Alba Iulia, între a fi Capitala Culturală sau Capitala Vrăjelilor Electorale. S-a așternut praful peste cel mai curajos proiect al albaiulienilor?

În timp ce Clujul face pași importanți pentru obținerea statutului de Capitală Culturală Europeană, la Alba Iulia, grupul de inițiativă constituit special pentru acest deziderat a intrat în toropeală. După campania de la locale s-a așternut liniștea peste toate planurile prin care politicienii locali ne convingeau că trăim în ceva mai mult decât un orășel de provincie, în care s-a găsit un motiv bun pentru a scoate de la bugetul Europei niște zeci de milioane de euro, la care și noi contribuim din greu.

Dacă la Cluj s-a găsit o cale de mijloc prin care actorii din politică să facă front comun și să implice, mai apoi, o grămadă de instituții, la Alba Iulia, în timp ce unii se făceau că stau cu fața, iar ceilalți și-au arătat de la început spatele , ideea de Capitală Culturală a fost ștearsă cu buretele din mintea politicienilor, atât de repede, încât nici nu am avut timp să ne dăm seama.

Cel mai curajos deziderat la care a îndrăznit să țintească vreun albaiulian vreodată este, se pare, sortit eșecului, înainte de a se fi făcut primii pași, iar în timp ce la Cluj se aștern planuri pe hârtie, la noi s-a așternut liniștea. Inițiatorii proiectului de la Cluj-Napoca sunt conștienți că „unde-s doi” sau chiar mai mulți, „puterea crește” așa că  au continuat demersurile pentru atragerea de parteneri, iar primele rezultate au și apărut.

La Cluj se aștern planuri, la Alba Iulia se povestesc

Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean vrea să se alăture oficial federaţiei care reuneşte celelalte structuri similare din ţară, dar şi organizaţiei care gestionează candidatura oraşului la titlul de „Capitală Culturală Europeană”.

Potrivit planurilor anunţate în februarie, cu ocazia lansării asociaţiei, printre primele măsuri care vor fi iniţiate prin noua structură se vor număra sincronizarea orarelor muzeelor, pentru o ofertă mai atractivă pentru potenţialii turişti.

Clujenii au conștientizat rapid că marea miză pentru economia locală în următorii ani şi, mai ales, pentru operatorii din domeniul turismului rămâne însă câştigarea pentru Cluj a titlului de Capitală Culturală Europeană. „Turismul vine cu activităţi conexe celor culturale: va fi nevoie de cazări, de programe turistice, de oferte de excursii” explica Martin Bikfalvi, preşedintele APDTC, iniţiativa de asociere la pregătirea candidaturii Clujului.

La Alba Iulia, în schimb, planurile „bat pasul pe loc”. Și spunem totuși că totuși „bat” pentru că ultima zvâcnire pe care au avut-o inițiatorii comitetului de inițiativă pentru Alba Iulia „Capitală Culturală în 2020” a fost în iunie, imediat după alegeri. Impulsionați încă de avântul competiției de la locale, aceștia au anunțat public că intenționează să continue demersurile și că solicită din nou sprijinul autorităților publice locale și județene să se implice.

Alba Iulia – Capitală Culturală sau Capitala Vrăjelilor Electorale?

„Suntem bucuroși că locuitorii județului Alba s-au prezentat la urne în procent de peste 60% ,ceea ce înseamnă că indiferența, absenteismul și noncombatul de natură civică sunt înlocuite cu atitudini pozitive, atitudini responsabile, legate de viitorul acestor meleaguri. Sub aceste auspicii, noi, membrii comitetului de inițiativă, trebuie să reluăm activitățile legate de viitorul european al municipiului nostru. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, cetățenii municipiului Alba Iulia sunt datori față de noile generații în a le deschide noi perspective, noi posibilități de afirmare, noi idealuri. Toate acestea sunt legate de perspectiva evoluției europene a României și bineînţeles a județului nostru. Astfel, suntem datori cu toții să depunem toate eforturile pentru a înfăptui aceste aspirații. Ne mai despart numai un an și câteva luni până la depunerea dosarului de evaluare, iar eforturile noastre conjugate trebuie să asigure realizarea unor propuneri care să se confrunte cu cele formulate de cetățenii unor oraşe ca Timișoara și Cluj” erau ultimele cuvinte pline de substrat ale celor care, cel puțin declarativ, cred cu tărie în acest deziderat.

De atunci și până acum s-a asternut liniștea. Nu știm dacă președintele CJ Alba sau primarul Mircea Hava au răspuns invitației lui Florin Roman, președintele comitetului de inițiativă sau dacă au mai existat și alte asemenea invitații, dar cert este că, în aceste condiții, cel puțin din exterior, scopul (cu sau fără mijloacele necesare) ni se pare tot mai greu de atins.