„Vocea de departe. Incursiune în lumea comunicării”: 70 de telefoane vechi expuse la Muzeul Unirii

O serie de 70 de aparate de telefonie şi centrale telefonice din diferite perioade vor fi prezentate albaiulienilor în cadrul unei inedite expoziţii, intitulată Vocea de departe. Incursiune în lumea comunicării. Aceasta este organizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, în colaborare cu Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.

Vernisajul va avea loc miercuri, 3 august, de la ora 13.00, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Ionela Mircea, organizatoarea expoziţiei şi muzeograf ne-a explicat în câteva cuvinte ce înseamnă acest eveniment:

„Dorinţa oamenilor de a comunica la mare distanţă a fost un vis încă de la începuturile istoriei. Cel mai mare pas către sistemul modern de comunicaţii a fost făcut în 1876, prin patentarea invenţiei telefonului. Alexander Graham Bell şi Thomas Edison sunt consideraţi creatorii conceptului de comunicare, Bell înregistrând primul acest patent. Primatul invenţiei stârneşte, însă, şi astăzi dezbateri aprinse, fiind vehiculate, în legătură cu acest lucru, numele inventatorilor Innocenzo Manzetti, Antonio Meucci, Johann Philipp Reis, Elisha Gray, Alexander Graham Bell şi Thomas Edison.

După numai un an de la patentarea invenţiei telefonului (1876), acesta ajunge în Europa şi în România. Documentele vremii atestă că, în 1877, la Fabrica de aparate telegrafice şi de semnalizare Tierich & Leopold din Bucureşti s-au făcut primele experimente cu aparate telefonice.
Cele 70 de aparate de telefonie prezentate în expoziţie aparţin Muzeului Judeţean Buzău, fac parte dintr-o colecţie mai amplă, de peste 100 de piese de provenienţă străină sau românească, majoritatea telefoanelor fiind donate de colonelul Nicolae Antohi care a început colecţionarea lor din 1975. Colecţia muzeului buzoian e cea mai mare colecţie de profil de la noi din ţară. Toate piesele, restaurate cu elemente componente originale, sunt în stare de funcţionare. Sunt telefoane civile şi militare, de masă şi de perete, telefoane publice, staţii de emisie-recepţie şi centrale telefonice, cu baterie locală, cu baterie centrală şi automate, din România, Marea Britanie, Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Austria, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Rusia.

Aparatele sunt realizate de firme celebre, unele dintre acestea încă pe piaţă cu mari cifre de afaceri, altele reorganizate sub alte sigle sau chiar dispărute.

România este reprezentată în expoziţie de aparate de telefonie realizate la Electromagnetica şi Vestitorul. Sunt modele diverse cu baterie locală, centrală şi automate, de masă şi de perete, civile şi militare, dintre acestea detaşându-se telefon de masă automat, tip secretariat, seria artizanală, realizat în 1950. Lucrat de către deţinuţii politici din penitenciarele româneşti. modelul a fost fabricat într-o serie mică, până la 100 de bucăţi, şi a fost introdus în birourile Comitetului Central al Partidului Comunist Român începând cu anii 1947-1948, fiind folosit până prin 1970 când a fost înlocuit cu aparate R.F.T. Se presupune că piesa din colecţia muzeului buzoian ar fi aparţinut fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.

Materialele folosite pentru realizarea acestor aparate au fost plasticul, ebonita, metalul cromat sau vopsit, aluminiul, sticla, lemnul, cauciucul, tehnica realizării fiind diferită, turnarea, presarea, ambutisarea, cromarea, etc.

În timp, telefonia a cunoscut o dezvoltare continuă, aparatele fixe au devenit tot mai sofisticate atât în ceea ce priveşte designul cât şi performanţa tehnică, fiind înzestrate cu roboţi care înregistrează apelurile, cu dispozitive şi camere de filmat.

Mai mult decât atât, după inventarea telefoniei mobile, trendul, în acest domeniu, a fost unul permanent ascendent, astăzi omenirea confruntându-se cu pericolul renunţării la comunicarea directă interumană în favoarea celei cu ajutorul diverselor mijloace pe care ştiinţa şi tehnica le-au pus la dispoziţie în ultimele decenii.”

Curatorii expoziţiei sunt Ionela Mircea, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Valeria David, Muzeul Judeţean Buzău şi Rozalinda Posea, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.