Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

16 august: Sărbătoarea Sfinților martiri Brâncoveni. Domnitorul român care s-a sacrificat pentru credință

Publicat

La o zi după sărbătoarea Sfânta Maria Mare, creştinii ordocoşi îi prăznuiesc pe Sfinții Martiri Brâncoveni Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache. Pomenirea Brâncovenilor sacrificați pentru credință este trecută în Calendarul Creștin Ortodox 2021 pe data de 16 august.

Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariției Bibliei în limbă română, numită „de la București”, în anul 1688. Și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Muntenia, dar și din Transilvania.

A dat Bucureștiului o nouă Academie Domnească, transformând școală de la Sf. Sava în „colegiu public pentru pământeni și străini”, cu o programă asemănătoare instituțiilor de grad superior, potrivit crestinortodox.ro.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2021. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia se vor tipări numeroase cărți în limbile română, greaca, slavonă, georgiană și chiar arabă.

A ctitorit mai multe biserici și mânăstiri, între care: bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brancoveni, Biserică „Sf. Gheorghe Nou” din București, unde odihnesc sfintele sale moaște.

Sacrificiu pentru credința creștină

Pentru că a refuzat să se lepede de la credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache.

Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câțiva creștini și îngropate în mare taină într-o mânăstire din Halki, chiar lângă Țarigrad.

În jurul autenticității și paternității descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici și chiar procese, în care de partea lui Virgil Draghiceanu a fost încă de la început, printre mulți alții, și marele Nicolae Iorga.

Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache au fost declarați sfinți de către Biserică Ortodoxă Română.

Sunt sărbătoriți pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Tot la 16 august se face pomenirea Sfântului Iosif de la Văratec.

Citește și Sfânta Maria 2021: MESAJE și URĂRI pentru familie, colegi, prieteni. Pentru toți cei care-şi sărbătoresc ziua numelui

La 16 august este marcată Ziua Naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

Comemorarea martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor

La 24 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Au votat „pentru” 258 de deputaţi, iar 40 s-au abţinut. Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.

”În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi şi astăzi creştinii în lume se iluminează în roşu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia”, se arată în articolul 2 al legii.

Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii.

Articolul 5 prevede că în ziua de 16 august, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES pot difuza în acest sens cu prioritate emisiuni şi materiale informative.

Martiri pentru credință

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol.

Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni.

Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor. Cele două evenimente au fost aprobate la 29 octombrie 2012 de Sfântul Sinod al BOR, la propunerea patriarhului Daniel.

”Pentru conştiinţa creştină şi naţională a poporului român, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) este un simbol al dăruirii jertfelnice şi totale faţă de Dumnezeu şi de neamul românesc, un reper viu al curajului mărturisirii credinţei în Hristos şi al demnităţii naţionale”, se arăta în mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis cu acest prilej, menţionează site-ul Patriarhiei.

Constantin Brâncoveanu, un domn profund ataşat intereselor ţării şi ale neamului românesc întreg, după cum scria istoricul Nicolae Iorga, a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele lui Constantin Brâncoveanu), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni etc.

Constantin Brâncoveanu a fost şi un sprijinitor al ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman (lumea greacă, dar şi comunităţile din Asia Mică, Siria, Ierusalim sau Egipt).

De asemenea, după ce Habsburgii şi-au instaurat stăpânirea în Transilvania, Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii bisericii ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena.

Sprijinul său s-a manifestat prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.

sursă: Agerpres

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax