FOTO DOCUMENT | ASTĂZI: Aniversare la Alba Iulia. Se împlinesc 145 de ani de la deschiderea Gării CFR

Duminică se împlinesc 145 de ani de la înfiinţarea Gării CFR Alba Iulia. Pentru că istoria gării este relativ necunoscută publicului larg, vă prezentăm câteva dintre datele cele mai importante și reprezentative, atât pentru Gara CFR, cât și pentru întregul oraș Alba Iulia, locul ce avea să fie recunoscut drept Capitala Marii Uniri și Capitala Încoronării regilor Ferdinand și Maria.

În Alba Iulia, problema construirii unei căi ferate s-a pus abia în anul 1832, când, în cadrul sesiunilor Parlamentului de la Budapesta, Guvernul a prezentat „Legea Căilor Ferate”, prin care se stabilea ordinea în care vor fi construite primele 13 linii ferate din Ungaria. Calea ferată Szolnok-Arad-Sibiu, primul traseu ce urma să pătrundă în Transilvania, pe valea Mureșului, o zonă bogată în lemn, aur, sare și cărbune, „numai bună de exploatat”, apărea menționată la punctul 7.

În ianuarie 1849, în Parlamentul ungar, Istvan Szechenyi, Ministrul Comunicațiilor din acea vreme, a dat citire raportului privitor la „Construcția de căi ferate din Ungaria”, prin care se indica realizarea a 4 linii principale, printre care se afla și calea ferată Budapesta-Arad-Alba Iulia, cu ramura sa secundară Simeria-Petroșani. Tot în același raport se mai cerea și construcția a 8 linii secundare, printre care și Arad-Alba Iulia. Câțiva ani mai târziu, între 1850 și 1854, apar primele studii ale traseului CFR (ce urma să aibă și o ramură spre Alba Iulia), prin care inginerii au început să studieze variantele de traseu ale căilor ferate. Totul s-a discutat în cadrul Programului Imperial al Guvernului de la Viena, iar construcția viitoarei linii a fost încredințată firmei austriece Rotschild, care ulterior a abandonat proiectul. Doi ani mai târziu, în 1856, întregul proiect a fost preluat de Guvernul de la Budapesta, unde s-a constituit „Societatea Căilor Ferate din jurul Tisei” (SCF), ce cuprindea o rețea compusă din 6 linii, pe o lungime de 573 km.

În 1862, SCF, prin aprobarea Guvernului, face primele sondaje pe teren, în vederea construirii primei bucăți de cale ferată, de aproximativ 21 km, de la Curtici la Arad. După doi ani, în 1864, Guvernul de la Viena a aprobat construcția liniei Arad- Vințu de Jos -Sibiu, lucrările fiind încredințate companiei britanice „Edward Pickering”. Lucrările la linia căii ferate Arad-Simeria-Alba Iulia au fost demarate în august 1866, prin antrepriza fraților Klein, condusă de directorul Seppel.

Autoritățile locale din Deva au refuzat amplasarea coloniei muncitorești și a atelierelor de reparații pentru locomotive și vagoane în oraș, constructorii liniei fiind astfel forțați să le ridice pe un teren viran, de la marginea comunei Simeria Veche.

La 21 august 1868, circulația feroviară pe tronsonul Arad-Deva, 149 km, a fost deschisă, iar primul tren, remorcat de locomotiva 17-MAROS PORTA, a pornit din Arad la ora 9.00 și a ajuns la Deva la ora 13.00. În același an a avut loc și festivitatea de inaugurare oficială a căii ferate Arad – Alba Iulia, 211 km. Ulterior, liniile ferate Arad-Alba Iulia și Simeria-Petroșani au fost naționalizate de statul Austro-Ungar și au trecut în administrația Societăților Căilor Ferate Maghiare de Stat (M.A.V.), în timp ce Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania (E.E.V.) își înceta existența. Abia în 1919, la un an de la Marea Unire de la Alba Iulia, calea ferată Arad-Alba Iulia a intrat în exploatarea Direcției Generale C.F.R și a devenit proprietate a Statului Român, alături de alți 5000 de km de cale ferată, care au trebuit integrați.

În perioada interbelică nu s-au înregistrat evenimente majore în ceea ce privește gara din Alba Iulia, ci mai degrabă în Teiuș și Simeria, care erau noduri feroviare. Acestea au fost refăcute după război, iar unele linii au fost dublate, Arad-Alba iulia devenind „coloana vertebrală” a căilor ferate transilvane.

După anii 1950 nu s-au mai folosit locomotivele cu aburi, ci cele Diesel. În anii 1970 a fost dată în funcțiune prima porțiune electrificată a căii ferate Arad-Alba Iulia, iar în 1985, procesul de electrificare a luat sfârșit, trenurile ajungând la stadiul la care se află și astăzi.

Gara din Alba Iulia a fost de-a lungul vremurilor „martoră” la evenimente deosebite, care au marcat istoria acestei zone. Câteva dintre acestea se referă la Marea Unire din 1918 și la încoronarea Regilor Ferdinand și Maria, care i-au conferit o importanță aparte și a făcut ca Alba Iulia să rămână în sufletele românilor de pretutindeni.

Foto: arhivă Andrei Berinde