Vinerea Scumpă sau Fântânița din Săptămâna Luminată. Tradiții și obiceiuri populare

Săptămâna Luminată, care urmează praznicului Învierii Domnulu, este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri unice. Acestea sunt menite a celebra Învierea lui Iisus Hristos și a bucura de victoria Sa asupra morții.

În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Fiecare zi din Săptămâna Luminată are propria sa semnificație și tradiții.

Vinerea Scumpă sau Fântânița

Vinerea Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniţa.

În fiecare an, în prima vineri după Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Tradiții și obiceiuri populare

De-a lungul timpului, sărbătoarea Izvorului Tămăduirii a generat o serie de obiceiuri și practici în cultura populară românească:

• Gospodarii stropesc animalele din gospodărie, în special vitele și caii, cu apă sfințită, pentru a le asigura sănătatea și sporul la muncile câmpului;
• Casele, grădinile și livezile sunt de asemenea stropite cu agheasmă, pentru protecție și belșug;
• Femeile nu trebuie să spele să calce sau să croiască îmbrăcăminte, pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
• Ziua este considerată una de odihnă, în care se evită munca la câmp;
• În anumite zone ale țării se păstrează tradiția „Jurământului juvenil” – o ceremonie între tineri cu vârste între 9 și 14 ani, care își jură loialitate și schimbă obiecte cu valoare sentimentală