30 noiembrie, Sfântul Andrei: Semnificații, tradiții și superstiții legate de ziua în care este prăznuit ocrotitorul României

Sfântul Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus și cunoscut drept „Ocrotitorul României” sau „Patronul spiritual al românilor”, este sărbătorit duminică, 30 noiembrie.

Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie, era frate al Sfântului Apostol Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona, potrivit crestinortodox.ro.

Vezi și MESAJE, FELICITĂRI și URĂRI de  SFÂNTUL  ANDREI 2025

Cei doi frați erau din Betsaida, pe malul Lacului Ghenizaret, în provincia Galileea. Au fost pescari alături de tatăl lor și ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul, ale cărui predici și îndemnuri la pocăință le-au urmat mult timp.

Când Sfântul Ioan Botezătorul L-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, despre care se spune că era Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, s-a dus după Hristos:

„Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru”. (Ioan 1; 38-40)

„După aceasta a aflat pe fratele său Petru, care se numea atunci Simon, şi a zis către dânsul: „Am aflat pe Mesia, Care se tălmăceşte Hristos” (Vieţile Sfinţilor)

Apostolul Andrei, lăsând toate, a urmat lui Hristos, mai înaintea celorlalţi apostoli, fiind chemat la învăţătura lui Hristos, pentru care s-a şi numit întâi chemat, scrie Agerpres.

În Ierusalim, Sfântul Apostolul Andrei a fost martor la patimile Mântuitorului Hristos, la răstignirea pe cruce şi la Învierea Sa.

Sfântul Andrei. Misiunea de creștinare a neamurilor

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Acestui întâi chemat, Sfântului Apostol Andrei i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

„Dar în cetăţile acestea nu umbla Sfântul Apostol Andrei aşa precum noi povestim pe scurt. Ci în fiecare cetate unde umbla, multe ispite şi multe împotriviri avea, dar, cu ajutorul lui Hristos, pe toate le biruia, fiindcă Hristos era apărătorul lui şi pe toate cele potrivnice le făcea lesnicioase.

Căci şi cu nebunia cea văzută a propovăduirii, biruia pe înţelepţii elinilor”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Apostol Andrei a avut sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

30 noiembrie, Sfântul Andrei. Sărbătoare cu cruce roșie și zi liberă

În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei.

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României, în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor, în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517 din 20 iulie 2012 al Preşedintelui României.

Această zi a fost instituită ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, în urma demersurilor repetate ale Bisericii Ortodoxe Române adresate Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României.

Tradiții și superstiții

Ziua de 30 noiembrie, când este celebrat Sfântul Andrei este una bogată în semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri.

Astfel, pentru a se feri de strigoii care vin pe pământ, românii pun usturoi la geamuri, uşi şi toate locurile prin care spiritele rele ar putea intra în casă, scrie Mediafax.

Nu doar locuinţele sunt protejate cu usturoi, ci şi grajdurile sau staulele în care se află animale. Pentru că strigoii nu vânează doar oameni ci şi animalele acestora şi provoacă pagubă.

Copiii sunt consideraţi ca fiind cei mai vulnerabili în faţa strigoilor, de aceea se zdrobeşte usturoi şi le este făcută cruce pe încheieturi cu acesta.

După Ziua Sfântului Andrei, usturoiul folosit pentru protejarea gospodăriei este dus la biserică, unde preotul îl sfinţeşte. Ulterior este zdrobit şi păstrat în casă, lângă icoana Sfântului Andrei şi folosit ca leac pe parcursul anului următor.

Tot pentru protejarea locuinţelor de spiritele rele care bântuie în această noapte, gospodinele obişnuiesc să întoarcă toate vasele şi cănile din casă cu capul în jos.

În ceea ce priveşte protecţia animalelor, în mâncarea care li se dă în această zi, se pune busuioc sfinţit şi câţiva stropi de agheasmă.

Fetele își pot vedea viitorul soț în noaptea de Sfântul Andrei

De asemenea, fetele tinere, nemăritate care doresc să afle cine le este sortit, aşteaptă cu nerăbdare noaptea de Sfântul Andrei.

Datorită puternicii încărcături mistice a acestei nopţi, tradiţia spune că dacă se respectă nişte ritualuri, fetele îl pot vedea pe cel cu care se vor căsători.

Un obicei este cel al turtei de Sfântul Andrei. Fetele trebuie să pregătească o plăcintă specială cu multă sare şi să o mănânce înainte de a se culca. Tradiţia spune că dacă se vor mărita în anul care urmează, îl vor visa pe viitorul mire că le va aduce un pahar cu apă pentru a-şi potoli setea.

Alt obicei este cel de a-şi pune un fir de busuioc sfinţit sub pernă şi a spune o rugăciune specială pentru Sfântul Andrei. În timpul nopţii le va veni în vis ursitul.

Tot de Sfântul Andrei, fetele îşi pot vedea viitorul soţ în oglindă. Ele trebuie să se aşeze între patru oglinzi, să ţină două lumânări în mână şi să se roage Sfântului să le arate viitorul.

În una dintre oglinzi li se vor arăta frânturi din viitorul lor şi cel alături de care îşi vor întemeia o familie.

O altă superstiţie spune că imaginea viitorului soţ poate apărea şi într-un pahar cu apă amplasat strategic în cenuşă şi în care se pune o verighetă sfinţită de preot în timpul tainei cununiei.

Ţinând o lumânare aprinsă în fiecare mână, ele trebuie să privească intens în paharul cu apă şi vor vedea chipul celui care le va duce în faţa altarului.

Tot pentru a-şi afla ursitul, fetele trebuie să întoarcă cu gura în jos o cană de lut nouă şi pe fundul acesteia să pună trei cărbuni încinşi.

Cât timp ard cărbunii, fetele trebuie să spună o incantaţie pentru Sfântul Andrei şi să rotească uşor cana.