezi și Documentul care arată că viața se va scumpi în România. Draftul noii ”Ordonanțe a Austerității”, pregătit de guvernul Ciolacu

Declarații Marcel Boloș

• sunt două principii agreate în coaliție și măsuri pe 4 paliere
• primul palier: autoritățile și sectorul public – ministere, deconcentrate și autorități locale
• al doilea palier: companiile de stat și companiile subordonate local (171 companii de stat cu CA 172 miliarde lei și 1.172 companii locale; totalul personalului este 250.000 de salariați care au costuri de 14 miliarde de lei; acesta e contextul de la care am plecat)
• al treilea palier: instituțiile publice autonome sub controlul Parlamentului. Știm bine de nivelul de disciplină financiară, sunt de notorietate salariile din aceste instituții care se spune că sunt autofinanțate. Nu e așa, sunt bunuri și active ale României pe care le folosesc, ele trebuie să respecte aceleași reguli ca în restul instituțiilor bugetare
• palierul 4: consolidarea Ministerului Finanțelor. Prima direcție e controlul costurilor la ordonatorii de credite și la companiile de stat. Avem informații care țin de factura electonică din sistemul business-to-government și orice deviere de la media costurilor o vom monitoriza pentru a detecta din timp risipa de bani publici. A doua direcție – indicatorii de performanță. În primă etapă vom avea proiecte pilot de a urmări indicatori de performanță în educație, sănătate, autorități locale.

• avem 3 indicatori-cheie pentru autoritățile locale, și abaterile le vom sesiza Curții de Conturi pentru a vedea sursa risipei de bani publici, printre care: cheltuieli de personal raportate la număr de locuitori, gradul de colectare a veniturilor (nu e posibil să ceri bani în neștire de la guvern și să nu te implici în colectarea propriilor creanțe)
• de la 1 ianuarie vom avea proiectele pilot
• pentru sectorul public, ministere, autorități centrale și locale: reducerea cu 20% a numărului de secretari și subsecretari de stat
• avem setul de măsuri privind structurile organizatorice: reducerea numărului de posturi vacante – avem 204 mii posturi vacante cu impact pe funcțiile de conducere.
• cresc normativele de personal: nu va mai putea funcționa un serviciu fără minimum 10 persoane, pentru o direcție e nevoie de minimum 20 de persoane, pentru o direcție generală e nevoie de minimum 40 de persoane în respectiva structură. Funcția de șef birou și structurile de natura birourilor se desființează.
• scade de la 12% la 8% numărul de posturi de șefi în administrația publică. E o reducere a șefimii cu 30%, ce va duce la scăderea cheltuielilor, dar și la debirocratizare
• sporurile nu vor mai putea depăși salariile de bază
• se elimină indemnizația de vacanță; vouchere de vacanță, doar pentru salariații cu salariu sub 10.000 de lei brut
• indemnizația de hrană (cu excepția sectorului apărării și ordinii publice) costă statul român 3 miliarde de lei și se acordă fără limită și plafon, nu e normal ca un funcționar cu venit de 30.000 de lei să primească indemnizație de hrană.
• plafon la cheltuieli cu telefonia mobilă: 500 de lei achiziție, abonament lunar maxim 50 de lei pe lună. Ce e peste, plătește funcționarul public
• autorități locale, capitolul ce ține de sport și recreere, organizări de evenimente. Uneori nu ajung weekendurile pentru evenimente organizate de primării. Trebuie să fim atenți că există o limită din veniturile proprii. Cetățenii au votat pentru folosirea eficientă a banilor, investițiile trebuie să fie prioritare.
• la 1 ianuarie 2025 se va face descentralizarea direcțiilor județene de sport, cultură, sănătate publică, ANSVSA, Inspectorate Școlare. Autoritatea locală trebuie să decidă în aceste chestiuni. Transferul va fi făcut treptat către autoritățile județene
• nu vor mai putea funcționa instituții/firme locale dacă au sub 50 de posturi și au activități similare cu ale altor instituții. Primăriile trebuie să stabilească care intră în regim de comasare, reorganizare sau transfer de activitate la primării
• măsuri dure, dar necesare pentru ca România să poată continua investițiile din fonduri UE și fonduri proprii. Sunt măsuri pentru România, pentru români, ca să putem trece cu bine de acest moment de răscruce în care volumul de investiții de 75 miliarde euro să poată fi dus la bun sfârșit, mult mai importante decât țopăiala din bugetul de stat
• 50% reducere a consilierilor de șefi de companii de stat
• numărul maxim de membri în Consiliul de Administrație sau supraveghere e de maximum 7 persoane. E inadmisibil ca în anumite Consilii de Administrație indemnizația să fie dublul salariului unui ministru, e batjocoritor, sunt pe piețe de monopol
• remunerația la șefii din companiile de stat: componenta variabilă de maxim 6 salarii, doar cu condiția ca firma să nu aibă pierderi
• controlul financiar al costurilor de achiziție sub risc: dacă ai făcut o achiziție de autoturism de 100.000 de euro, iar media la stat e de 23.000 euro, imediat se intră sub risc și pornește controlul. Dacă e o cheltuială nechibzuită, veți vedea consecințele în proiectul de OUG
• normative de personal la companiile de stat. Nu mai pot înființa structuri doar ca să fie cineva șef. Trebuie să există disciplină și onestitate pentru patrimoniul public
• normă pentru parcul de autoturisme la companiile de stat, similară cu norma din administrația publică
• normă pentru indemnizații de diurnă, telefonie
• cheltuielile de sponsorizare de activități sportive și culturale: maxim 0,25% din cifra de afaceri, dar mai testăm cifra, ca să nu fie prea dură.
• salarizarea șefilor de instituții autonome (ASF, BNR) nu mai poate depăși de 6 ori indemnizația brută a unui ministru
• la instituțiile autonome (ASF, BNR) vor fi normative de cheltuieli de personal, la parcul de autoritisme, diurnă, transport, cazare și telefoane mobile. S-a terminat, nu mai pot dumnealor să fie altfel decât în restul sectorului public. Salariul angajaților nu mai poate depăși 80% din salariul șefului instituției, maxim 8% din personal poate avea funcții de conducere. Cheltuielile de sponsorizare: maxim 0,25% din veniturile totale
• e un moment de cotitură pentru toate entitățile publice, să își înțeleagă misiunea de a lucra pentru statul român, pentru autorități, de a avea o relație de onestitate cu cei care apelează la serviciile lor
• institutele de cercetare. Am studiat problema, sunt institute naționale, altele în subordinea SGG, altele în subordinea Parlamentului. Va urma comasarea cu minium 20% a institutelor și instituțiilor de cercetare, cu criteriul fundamental: cât sunt de utile? Sunt azi institute de cercetare care pot fi comasate, cercetarea calității mediului, a calității muncii. Ordonatorii de credite trebuie să stabilească aceste comasări în 30 de zile de la aprobarea OUG
• transferul activelor proprietate a statului către autoritățile locale (clădiri, terenuri de 60.000 de hectare) pentru a le folosi în interesul oamenilor
• comasarea unor instituții va duce la număr de personal redus cu 15%; aceste măsuri sunt cu impact direct gen plafonarea voucherelor, a indemnizației de hrană, dar și cu efect pe termen scurt și mediu. Aceste reduceri le vom resimți la finalul anului 2024
• reducerea pe care noi o țintim e de 30% din funcțiile de conducere în toată administrația. Ei pot rămâne în sistem sau să își caute alt loc de muncă, sectorul privat
• nu vreți investiții din fonduri UE? Atunci să spună toată lumea și ne asumăm soarta de a merge în gard, dar nu cu Boloș Marcel ministru

surse: Guvernul României, agerpres.ro, g4media.ro