Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ADMITERE LICEU 2019: REZULTATE REPARTIZARE computerizată în ALBA, publicate. Ultimele MEDII de intrare şi locuri libere


Publicat

elevi

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat vineri, 12 iulie, la ora 8.00, rezultatele admiterii la liceu 2019, după repartizarea computerizată. Prima zi de liceu va fi 9 septembrie 2019.

Potrivit statisticilor MEN, la admitere liceu în acest an au fost înscriși 1.781 de candidați din Alba. Au fost repartizați 1.695, iar 86 nu au fost repartizați pe locuri la liceu. Au rămas neocupate 97 de locuri din numărul total de 1.792 de locuri disponibile.

Vezi și TOP LICEE 2019 în ALBA, după repartizare computerizată. Cu ce medie s-a intrat la liceu în acest an

Înscrierea în clasa a IX-a în liceele de stat se face fără examen, pe baza mediei de admitere, care este media ponderată între media generală obținută la Evaluarea Națională (cu o pondere de 80%) și media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 20%).

AICI, rezultatele.

Vezi AICI LISTA candidaţilor admişi în Alba, ordinea mediei.

Vezi AICI LISTA candidaţilor admişi în Alba, în ordine alfabetică.

Vezi AICI lista cu locuri libere.

Vezi AICI LISTA candidaţilor din alte judeţe, admişi la licee din Alba.

Vezi AICI LISTA candidaților nerepartizați în ALBA.

Vezi și Ierarhia actualizată a candidaților din județul Alba, după rezultate finale la Evaluare Națională. Lista specializărilor

Locuri libere la licee după repartizare computerizată 2019 în Alba (în actualizare):

Cod specializare/ Liceu / Nivel /Profil / Specializare/ Locuri libere

108 – Colegiul National „Bethlen Gabor” Aiud – Liceal – Real – Matematică – Informatică – 2

135 – Colegiul Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir – Liceal – Tehnic – Mecanică – 3

136 – Liceul „Corneliu Medrea” Zlatna – Liceal – Resurse Naturale Si Protectia Mediului – Protecţia Mediului – 4

139 – Liceul „Horea, Closca și Crisan” Abrud – Liceal – Real – Matematică – Informatică – 2

140 – Liceul „Horea, Closca și Crisan” Abrud – Liceal – Tehnic – Mecanică – 2

147 – Liceul German Sebeș – Liceal – Umanist – Filologie – 4

148 – Liceul German Sebeș – Liceal – Real – Ştiinţe Ale Naturii – 7

153 – Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud – Liceal – Resurse Naturale Si Protectia Mediului – Agricultură – 7

156 – Liceul Tehnologic Aiud – Liceal – Tehnic – Mecanică – 13

162 – Liceul Tehnologic Silvic Cîmpeni – Liceal – Tehnic – Mecanică – 22

164 – Liceul Tehnologic Silvic Cîmpeni – Liceal – Resurse Naturale Si Protectia Mediului – Protecţia Mediului – 11

165 – Liceul Tehnologic Silvic Cîmpeni – Liceal – Resurse Naturale Si Protectia Mediului – Silvicultură – 7

170 – Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureș – Liceal – Umanist – Filologie – 5

171 – Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureș – Liceal – Real – Matematică – Informatică – 8

Situația ultimelor medii de intrare la licee din județul Alba (după repartizare computerizată – 12 iulie 2019) – în actualizare

ALBA IULIA

Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia

Matematică-Informatică 9,17 (9,15 în 2018)

Ştiinţe ale Naturii 9,30 (8,95 în 2018)

Ştiinţe Sociale 9,00 (8,88 în 2018)

Filologie – bilingv Engleză 8,73 (8,74 în 2018)

Filologie – bilingv Franceză 8,00 (7,78 în 2018)

Colegiul Naţional Militar “Mihai Viteazul” Alba Iulia

Matematică-Informatică –  8,16 (8,03 în 2018)

Colegiul Economic “Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia

Comerţ 7,29 (7,18 în 2018)

Economic 8,12 (8,11 în 2018)

Turism şi alimentaţie 7,42 (7,28 în 2018)

Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia

Chimie industrială 7,15 (6,52 în 2018)

Estetica şi igiena corpului omenesc 7,16 (6,71 în 2018)

Industrie textilă şi pielărie 6,76 (6,21 în 2018)

Materiale de construcţii 6,46 (5,96 în 2018)

Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” Alba Iulia

Electronică automatizări 5,97 (5,52 în 2018)

Electric (4,65 în 2018)

Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Sfântul Simion Ştefan” Alba Iulia

Filologie 7,41 (7,69 în 2018)

Ştiinţe sociale 8,06 (8,07 în 2018)

AIUD

Colegiul Naţional “Titu Maiorescu” Aiud

Matematică-informatică – intensiv engleză 8,64 (8,57 în 2018)

Ştiinţe ale Naturii 7,85 (7,58 în 2018)

Filologie-intensiv engleză 7,00 (7,61 în 2018)

Colegiul Naţional “Bethlen Gabor” Aiud

Matematică-informatică 6,54 (7,64 în 2018)

Ştiinţe ale naturii 6,62 (7,70 în 2018)

Liceul Tehnologic Aiud

Economic 4,73 (6,19 în 2018)

Electronică automatizări 2,95 (5,08 în 2018)

Liceul Tehnologic Agricol “Alexandru Borza” Ciumbrud

Resurse naturale şi protecţia mediului /Agricultură 2,91 (3,04 în 2018)

BLAJ

Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” Blaj

Matematică- Informatică 7,69 (4,44 în 2018)

Științe ale Naturii 8,46 (7,58 în 2018)

Filologie 7,32 (6,87 în 2018)

Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea” Blaj

Resurse naturale și protecția mediului/ Agricultură 5,86 (2,67 în 2018)

Economic 6,93 (6,13 în 2018)

SEBEȘ

Colegiul Naţional „Lucian Blaga” Sebeş

Matematică – Informatică 8,70 (8,68 în 2018)

Ştiinţe ale Naturii 8,31 (8,26 în 2018)

Ştiinţe Sociale 7,67 (7,73 în 2018)

Filologie – bilingv engleză 7,63 (7,83 în 2018)

Liceul German Sebeş

Ştiinţe ale naturii 5,25 (7,82 în 2018)

Filologie / Ştiinţe sociale 5,01 (4,45 în 2018)

Liceul Tehnologic Sebeș

Economic 7,19 (7,37 în 2018)

Comerț 6.80

Industrie textilă și pielărie 5,73

Mecanică 5,83

CUGIR

Colegiul Național „David Prodan” din Cugir

Matematică – Informatică 8,50 (8,51 în 2018)

Ştiinţe ale naturii 6,78 (6,47 în 2018)

Filologie 5,59 (4,47 în 2018)

Colegiul Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir

Economic 5,62 (5,69 în 2018)

Mecanică 2,80 (3,77 în 2018)

CÎMPENI

Colegiul Naţional „Avram Iancu” Cîmpeni

Matematică – Informatică 7,92 (8,38 în 2018)

Ştiinţe ale naturii 5,38 (7,53 în 2018)

Filologie – bilingv engleză 7,33 (7,49 în 2018)

Ştiinţe sociale – bilingv franceză 6,14 (6,85 în 2018)

Liceul Tehnologic Silvic Cîmpeni

Economic 3,03 (5,35 în 2018)

Mecanică 3,67

Protecția Mediului 4,75

Silvicultură 2,45

ABRUD

Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”

Matematică – Informatică 4,58 (6,83 în 2018)

Mecanică 3,09

Economic (4,58 în 2018)

Filologie (6,17 în 2018)

BAIA DE ARIEȘ

Liceul “Dr. Lazăr Chirilă” Baia de Arieş

Filologie 4,60 (5,24 în 2018)

Științe ale naturii 5,77 (6,38 în 2018)

ZLATNA

Liceul „Corneliu Medrea” Zlatna

Protecția Mediului 2,54

Ştiinţe ale naturii (5,04 în 2018)

Electronică automatizări (3,02 în 2018)

OCNA MUREȘ

Liceul Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureş

Matematică – Informatică 6,86 (6,86 în 2018)

Ştiinţe ale Naturii 4,93 (5,09 în 2018)

Filologie 3,13 (5,38 în 2018)

TEIUȘ

Liceul Teoretic Teiuş

Filologie 5,29 (4,28 în 2018)

Ştiinţe ale naturii 5,08 (3,63 în 2018)

Algoritmul de repartizare în licee 2019 prezentat de Ministerul Educației

”1. Repartizarea se face ordonând candidații în județul respectiv descrescător, după medii, încercându-se plasarea fiecărui candidat, începând de la cel cu media cea mai mare până la cel cu media cea mai mică, la una din opțiunile exprimate.
Ordonarea candidaților se face descrescător după mai multe criterii: media de admitere, media de evaluare națională, media generală de absolvire a claselor V-VIII, nota obținută la proba de limbă și literatura română din cadrul evaluării naționale, nota obținută la proba de matematică din cadrul evaluării naționale și nota obținută la proba de limbă maternă din cadrul evaluării naționale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoștințelor de limbă maternă, susținută conform prevederilor Art. 10, în cazul candidaților care solicită înscrierea la unități de învățământ cu predare în limba minorităților naționale.

Calculul mediei de admitere se face astfel:

MA=0,2 × ABS + 0,8 ×EN* unde:

MA este media de admitere

ABS este media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

EN* este media generală obținută la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a

Candidații care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și au susținut Evaluarea Națională la limba și literatura maternă respectivă pot opta pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă. În acest sens, părinții sau reprezentanții legali ai acestor candidați completează o declarație, semnată de părinte sau reprezentant legal şi de candidat, care însoțește fișa de înscriere în vederea repartizării computerizate. Aceşti candidați, care au optat pentru stabilirea mediei la evaluarea naţională fără a lua în calcul rezultatul la proba de limbă şi literatură maternă, nu pot fi înscriși în învăţământul liceal sau profesional în clase cu predare în limbile minorităților naționale

2. Când se ajunge la un candidat, se caută în lista sa de opțiuni prima opțiune validă la care există locuri libere.
Ordinea opțiunilor de pe fișă este prin urmare semnificativă, prima opțiune exprimată este luată în considerare înaintea celorlalte opțiuni.

Exemplu: se verifică prima opțiune a candidatului curent; în cazul în care opțiunea este validă și mai există locuri la această opțiune, este considerat admis la această opțiune și se trece la următorul candidat; altfel se verifică a doua opțiune de pe fișă etc.

O opțiune este invalidă dacă:

– codul opțiunii alese de candidat nu există

– opțiunea aleasă necesită dată proba la limba maternă sau modernă și candidatul nu a susținut-o

– opțiunea aleasă este cu predare în limba maternă iar candidatul care a susținut Evaluarea Națională cu probă de limba maternă a optat pentru calculul mediei de Evaluare fără a lua în considerare nota de la proba de limba maternă

3. În cazul în care candidatul nu are loc la nici una din opțiunile exprimate pe fișă el rămâne nerepartizat în această sesiune de admitere și va trebui să participe la o sesiune ulterioară organizată numai pe locurile rămase libere în această sesiune.
Situația poate apare în cazul în care candidatul nu a exprimat suficiente opțiuni, opțiunile exprimate de el fiind ocupate înaintea lui de alți candidați care au medii mai mari.
Se recomandă prin urmare completarea fișei cu un număr suficient de opțiuni pentru ca această situație să nu apară.

Numărul total de locuri la licee este suficient pentru ca toți candidații să fie repartizați, dacă își exprimă opțiuni suficiente și realiste.

Observați că nu poate exista situația în care un candidat să fie declarat nerepartizat, iar la una din opțiunile exprimate de el să fi fost repartizat un alt candidat cu medie mai mică decât el”.

Potrivit edupedu.ro, dacă doi candidați au medii de admitere la liceu egale, atunci vor fi departajați folosind, în ordine, următoarele criterii:

a) media generală obținută la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a

b) media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a

c) nota obținută la proba de limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale

d) nota obținută la proba de matematică din cadrul Evaluării Naționale

e) nota obținută la proba de limbă maternă din cadrul Evaluării Naționale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoștințelor de limbă maternă, în cazul candidaților care solicită înscrierea la unități de învățământ cu predare în limba minorităților naționale

Metodologia prevede că, în cazul în care la un liceu, pe ultimul loc, există candidați cu opțiunea exprimată pentru acel liceu și au mediile de admitere egale, precum și toate mediile de mai sus egale, atunci toți acești candidați sunt declarați admiși la opțiunea solicitată.

CALENDAR ADMITERE LICEU 2019:

12 iulie 2019: repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2019 – 2020

12 iulie 2019: comunicarea rezultatelor candidaților repartizați în învățământul liceal de stat, conform procedurii stabilite de Comisia Națională de Admitere; afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial a listei cu locurile neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti

15-18 iulie 2019: depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi

18 iulie 2019: transmiterea de către unităţile de învăţământul liceal de stat a situaţiei locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaţilor admişi în această etapă de admitere

19, 22 şi 23 iulie 2019: rezolvarea de către comisia judeţeană de admitere/a municipiului Bucureşti a situaţiilor speciale apărute după etapa de repartizare computerizată. Repartizarea candidaţilor care nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen şi a candidaţilor care nu au participat sau au participat, dar nu au fost repartizați în etapa repartizării computerizate

Admiterea candidaţilor pentru învăţământul seral şi pentru cel cu frecvenţă redusă

15-18 iulie 2019: înscrierea la învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă a candidaţilor din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2019 – 2020

19, 22 şi 23 iulie 2019: repartizarea candidaţilor din seriile anterioare care au împlinit vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2019 – 2020 pe locurile de la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă.

A doua etapă de admitere în învăţământul liceal de stat, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2019 – 2020

23 iulie 2019: afişarea situației locurilor rămase libere, a locului de desfăşurare şi a graficului probelor de aptitudini sau de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă ori maternă

24-25 iulie 2019: înscrierea candidaţilor la liceele care organizează probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă

26 şi 29 iulie 2019: desfăşurarea probelor de aptitudini sau de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă

24-30 iulie 2019: primirea cererilor de înscriere a absolvenților clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartizaţi în etapa anterioară, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapei anterioare

31 iulie-1 august 2019: repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a care nu au participat sau nu au fost repartizaţi în etapa anterioară, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapei anterioare, utilizând aplicația informatică centralizată

1 august 2019: transmiterea către Centrul Naţional de Admitere a rezultatelor repartizării prin confirmarea încheierii operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA. Variații mari de temperatură și câteva ploi și furtuni. Prognoza meteo pe zile și localități, 6-12 iulie

Publicat

Vor fi variații mari de temperatură, săptămâna viitoare, în județul Alba. Dacă luni sunt anunțate maxime de 29 de grade Celsius, miercuri vor fi doar 20 de grade la Alba Iulia.

Vor fi și ploi și furtuni, în următoarele două zile, apoi se mai înseninează. În weekend, vremea se va încălzi din nou.

La munte, maximele vor fi între 11 și 19 grade la Oașa și 15-24 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în săptămâna 6-12 iulie, în localități din județul Alba:

Luni, 6 iulie

Alba Iulia: minime de 18 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Sebeș: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtuni

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; averse/ furtuni

Oaşa: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/ furtuni

Aiud: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Blaj: minime de 17 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Ocna Mureş: minime de 18 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; furtuni

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Abrud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtuni

Cîmpeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; furtuni

Arieşeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; furtuni

Cugir: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtuni

Marți, 7 iulie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Șugag: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; ploi

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; ploi

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploi

Zlatna: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; ploi

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; ploi

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; ploi

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploi

Miercuri, 8 iulie

Alba Iulia: minime de 13 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 9 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 11 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 6 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Joi, 9 iulie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Șugag: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Oaşa: minime de 11 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; predominant însorit

Vineri, 10 iulie

Alba Iulia: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 13 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; posibil aversă

Oaşa: minime de 14 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă

Aiud: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; însorit

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; însorit

Ocna Mureş: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 15 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de 13 grade Celsius, maxime de 21 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 15 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Sâmbătă, 11 iulie

Alba Iulia: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Sebeș: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Șugag: minime de 14 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploaie scurtă

Oaşa: minime de 14 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; posibil aversă/furtună

Aiud: minime 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Blaj: minime de 16 grade Celsius, maxime de 29 grade Celsius; soare

Ocna Mureş: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Zlatna: minime de 18 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Abrud: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; soare

Cîmpeni: minime de 18 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; soare

Arieşeni: minime de 16 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; aversă/furtună

Cugir: minime de 16 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; soare

Duminică, 12 iulie

Alba Iulia: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; ploaie/furtună

Sebeș: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtună

Șugag: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Oaşa: minime de 6 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; aversă/furtună

Aiud: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Blaj: minime de 15 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; furtuni

Ocna Mureş: minime de 14 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; ploaie/furtună

Zlatna: minime de 8 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; averse/furtuni

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; perioade de ploaie

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; perioade de ploaie

Arieşeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; averse/furtuni

Cugir: minime de 14 grade Celsius, maxime de 28 grade Celsius; furtună

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Statuia lui Liber Pater, însoțit de Pan: Povestea uneia dintre cele mai frumoase vestigii ale antichității romane la Alba Iulia

Publicat

Una dintre cele mai frumoase piese din perioada antichității romane, aflate în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, este o statuetă reprezentându-l pe Liber Pater, însoțit de Pan și de o panteră.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Unirii, grupul statuar a fost descoperit în anii 1989 şi 1990 de către arheologul Alexandru Diaconescu, în partea de nord-vest a coloniei Aurelia Apulensis (actualmente cartierul Partoş), în cursul unor săpături sistematice, care au dus la dezvelirea a unui complex de cult dedicat zeului vegetaţiei şi viţei de vie.

În antichitate statueta fusese spartă în 34 de bucăţi. Specialiștii muzeului spun cp alături de ea mai zăceau alte trei statuete ale aceluiaşi Liber Pater, două reliefuri, precum şi o placă cu o inscripţie pentru acelaşi zeu.

Toate fuseseră sparte intenţionat, probabil de către primii creştini, care după „retragerea aureliană” şi prăbuşirea autorităţii publice, au profitat pentru a se război cu „idolii păgâni”.

În următorii doi ani laboratorul zonal din Cluj a efectuat restaurarea pro bono a grupului statuar. Fragmentele au fost treptat curăţite de depunerile calcaroase, care afectaseră cam jumătate din suprafaţa sculpturală.

În urma tratamentului de specialitate s-a constatat că unele zone fuseseră lăsate intenţionat uşor rugoase, pe când altele (cum ar fi chipul şi corpul lui Liber Pater) au fost atent lustruite.

În plus, la microscop s-au descoperit urme de vopsea pe buze, la păr şi la frunzele bastonului. Obiceiul lustruirii şi vopsirii este bine documentat şi în epoca romană.

De altfel grupul a fost realizat ex uno lapide, dintr-un singur bloc de piatră, ceea ce era o dovadă de maximă virtuozitate din partea sculptorului, mai ales dată fiind complexitatea pozei.

Zeul vegetaţiei este aproape nud, purtând doar o piele de ţap, nebris, înnodată pe umărul drept. Pe cap el are o cunună de iederă cu fructele sale (korymboi), care completează o coafură cu coc la spate, de unde se preling pe umeri două meşe răsucite şi ondulate.

El se sprijină cu mâna stângă de toiagul învelit în iederă, thyrsos, iar în dreapta ţine vasul specific cu două toarte pentru băut vin, kantharos.

Poziţia sa este deosebit de elegantă, având greutatea pe piciorul drept, iar membrul inferior stâng, fiind neangajat, este flexat, astfel încât călcâiul piciorului este ridicat de pe sol, ca şi cum personajul ar fi pe cale de a păşi înainte. În consecinţă linia şoldurilor este oblică, iar cea a umerilor urmează o înclinaţie inversă.

Poziţia membrelor se contrabalansează reciproc, celui inferior drept, tensionat pentru a susţine greutatea corporală, i se opune în cruce membrul superior stâng folosit pentu a se sprijini de thyrsos. Invers, membrul inferior stâng, elegant flexat, este contabalansat de dreapta îndoită din cot.

Această postură era numită în antichitate „chiasma”, căci se înscrie în litera grecească „X” (chi).

Compoziţia este închisă de capul întors spre dreapta şi uşor înclinat în faţă. În consecinţă, linia imaginară care uneşte fruntea cu piciorul stâng are un traicet în formă de „S”.

Această ponderaţie, caracterizată de un echilibru dinamic, a fost introdusă de sculptorul clasic Polyklet (a doua jumătate a sec. V a. Chr.). În schimb modelajul este inspirat de stilul lui Praxitelles (mijlocul sec. IV a. Chr.), cu forme juvenile şi o carnaţie molatecă, specifică acestui zeu adolescentin.

De asemenea chipul zeului este delicat, de o mare seninătate, cu o privire visătoare (vultor umidus).

În mod firesc, urmând privirea zeului, atenţia ţi se mută la dreapta grupului, unde descoperi că Liber Pater se amuză tachinând o panteră, căreia îi toarnă vin din kantharos.

”Acest joc al unor zei uşor plictisiţi de nemurirea lor este iarăşi o trăsătură specifică sculpturii clasice târzii de inspiraţie praxiteliană.

În fine, atenţia privitorului se mută în cealaltă parte, unde el descoperă un alt aspect anecdotic. Zeul vinului este flancat de „generalul” său, Pan, cel care stârneşte „panica” printre duşmani şi care conducea alaiul triumfal, thyassos.

Conform mitului, în acest fel Dionysos a introdus cultura viţei de vie din Africa şi până în India. Acest adaus este o contribuţie a epocii elenistice, ceea ce face din grupul apulens un produs eclectic”, potrivit arheologilor.

În concluzie, acest grup statuar, de o mare valoare artistică, a fost realizat într-un atelier micro-asiatic (probabil Dokimon, din Phrigia) în prima jumătate a sec. II p. Chr., unde tradiţia sculpturală greacă era încă vie.

După unele reparaţii el a ajuns să fie dedicat câteva decenii mai târziu în sanctuarul de sec. III din colonia Aurelia Apulensis.

Arheologul Alexandru Diaconescu, despre Liber Pater

Arheologul conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca este cel care a descoperit statueta pe teritoriul anticului Apulum.

„Statueta a fost cioplită din marmură de Aphion, în centrul Asiei Mici, în Frigia, unde exista un mare atelier de scupltură si unde tradiţia artei clasice era încă vie la începutul secolului al II-lea.

Statuia a fost cioplită probabil în vremea împăratului Hadrian, deci la începutul epocii Antonine. Ulterior a ajuns în Dacia, devenind parte din sanctuarul lui Liber Pater din Apulum, din Colonia Aurelia Apulensis, în Partoş, în cursul secolului al III-lea.

Sanctuarul a funcţionat în secolul al III-lea, iar, după abandonarea sanctuarului, acesta a fost vandalizat de creştini. Acolo a fost probabil o grădină, unde într-o firidă era expusă această statuie, probabil cu inscripţia pertinentă a lui Aurelius Renatus şi un altar de piatră de care au fost zdrobite celelalte 7 statuete din ansamblu”.

Cum a găsit statueta

„Era în 1989, 1 octombrie, ultima zi de săpătură.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate