Ajunul Bobotezei 2023. Superstiții, tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să faci pentru a atrage norocul tot timpul anului

Pe 5 ianuarie, în calendarul ortodox 2023 este ajunul Bobotezei, o zi încărcată de tradiții și obiceiuri. Datinile spun că cine respectă tradițiile în ziua în care se alungă spiritele rele va avea noroc tot anul, iar fetele tinere și necăsătorite își vor putea afla ursitul. 

Ajunul Bobotezei, zi de post negru – nu se mănâncă şi nu se bea nimic

Ziua premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în ajunul Bobotezei se ajunează total. Sfântul Sava, în Tipicul său spune referitor la ajunul Botezului Domnului: „se cuvine să știm dacă se va întâmpla Ajunul Arătării lui Dumnezeu duminica sau sâmbăta nu este post negru”.

Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi.

De asemenea, în Ajunul Bobotezei, potrivit învățăturilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, liturghie care provine, ca formă, din Liturghia Antiohiană, pe care Sfântul Vasile cel Mare a rescris-o la sfârșitul secolului al IV-lea. În continuare, tot în Ajun, după oficierea Sfintei Liturghii se săvârșește Sfințirea cea Mare a Apei sau Sfânta Aghiasmă care se face de două ori pe an: în ajunul Bobotezei și în ziua Praznicului însuși, la Sărbătoarea Botezului Domnului.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august. În tradiţia ortodoxă, ajunul Bobotezei este zi de post, şi se spune că cel care va posti în această zi va avea noroc tot anul.

Ajunul Bobotezei, ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta

Potrivit tradiției, ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă. Obiceiul sfintirii caselor în Ajunul Bobotezei de către preoți este o înnoire a sfințeniei care trebuie să pătrundă în casele și în sufletele noastre, fiind o pregustare a marelui praznic al Bobotezei, susțin preoții.

Vizita slujitorior Bisericii la casele credinciosilor are și un scop pastoral-misionar. Sărbătoarea Bobotezei reprezintă un prilej aparte, deosebit, am putea spune, pentru că fiecare dintre preoți să-și viziteze credincioșii, pe lângă alte vizite pe care le fac în cursul anului bisericesc.

Această vizită este de fapt sfințirea caselor, a familiilor, a locurilor în care fiecare dintre credincioșii noștri își petrec mare parte din viață. Este un moment pe care credincioșii îl așteaptă cu o mare bucurie, având în sufletul lor credința că prin această primire a preotului se primește de fapt Biserica lui Hristos. Fiecare casă devine un Iordan al Botezului și al Epifaniei Domnului.

Biserica are în rânduiala sa două slujbe distincte pentru sfințirea caselor credincioșilor, care nu se exclud una pe alta, ci se completează reciproc. Prima rânduială este stropirea caselor cu Aghiasma Mare în ajunul Bobotezei. La fel de importantă este cea de a doua rânduială și anume slujba sfeștaniei sau a aghiasmei mici care se săvârșește la mutarea în casă nouă și apoi se repetă în fiecare an sau chiar mai des atunci când lucrarea răului se face simțită în vreun fel în casă.

Ajunul Bobotezei, ritualuri de aflare a destinului

Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se împlinesc ritualuri de aflare a destinului. Fetele nemăritate îi cer preotului un fir de busuioc sfințit, plantă cu puteri magice. Dacă vor să-și afle destinul, acestea trebuie să postească, să se roage și să pună sub pernă firul de busuioc, pentru a-și visa ursitul.

Tradiția este răspândită în multe zone din țară, fiind împlinită de fiecare tânără care vrea să știe cu cine se va căsători. De asemenea, un obicei vechi spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei sau pe pervazul geamului, iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

Fetele pregătesc în ajunul Bobotezei o turtă din făină sărată cu apă, iar bărbatul care le va aduce în vis o cană cu apă, să le potolească setea, este ursitul lor.

De asemenea, pentru a-și visa alesul fetele trebuie să își lege pe degetul inelar un fir de mătase roșie și unul de busuioc cu care să doarmă la mână.

Se spune că fetele care vor aluneca și vor cădea pe gheață în ajunul Bobotezei se vor mărita cu siguranță în acest nou an.

Ajunul Bobotezei, masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului

Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment.

Se spune că la masa în familie din ajunul Bobotezei gazda trebuie să pună sub fața de masă fân sau otavă, care la sfârșitul serii se dă de mâncare animalelor domestice. Pe lângă asta, în fiecare colț al mesei trebuie așezați patru bulgări de sare care aduc noroc și îi feresc pe cei prezenți de ghinioane și neplăceri.

Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare:

1. colivă
2. bob fiert
3. fiertură de prune sau perje afumate
4. sarmale umplute cu crupe / sarmale cu păsat (de post)
5. bors de „burechiușe” sau „urechiușele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci
6. borş de pește
7. pește prăjit
8. „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră
9. plăcinte / prăjitură cu mac
10. piftie
11. cozonac
12. tort de Sf. Ioan

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă”.

Ajunul Bobotezei – tradiții populare

Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat.

De ajun nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.

În ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. De asemenea, nu se lasă rufe pe sârmă în Ajun de Bobotează. Există superstiții potrivit cărora spiritele rele alungate de preoți se opresc în gospodăriile oamenilor și se ascund printre haine.

Nu este bine nici să aruncați resturile de la mâncare, căci veți face risipă tot anul. Hrana rămasă se dă la animale, astfel încât acestea să fie sănătoase până la finalul lui 2023.

Tot în ajunul sărbătorii, e bine să nu vă certaţi între voi, în familie, şi să nu vă pedepsiţi copiii, căci în caz contrar aşa o veţi ţine tot anul.

Dacă în dimineata de 5 ianuarie e brumă pe pomi, vor fi poame multe și bune. Dacă picură din streașină, va fi o vară ploioasă.

Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

Dacă preotului îi va scârțâii zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat și rodnic.

În ajunul Bobotezei, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi 2021, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.

sursa: basilica.ro, creștinortodox.ro