14 mai, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

La 14 mai este marcată, pe întreg cuprinsul României, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în amintirea faptelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Ziua a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de către autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

Iniţiativa instituirii unei astfel de zile a aparţinut unui grup de 34 de parlamentari PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi.

La data de 14 mai 1948, „au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, potrivit www.cdep.ro.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu, chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă, care a fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 16 mai 2017.

În 30 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Printre închisorile comuniste în care au fost închişi pentru o perioadă de timp sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără: Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti. Închisoarea de la Sighet este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a fost iniţiat în 1992 de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de preşedinte al Alianţei Civice, şi a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soţul său, scriitorul Romulus Rusan, şi cu o echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri, potrivit https://www.memorialsighet.ro/.

Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, ”cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă”. În 1998, Memorialul de la Sighet a ost declarat de Consiliul Europei printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului.

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul oraşului Aiud pe locul cunoscut drept „Râpa Robilor„, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc numit ”Calvarul Aiudului”. Întreaga lucrare îi înfăţişează pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc, şi are o înălţime de 18 metri, o lăţime de 6 metri şi o lungime de 27 de metri.

Numele celor morţi au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În interiorul monumentului a fost sfinţit Paraclisul, în anul 2000, de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.

La intrarea în Paraclis, este scris mesajul: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul găzduieşte o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălţate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste. Prin grija părintelui Iustin Pârvu, şi cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuţ, a fost ridicat în acest loc Schitul Înălţarea Sfintei Cruci pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc.

Arestarea episcopilor greco-catolici

Toți episcopii greco-catolici au fost arestați în anul 1948 și au ajuns în închisorile comuniste, decedând în aceste închisori sau în domiciliile obligatorii. Alături de episcopi, în acei ani ai dictaturii comuniste, au fost întemnițați foarte mulți preoți și credincioși ai Bisericii Greco-Catolice.

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu, Episcopul Ioan Suciu, Episcopul Tit Liviu Chinezu, au încetat din viaţă la închisoarea din Sighet. Episcopul Vasile Aftenie al Bucureştilor a încetat din viaţă la MAI Bucureşti. Episcopul Ioan Bălan, care a trecut prin penitenciarul de la Sighet, a încetat din viaţă în domiciliu obligatoriu. Episcopul Iuliu Hossu a încetat din viaţă tot în domiciliu obligatoriu, după ce a stat timp de 5 ani la închisoarea din Sighet. Preasfinția Sa Alexandru Rusu, Episcopul de Maramureş, a încetat din viaţă în închisoarea din Gherla, scrie e-communio.ro.

Acum doi ani, la Blaj, Sfântul Părinte Papa Francisc i-a beatificat pe cei șapte episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință.

Citește și DOCUMENTAR ALBA24: Cine sunt martirii greco-catolici beatificați de Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj

sursă: Agerpres