Votul pe moțiunea de cenzură pentru Guvernul Bolojan se dă luni, la ora 15. Care sunt șansele de reușită

Votul pe moțiunea de cenzură intitulată „Piromanii care au dat foc țării vin să ceară bani pentru extinctor” va avea loc luni, 14 iulie, începând cu ora 15.00, într-o ședință a Parlamentului.

AUR a depus această moțiune împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar.

Argumentele AUR împotriva guvernului Bolojan

În moțiune, opoziția folosește un limbaj dur și metafore plastice pentru a descrie situația economică actuală. Se face referire la o imagine simbolică în care „clienții dintr-un restaurant de lux beau șampanie scumpă și mănâncă vită Wagyu”, în timp ce „românii de pe terasă mănâncă cartofi prăjiți și bere la PET”, iar la final nota de plată uriașă este trimisă acestora din urmă.

Opoziția acuză guvernul că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menționând cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent, cea mai mare inflație și cea mai mare dobândă la obligațiunile pe termen lung.

Măsuri fiscale considerate împovărătoare

Potrivit textului moțiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică a crescut de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. În același timp, creșterea economică a scăzut semnificativ, de la 6,1% în 2018 la 0,9% în 2024.

Printre criticile principale se numără măsurile fiscale considerate împovărătoare: creșterea TVA standard de la 19% la 21%, majorarea cotelor reduse la 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, precum și introducerea contribuției de asigurări de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei. De asemenea, AUR critică înghețarea salariilor și pensiilor pentru doi ani consecutivi.

Impactul asupra populației

Opoziția susține că aceste măsuri vor genera scumpiri masive la alimente, medicamente și locuințe, accentuând povara asupra populației. TVA la locuințe ar urma să crească de la 5% la 21%, ceea ce ar putea duce la scumpirea acestora cu peste 15 puncte procentuale.

În plus, textul moțiunii menționează și efectele negative asupra antreprenorilor, subliniind că taxarea dublă (impozitul pe profit și cel pe dividende) va descuraja investițiile și dezvoltarea afacerilor locale.

Critica principală: creșteri fiscale și austeritate

Textul moțiunii atacă măsurile fiscale anunțate:

• TVA standard crește de la 19% la 21%
• Cotele reduse urcă de la 5% și 9% la 11%
• TVA la locuințe de la 5% la 21%
• Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%
• Introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 lei
• Înghețarea salariilor și pensiilor pentru doi ani consecutivi

Potrivit opoziției, aceste măsuri vor aduce „scumpiri masive” la alimente, medicamente și locuințe, afectând grav populația.

Critici privind sectorul educațional

Un capitol aparte al moțiunii vizează educația. Opoziția acuză guvernul că „lovește în inima României” prin reducerea posturilor din învățământ, tăierea burselor școlare și eliminarea burselor pentru olimpici.

Cum blochează coaliția adoptarea moțiunii

Pentru ca moțiunea să fie adoptată și să ducă la demiterea Guvernului, este nevoie de 233 de voturi „pentru” (majoritatea absolută). În prezent, coaliția formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale deține aproximativ 311 parlamentari, ceea ce îi oferă un avantaj clar.

Opoziția semnatară, formată din AUR, SOS, POT și câțiva neafiliați, adună aproximativ 153 de parlamentari, mult sub pragul necesar. În plus, coaliția a decis ca parlamentarii să fie prezenți pentru a asigura cvorumul, însă să voteze „prezent”, strategie care reduce și mai mult șansele moțiunii.

Șansele ca moțiunea să treacă sunt foarte mici

Pragul necesar de 233 de voturi „pentru” este departe de a fi atins de opoziție. Conform analiștilor politici, moțiunea de cenzură are șanse minime să treacă și reprezintă mai degrabă un gest simbolic de protest față de politicile economice ale guvernului.

Pentru a fi adoptată și a demite Guvernul, moțiunea trebuie să obțină 233 de voturi (majoritate absolută din cele 465 de parlamentari)

Coaliția de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR), împreună cu grupul minorităților naționale, deține o majoritate confortabilă: aproximativ 311–311 de parlamentari (294 + 17)

Opoziția semnatară (AUR, SOS, POT, neafiliați) totalizează aproximativ 153 de parlamentari, insuficient pentru a atinge pragul necesar chiar și cu posibile sprijinuri externe

Analiștii și aproape toate sursele raportează că moțiunea nu are nicio șansă reală să treacă și va fi doar un gest simbolic.

Politica votului în coaliție

Conducerea coaliției (PSD, PNL, USR, UDMR) a decis o tactică clară: parlamentarii vor fi prezenți la vot pentru a asigura cvorumul, dar vor vota „prezent” și nu „pentru” — adică nu se implică direct în susținerea moțiunii

Practic, aceasta blochează orice posibilitate ca demersul să reușească, chiar dacă opoziția ar strânge câteva voturi suplimentare.

• Prag necesar: 233 de voturi „pentru”
• Voturi posibile opoziție: aproximativ 153