16 noiembrie: Sfântul Matei, sărbătorit de credincioși. Este considerat protectorul finanțelor și vămilor. Tradiții

Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei este sărbătorit în calendarul creştin ortodox la 16 noiembrie. Unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos şi unul dintre cei patru evanghelişti, Matei este considerat protectorul finanțelor și vămilor

Sfântul Matei locuia în Capernaum şi era vameş în vremea când Iisus Hristos propovăduia în ţinutul Galileii.

„Acest sfânt era fiul lui Alfeu şi frate cu Iacob, iar de către ceilalţi evanghelişti se numea Levi al lui Alfeu. Pentru aceea, vrând să acopere viaţa lui de vameş pentru cinstea apostoliei, l-au numit cu nume puţin cunoscut, adică Levi a lui Alfeu”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Matei în Evanghelia sa, scriind însă despre sine, din multă smerenie, arată pe faţă tuturor numele său şi povesteşte înaintea tuturor viaţa sa de mai înainte, neruşinându-se a-şi mărturisi păcatele sale.

Despre alegerea sa, Sfântul Evanghelist Matei spune: „Şi plecând Iisus de acolo, a văzut un om care şedea la vamă, cu numele Matei, şi i-a zis acestuia: Vino după Mine. Şi sculându-se, a mers după El”. (Matei cap. 9,9)

Din acea vreme Sfântul Apostol Matei s-a făcut ucenic şi următor al lui Hristos, potrivit Agerpres.

După primirea Sfântului Duh (în ziua Cincizecimii, la Ierusalim), a scris în limba aramaică una dintre cele patru Evanghelii ce alcătuiesc Noul Testament, aceasta fiind cea dintâi în ordine cronologică (anii 43-44).

„Iar după primirea Sfântului Duh, Sfântul Matei, mai înainte decât toţi ceilalţi evanghelişti, a scris Evanghelia în limba evreiască, pentru evreii care crezuseră, şi a scris-o după opt ani de la Înălţarea Domnului, propovăduind această Evanghelie prin multe ţări”. (Vieţile Sfinţilor)

A propovăduit Evanghelia în ţara sa, apoi în Parţia, Midia, Etiopia, vestind tuturor mântuirea prin Iisus Hristos. A suferit moarte martirică în Etiopia, fiind ars pe rug.

Sfântul Matei: tradiții și superstiții

Pe vremuri, fetele obişnuiau să meargă la fântâna din mijlocul satului, La cântatul cocoşului, aprindeau o lumânare şi o puneau pe margine.

Se spune că, pentru cele care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ.

În această zi, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.