15 octombrie: 102 ani de la încoronarea suveranilor României Mari, Ferdinand și Maria, la Alba Iulia

15 octombrie: Anul acesta se împlinesc 102 ani de la încoronarea suveranilor României Mari, Ferdinand și Maria, la Alba Iulia. Acesta a fost unul dintre cele mai importante evenimente istorice desfășurate în Orașul Marii Uniri, fiind, de asemenea, de referință și pentru istoria națională.

După Marea Unire de la 1 decembrie 1918 era nevoie de un eveniment simbolic, care să reprezinte finalitatea proiectului politici al României Mari. Astfel, s-a născut ideea încoronării suveranilor României Mari, Ferdinand și Maria, la Alba Iulia. Evenimentul a avut loc la data de 15 octombrie 1922.

Locul încoronării nu a fost ales întâmplător

Membri comisiei de încoronare, însărcinată cu organizarea evenimentului, au ales Alba Iulia din mai multe considerente.

Alba Iulia era orașul în care Mihai Viteazu intrase învingător la data de 1 noimebrie 1599, iar la 1 decembrie 1918 peste o sută de mii de oameni fuseseră prezenți la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.

Vezi și VIDEO/DOCUMENTAR: Povestea Încoronării de la Alba Iulia din 1922. Imagini de atunci și lucruri neștiute despre regii României Mari

Printre membri comisiei de încoronare se numărau generalul Constantin Coandă (tatăl inventatorului Henri Coandă), Nicolae Titulescu (ministru de Finanțe), Octavian Goga (ministru al Cultelor și Artelor), viitorul patriarh Miron Cristea, istoricii Nicolae Iorga și Alexandru Lapedatu, compozitorul George Enescu și primarul orașului Alba Iulia, Aurel Sava, potrivit Historia.

Inițial, a existat propunerea ca ungerea regelui să fie făcută la biserica Mihai-Vodă din București, iar încoronarea propriu-zisă la Alba Iulia. Propunerea a fost refuzată de regele Ferdinand.

Familia regală a călătrorit la Alba Iulia cu trenul. Aceștia au urmat traseul pe care astăzi se află Bulevardul Încoroării, pătruzând în cetate prin Poarta a IV-a, fapt care i-a conferit edificiului denumirea de „Poarta Ferdinand”.

Catedrala Încoronării, cadrul simbolic al încoronării

Decizia de a construi lăcașul de cult în interiorul cetății bastionare a fost luată în urma propunerii făcute de Nicolae Iorga. Arhitectul responsabil de proiect a fost Victor Gheorghe Ștefănescu.

Piatra de temelie a catedralei a fost pusă în data de 28 martie 1921, a doua zi de Paște a acelui an. Lăcașul de cult îmbină arhitectura bizantină cu cea autohtonă, neo-brâncovenească. Arhitectul a avut drept inspirație biserica domnească de la Târgoviște.

Picturile de la interior poartă semnătura lui Costin Petrescu, care a fost responsabil și de marea frescă de la Ateneul Român.

Cele două picturi de la intrarea în naos, înfățișându-i pe suverani, au fost realizate după evenimentul istoric, în anul 1925.

Decizia îi aparține lui Costin Petrescu, care a dorit să redea în mod cât mai fidel înfățișarea regelui și a reginei în timpul evenimentului.

La eveniment au participat numeroase personalități europene

La ceremonialul încoronării nu au fost prezenți doar politicieni de prin rang din România, ci și personalități de nivel european.

Dintre aceștia îi putem aminti pe generalul francez Henri Mathias Berthelot, regele Iugoslaviei, Alexandru și viitorul rege al Regatului Unit, George al VI-lea.

15 octombrie: Orașul a fost pregătit intens pentru încoronare

Pe lângă construirea Catedralei Încoronării, la Alba Iulia au mai fost realizate o serie de proiecte pentru înfrumusețarea urbei.

În cadrul acestor pregătiri a fost construit Teatrul I. L. Caragiale, clădire care astăzi deservește Casa de Cultură a Studenților.

Tot atunci au avut loc o serie de lucrări care au transformat aspectul Sălii Unirii. A fost realizată intrarea impozantă dinspre Muzeul Național al Unirii.

La interior, pe spațiul din dreapta sălii au fost pictați Horea, Cloșca, Crișan, Avram Iancu, iar în cel din stânga: Iancu de Hunedoara, Matei Corvin, Petru Maior, apoi episcopii de la 1848, Șaguna și Lemeni. Operele aparțin tot lui Costin Petrescu.