”Zonele albastre” de pe Pământ: Locurile în care se trăiește cel mai mult. Unde se află România în topul longevității

Zonele albastre ale planetei (Blue Zones) sunt regiuni în care oamenii trăiesc mult mai mult decât media globală, cu un număr neobișnuit de mare de persoane care depășesc 90–100 de ani, având în același timp o stare bună de sănătate. Conceptul a fost popularizat de Dan Buettner, pe baza cercetărilor demografice și medicale.

Care sunt ”zonele albastre” recunoscute oficial

1. Okinawa – Japonia

• Cea mai mare densitate de centenari din lume
• Dietă bazată pe legume, soia, pește, puțină carne
• Principiul „hara hachi bu” – mănâncă până ești 80% sătul
• Comunități foarte unite, sens puternic al scopului („ikigai”)

2. Sardinia – Italia (zona montană Barbagia)

• Longevitate remarcabilă mai ales la bărbați
• Dietă simplă: brânză de oaie, legume, pâine integrală, vin roșu
• Activitate fizică zilnică naturală (mers, muncă)
• Respect social ridicat pentru vârstnici

3. Ikaria – Grecia

• Rată extrem de scăzută a bolilor cardiovasculare și a demenței
• Dietă mediteraneană autentică: ulei de măsline, leguminoase, verdețuri
• Somn de prânz regulat
• Ritm de viață lent, fără stres cronic

4. Peninsula Nicoya – Costa Rica

• Apă bogată în calciu și magneziu
• Dietă tradițională: porumb, fasole, orez, fructe
• Viață simplă, mult timp petrecut în aer liber
• Relații familiale strânse

5. Loma Linda – California, SUA

• Comunitate de adventiști de ziua a șaptea
• Regim predominant vegetarian
• Zero alcool și fumat
• Accent pe comunitate, credință și odihnă (sabat)

Ce au în comun toate zonele albastre

Nu e vorba de „gene miraculoase”, ci de stil de viață:

• Mișcare zilnică naturală (nu sală de fitness)
• Alimentație simplă, bazată pe plante
• Consum redus și moderat de alcool (unde există)
• Comunitate și familie puternice
• Stres scăzut, ritm de viață lent
• Scop clar în viață

România și ”zonele albastre”

România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, de 76,6 ani, însă locuitorii dintr-o comună ajung să trăiască chiar și peste 100 de ani.

România are regiuni în care stilul de viață tradițional reproduce aproape integral rețeta zonelor albastre: mișcare zilnică, alimentație simplă, comunități puternice și stres redus.

Județele cu cea mai mare speranță de viață din România

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că locuitorii din județele Vâlcea, București și Cluj au cea mai mare speranță de viață din România. La oraș oamenii trăiesc mai mult decât cei de la țară.

Potrivit analizei INS, Vâlcea este județul cu cea mai mare speranță de viață (84.50 ani în medie), acesta fiind și singurul județ în care acest indicator depășește 80 de ani. Pe locul al doilea în top se situează Capitala (78,4 ani), Cluj (77,47 ani), Brașov (77,37 ani) și Sibiu (76,9 ani) .

La capătul opus al clasamentului, acolo unde speranța de viață este cea mai mică, se situează Tulcea (73,2 ani), Giurgiu, Călărași și Satu Mare (74,2 ani), arată analiza INS.

Județul Alba se află abia pe locul 7 din 42. Aici, media de viață este 76,76 ani.

Există ”zone albastre” în România?

Nu oficial, dar, anumite zone rurale izolate (Apuseni, Maramureș, Bucovina) prezintă elemente similare: alimentație tradițională, mișcare, comunitate. Cu toaate aceste însă lipsesc date demografice și medicale sistematice care să confirme statutul de „Blue Zone”.

Regiuni din România cu profil de „zonă albastră”

1. Munții Apuseni (Alba, Hunedoara, Bihor)

Apusenii sunt, probabil, cea mai apropiată regiune de un model autentic de zonă albastră. Mulți vârstnici rămân activi până la 80–90 de ani, lucrând la animale, în gospodărie sau în pădure.

Hrana este simplă, predominant gătită în casă, iar ritmul vieții este lent. Aerul curat și izolarea reduc stresul, însă accesul limitat la servicii medicale rămâne o vulnerabilitate. În multe sate din Apuseni, 90 de ani nu este o excepție, ci o vârstă „normală”.

• populație vârstnică activă până la 80–90 de ani
• muncă fizică zilnică (lemne, animale, grădină)
• alimentație simplă: cartofi, fasole, lactate, slănină puțină, legume
• aer curat, stres minim, ritm lent al vieții

Ce lipsește:

• acces bun la servicii medicale
• studii demografice longitudinale

2. Maramureșul istoric

Longevitatea din Maramureș este strâns legată de rolul social al bătrânilor. Vârstnicii sunt respectați, ascultați și implicați în viața comunității. Munca fizică, mersul pe jos, alimentația sezonieră și coeziunea socială creează un cadru favorabil unei vieți îndelungate.

Elemente-cheie:

• respect profund pentru bătrâni (rol social activ)
• viață comunitară intensă (biserică, vecini, familie extinsă)
• alimentație tradițională, sezonieră
• mers pe jos zilnic, muncă agricolă

Particularitate:

• consum regulat, dar moderat, de alcool tradițional (horincă) - paradox similar cu vinul din Sardinia

3. Bucovina rurală

Posturile religioase, mesele regulate și viața ordonată au efecte reale asupra sănătății metabolice. Bucovina seamănă, din acest punct de vedere, cu zonele albastre mediteraneene: perioade de alimentație preponderent vegetală, ritm calm și un puternic sentiment de apartenență.

Factori favorizanți:

• mese regulate, fără excese
• post alimentar (posturile religioase → efect metabolic real)
• stres redus, viață ordonată
• coeziune familială puternică

Observație importantă: Posturile ortodoxe funcționează similar cu dietele plant-based din Blue Zones.

4. Banatul montan

Posturile religioase, mesele regulate și viața ordonată au efecte reale asupra sănătății metabolice. Bucovina seamănă, din acest punct de vedere, cu zonele albastre mediteraneene: perioade de alimentație preponderent vegetală, ritm calm și un puternic sentiment de apartenență.

Avantaje:

• sate izolate, poluare minimă
• dietă mixtă, dar echilibrată
• activitate fizică zilnică
• influență central-europeană: disciplină, rutină