Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia luptă cu Timişoara, Cluj şi Iaşi pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Află ce au făcut până acum


Publicat

Alba Iulia s-a lansat în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Avem chiar şi un comitet de iniţiativă, ne promovăm intens pe Facebook, împărţim fluturaşi şi ne facem planuri despre ce atuuri am avea faţă de celelalte trei municipii (Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi) cu care ne vom lupta în competiţia internă pentru a alege oraşul a cărui candidatură va fi trimisă la Bruxelles (până în 2014).


Dar unde se poziţionează oare Alba Iulia în această competiţie? Din dorinţa de a deveni timp de un an un pol cultural pentru Europa, Timişoara, Clujul şi Iaşiul şi-au anunţat candidatura încă din 2010, în timp ce Alba Iulia a prins curaj să facă oficial acest anunţ abia spre sfârşitul verii anului 2011. Am pierdut startul, dar avem oare capacitatea şi atuurile necesare pentru a recupera timpul pierdut? Unde ne poziţionăm noi, comparativ cu marile oraşe cu care ne „batem”?

La o simplă căutare pe Google, primul feedback primit a fost acela că, în majoritatea articolelor publicate pe această temă (cel mai recent în 10 octombrie), Alba Iulia nu apărea pe lista oraşelor care şi-au anunţat intenţia de a candida pentru titlul de capitală culturală europeană. Există în schimb numeroase materiale şi analize referitoare la şansele pe care Timişoara, Iaşi sau Cluj Napoca le au în această competiţie. Aşa cum spuneam, avem un dezavantaj al timpului pe care rămâne de văzut dacă îl vom putea recupera.

Cine a dat startul acestei competiţii

Competiţia oficială a fost lansată în 25 ianuarie 2010, când primarul urbei bănăţene afirma că Timişoara îşi depune candidatura şi are intenţii foarte serioase în privinţa obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană a anului 2020. Două luni mai târziu a apărut şi replica Clujului, care şi-a anunţat propria candidatură. Încă de atunci, primarul oraşului anunţa crearea unui grup de iniţiativă. Puţin mai timid, Iaşiul a urmat exemplul celor două oraşe şi şi-a anunţat intrarea în cursă.

În timp ce internetul colcăie de planuri şi asocieri privind transformarea celor trei oraşe în candidatele perfecte pentru această titulatură, în Alba Iulia încă se mai încearcă să se cadă la pace privind intenţiile nonpolitice ale iniţiatorilor acestui proiect. În martie 20011, deci la mai bine de un an de când Timişoara şi-a ridicat privirea spre orizonturi europene, în municipiul nostru a răsărit ideea aderării la acest ideal „cât se poate de realizabil”. Ne-am adunat laolaltă şi am format şi noi, ca toţi aspiranţii, un comitet de iniţiativă, un cont pe Facebook, am parfumat maşinile albaiulienilor cu odorizante cu iz de capitală culturală şi am făcut un pas în faţă.

De aici şi până în 2014 ne mai despart câţiva ani, poate prea puţini, pentru a reuşi să urcăm în ochii noştri, în ochii românilor şi, nu în ultimul rând, în ochii europenilor şi de aduce în Alba Iulia cultura ca pe o manifestare continuă şi nu doar aşa, ocazional, umpluturi de sfârşit de săptămână. Fără a intra în prea multe detalii despre ce avem sau ce nu avem pentru a deveni capitală culturală europeană, poate ar fi util, instructiv şi poate chiar descurajant să aruncăm o privire şi în „grădina” vecinilor, pentru a vedea cum se  pregătesc ei pentru această competiţie şi care sunt aşii pe care îşi propun să îi scoată din mânecă.

Cluj Napoca – Capitală Culturală Europeană în 2020

Din martie 2010 şi până în prezent, Cluj Napoca a fost surprins într-o forfotă continuă. Bătălia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană înseamnă, în opinia arhitectului Ionel Vitoc, omul cu ideea, un motiv de bucurie deoarece instituţiile se mişcă, oamenii se mişcă, iar Clujul se află într-un proces de fierbere productivă.

Anul 2020 este momentul în care va fi predată ştafeta, când rodul muncii depuse în aceşti ani premergători va deveni vizibil, iar Clujul va fi văzut la nivel internaţional.

În Cluj, administraţia locală este cea care coordonează această acţiune, iar în acest sens au fost trasate şi obiectivele care vor trebui musai realizate: Parcul Central, Centrul Cultural Transilvania, centurile ocolitoare, modernizarea aeroportului. Clujul se mai laudă cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul de Film „Comedy” şi altele.

Clujul este şi al doilea centru universitar ca mărime din România şi este un puternic centru financiar al ţării, iar poziţia de “capitală a Transilvaniei” i-a conferit multe avantaje de-a lungul timpului. Mai mult decât atât, administraţia a finalizat deja lucrările la centura oraşului, traficul greu deja merge din Turda pe autostrada ce iese la Gilău, va fi modernizat Parcul Central şi se va construi o locaţie modernă pentru Filarmonică.

Cireaşa de pe tort îl reprezintă grupul de iniţiativă alcătuit din 40 de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi de cultură – “Asociaţia Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană”. Pentru conturarea acestei idei, iniţiatorii proiectului au solicitat sprijin din partea cluburilor Lions şi Rotary, iar apoi Uniunii Universităţilor Clujene, deoarece, în opinia acestora, universitatea e brandul Clujului.

Pentru a se asigura de reuşita acestor demersuri şi de a atrage câţi mai mulţi susţinători, Cluj Napoca a apelat şi la practici mai puţin „ortodoxe”. Mai multe panouri publicitare au apărut din senin în centrul Timişoarei, Iaşului, Braşovului şi chiar în Bucureşti. La Timişoara, gestul Clujului a stârnit adevărate controverse în rândul administraţiei locale a municipiului de pe Bega. Sub sloganul „La pas prin oraşul Comoară – Cluj Napoca – inima Transilvaniei”, Clujul este promovat în zona zero a Timişoarei pentru a deveni Capitală Culturală în 2020, iar nimeni din Primăria Timişoara nu a ştiut ce reclamă va apărea pe acel panou.

Timişoara, oraşul regiunii cu 1001 de premiere

Acesta este sloganul sub care Timişoara vrea să obţină tilul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Ideea a aparţinut directorului Filarmonicii Banatul, Ioan Coriolan Garboni şi este în opinia multora una foarte potrivită. În urbea de pe Bega a fost asfaltată prima stradă din România, în 1895, tot la Timişoara s-a jucat şi primul meci de fotbal din ţară, în 25 iunie 1899 o altă premieră naţională a avut loc în 15 mai 1815, când a fost înfiinţată prima bibliotecă publica din România, iar tot la Timişoara a fost construită prima fabrică de bere din ţară. Timişoara a avut prima stradă iluminată electric din Europa şi primul tramvai tras de cai.

Cel mai european dintre oraşele României şi primul care a îndrăznit să spere la titlul de capitală culturală europeană, Timişoara este un candidat de temut pentru Alba Iulia. În ultimii 20 de ani, Timişoara a avut o creştere stabilă, situându-se pe locul doi la nivel naţional – după Bucureşti şi polarizând aproximativ 7,5% din valoarea totală a investiţiilor străine atrase în România de astăzi. Oraşul se laudă cu peste 60 de manifestări culturale de prestigiu, sub egida unor instituţii şi organizaţii culturale însemnate, dintre care menţionăm Festivalul Internaţional Timişoara Muzicală, Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii şi Tineri, Timişoara – Mica Vienă, Festivalul Plai sau „Săptămâna Cafenelelor Cafekultour”. Din perspectiva spaţiilor culturale convenţionale şi neconvenţionale, Timişoara are privilegiul unic în Europa de a beneficia de activitatea a trei teatre de stat: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat şi Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, în trei limbi diferite: română, germană şi maghiară. Caz unic în Europa, cele trei teatre îşi desfăşoară activitatea împreună cu Opera Naţională Română, în cadrul aceleiaşi clădiri istorice – Palatul Culturii.

Timişoara este oraşul cu cea mai întinsă arie protejată de monumente istorice din România, peste 14.000 de clădiri de patrimoniu, care, potrivit iniţiatorilor acestui proiect, vor intra într-un proces de modernizare şi reabilitare, iar autorităţile iau în considerare elaborarea unui Planul Urbanistic General al oraşului. Adoptând în anul 2008 conceptul „Timişoara Open Art City”, dimensiunea culturală îşi revendică unicitatea, în sensul în care actul artistic nu se mai desfăşoară ca un simplu eveniment, ci devine un program susţinut permanent şi prezentat comunităţii printr-o largă deschidere. Astfel, „Timişoara Open Art City” a devenit un brand cultural care promovează imaginea oraşului, nu numai în ţară, ci mai ales pe plan internaţional. La fel ca şi Alba Iulia, Cluj sau Iaşi, oraşul de pe Baga se promovează intens şi pe Facebook.

Menţionăm că singurul capitol la care Timişoara ar putea pierde este cel al infrastructurii. Oraşul stă destul de prost din acest punct de vedere, iar unul dintre motivele pentru care bijuteria de pe Bega nu şi-a recăpătat strălucirea de altădată are legătură cu faptul că primarul Gheorghe Ciuhandu, ţărănist declarat, nu a mai beneficiat în următoarele mandate de susţinerea politică.

Iaşiul se bucură de suţinerea primarului Sibiului, Klaus Johannis

Din punctul nostru de vedere, Iaşiul mai are mult de recuperat pentru a se ridica la nivel celorlalte două mari oraşe care au intrat în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Este într-adevăr un centru universitar prestigios, are conexiuni interjudeţene bune, dar pierde la capitolul infrastructură. Capitala Moldovei mai are ghinionul că nu a reuşit să atragă foarte mulţi investitori care să îşi deschidă afaceri în zonă. Chiar şi aşa, Iaşiul se bucură de sprijinul primarului Sibiului, Klaus Johannis, în această competiţie. Acesta a declarat recent că oferă sprijin tehnic pentru concretizarea acestui proiect, iar dată fiind experienţa de succes a Sibiului, susţinerea edilului nu este de neglijat. Johannis a declarat că, dacă oraşul va primi acest titlu, toată Moldova va avea de câştigat.

În afară de promovarea pe Facebook a Iaşiului ca şi Capitală Culturală Europeană în 2020 şi un video pe Youtube postat probabil de cineva care are încredere în atuurile oraşului,  nu am găsit foarte multe informaţii despre modalitatea în care administraţia moldoveană îşi pregăteşte candidatura.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÂMPENI

VIDEO CHEFI la CUȚITE: O antreprenoare din Arieșeni i-a impresionat pe jurați cu preparate tradiționale și un afrodisiac moțesc

Publicat

O antreprenoare din Arieșeni i-a impresionat pe jurații emisiunii „Chefi la cuțite” cu o rețetă specială. La ediția a 5-a din sezonul 9 aceasta a pregătit plăcinte pe lespede și drob de aur și le-a oferit celor trei jurați un „afrodisiac moțesc”. Concurenta a primit trei cuțite și șansa de-a merge mai departe, în sezonul 9 „Chefi la cuțite”.

În timp ce a pregătit plăcinte pe lespede și drob de aur, îmbrăcată în straie tradiționale, Cristina Nicola a dezvăluit numeroase detalii despre tradițiile și obiceiurile din Țara Moților. Potrivit acesteia, fiecare familie de moți are costume populare de la cei mai mici și până la cei mai mari.

Așezând cu grijă preparatele în farfurie, concurenta a așteptat apoi cu sufletul la gură verdictul dat de către cei trei jurați.

Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu au fost mai mult decât impresionați de ceea ce au descoperit în farfurii. Aceștia au încercat să își dea seama despre ce rețete este vorba și cine ar fi putut găti o astfel de mâncare.

Apoi, cei trei au degustat din paharele cu băutură, în care se afla „un afrodisiac moțesc”, așa cum a dezvăluit concurenta din culise.

Pentru preparatul său deosebit, concurenta a primit trei cuțite și șansa de-a merge mai departe, în sezonul 9 „Chefi la cuțite”

Cristina Nicola împreună cu soţul său au în Munţii Apuseni, la Arieşeni, un complex turistic. La plecare le ofereau turiştilor drept suveniruri borcane cu dulceaţă, compot ori zacuscă. Cererea pentru astfel de preparate a crescut, iar aşa s-a născut în toamna anului 2016 Cămara Moţului, un business care realizează manual produse tradiţionale româneşti după reţete vechi adaptate cerinţelor actuale.

Cristina Nicola este la bază economist, însă s-a specializat în producţia de dulceţuri, siropuri, zacuscă ori zarzava­turi, dar şi caşcaval, produse din fructe şi legume sau lapte adunate de prin Munţii Apuseni ori colectate de la producă­torii din zonă. De primăvara devreme până toamna târziu ea reuşeşte să pună pe rafturile din Cămara Moţului peste 190 de sortimente de produse tradiţionale.

sursa: a1.ro, zf.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Electrica Furnizare îți oferă cele mai simple fluxuri de contractare în piața liberă! Vezi cum poți încheia un contract (P)

Publicat

Electrica Furnizare îți oferă cele mai simple fluxuri de contractare în piața liberă! Vezi cum poți încheia un contract de energie electrică:

Prin Poștă, pentru clienții Electrica Furnizare:

  • Completezi și semnezi „Formularul de selecție ofertă” primit de la noi în plicul cu factura de energie electrică
  • Introduci „Formularul de selecție ofertăîn plicul care nu necesită timbru, primit odată cu acesta
  • Depui plicul la cel mai apropiat Oficiu Poștal
  • Semnezi contractul de furnizare a energiei electrice pe care îl vei primi împreună cu următoarea factură de energie electrică
  • Introduci un exemplar semnat al contractului în plicul care nu necesită timbru, primit odată cu acesta
  • Depui plicul la cel mai apropiat Oficiu Poștal

Online, pentru toți clienții:

  • Pe site-ul https://www.electricafurnizare.ro/contract-online/, selectezi varianta aplicabilă ție: CLIENT NOU sau CLIENT EXISTENT
  • Completezi informații despre locul și estimarea de consum
  • Alegi oferta potrivită, după consultarea simulărilor
  • Completezi și încarci documentele solicitate
  • Primești contractul online

În centrele de relații cu clienții Electrica Furnizare, pentru toți clienții:

  • Vii în agențiile noastre cu actul de identitate
  • Dacă ești client nou, aduci și o factură de energie + o copie a actului legal de deținere a spațiului (sau o declarație pe proprie răspundere)
  • Alegi oferta potrivită, consiliat de un reprezentant Electrica Furnizare
  • Dacă ești client existent, vei fi contactat de noi pentru semnarea contractului
  • Dacă ești client nou, semnezi contractul pe loc, alături de notificarea de schimbare a furnizorului

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în Transilvania, la munte și în celelalte regiuni până în 21 martie. Când va fi cel mai frig, dar și cel mai cald

Publicat

Vremea este într-un proces de încălzire în următoarele zile. Chiar dacă săptămâna aceasta va fi în continuare frig, noaptea și dimineața, după 14 martie temperaturile mai cresc.

Administrația Națională de Meteorologie prezintă prognoza de vreme în regiuni din țară, până în 21 martie.

TRANSILVANIA

În primele zile ale intervalului, până în jurul datei de 12 martie, valorile termice maxime vor fi în general apropiate de cele climatologic specifice perioadei, cu medii de 4-8 grade, dar cele mai scăzute valori se vor înregistra în data de 10 martie.

Pe parcursul nopților, în acest interval, vor fi valori negative în toată regiunea, cu medii de -7…-4 grade.

Apoi, mai ales la sfârșitul primei săptămâni, vremea se va încălzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 8-11 grade și ale minimelor de -2…0 grade.

Spre finalul celei de-a doua săptămâni, deși vor fi variații termice de la o zi la alta, valorile se vor menține apropiate de cele normale pentru pentru această perioadă.

Vor fi precipitații mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, slabe cantitativ, spre sfârșitul primei săptămâni. Probabilitatea pentru precipitații mai însemnate cantitativ va creşte semnificativ după data de 14 martie.

LA MUNTE

Vremea va fi rece la începutul perioadei, când media temperaturilor maxime va fi de -7…0 grade, iar nopţile vor fi geroase, în special la altitudini mai mari.

Din data de 13 martie, vremea se va încălzi, valorile termice diurne urmând a fi de -1…6 grade, iar cele nocturne de -8…-2 grade.

Sfârşitul intervalului de referinţă poate aduce variaţii importante de temperatură de la o zi la la alta, dar estimările indică o probabilitate destul de mare pentru un regim termic apropiat de cel normal în a doua decadă a lunii martie.

În perioadele 9-10 şi 12-13 martie va ninge în cea mai mare parte a zonei montane. Probabilitatea pentru precipitații temporare va fi relativ ridicată şi în cea de-a doua săptămână.

MARAMUREȘ

Până spre sfârșitul primei săptămâni din interval, valorile termice maxime vor fi în general apropiate de cele climatologic specifice perioadei, cu medii de 5-8 grade, cu cele mai mici valori în zilele de 9 și 10 martie.

În același interval, pe parcursul nopților vor fi temperaturi negative, iar media minimelor va fi de -5…-3 grade.

Apoi, mai ales la sfârșitul primei săptămâni, vremea se va încălzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 9-11 grade și ale minimelor de 0-2 grade.

Spre finalul celei de-a doua săptămâni vor fi variaţii termice de la o zi la alta, dar regimul termic se va menține apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Vor fi posibile precipitații mixte, slabe cantitativ, în jurul datei de 11 martie, dar probabilitatea pentru precipitații mai însemnate cantitativ va creşte semnificativ după data de 12 martie.

BANAT

Până spre sfârșitul primei săptămâni, valorile termice diurne se vor situa în general în jurul celor climatologic specifice perioadei, cu maxime în medie de 6-10 grade, cu cele mai scăzute valori în data de 10 martie.

În toată această perioadă, nopţile vor fi reci, cu temperaturi negative, în medie, de -3…-1 grad.

Ulterior, mai ales la sfârșitul primei săptămâni, vremea se va încălzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 12-15 grade și ale minimelor de 1-3 grade.

Spre sfârşitul intervalului de referinţă vor fi posibile variaţii termice de la o zi la alta, dar regimul termic este estimat a fi în general apropiat de cel normal în a doua decadă a lunii martie.

Precipitaţiile, mai ales ploi, vor fi pe arii restrânse şi slabe cantitativ în perioada 9-11 martie, iar probabilitatea pentru precipitații va creşte după data de 12 martie, mai importante cantitativ în intervalul 14-18 martie.

CRIȘANA

Până în jurul datei de 12 martie, valorile termice diurne vor fi apropiate de cele climatologic specifice perioadei, cu maxime în medie de 6-10 grade, cu cele mai mici valori în data de 10 martie.

În acest interval, pe parcursul nopților vor fi temperaturi negative, în medie, de -5…-3 grade.

Apoi, mai ales la sfârșitul primei săptămâni, vremea se va încălzi, temperatura aerului va ajunge la medii ale maximelor de 11-13 grade și ale minimelor de 1-3 grade.

Spre finalul celei de-a doua săptămâni vor fi posibile variaţii termice de la o zi la alta, dar regimul termic va fi în general apropiat de cel normal pentru a doua decadă a lunii martie.

Precipitaţiile, mai ales sub formă de ploaie vor fi pe arii restrânse şi slabe cantitativ în jurul datei de 11 martie, iar probabilitatea pentru precipitații va creşte semnificativ după data de 12 martie, mai importante cantitativ în intervalul 14-18 martie.

MOLDOVA

Primele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o vreme în general mai rece decât ar fi normal în această perioadă, cu medii ale temperaturilor maxime de 3-7 grade şi minime negative, de -6…-2 grade.

Din data de 13 martie, vremea se va încălzi treptat, deteminând valori termice diurne de 8-13 grade şi nocturne uşor pozitive.

Ulterior, după data de 17 martie, deşi vor fi variaţii de la o zi la alta, estimările indică o probabilitate mai mare pentru un regim termic uşor peste cel climatologic specific în a doua decadă a lunii martie.

Până la jumătatea lunii martie, regimul pluviometric va fi deficitar, cu precipitaţii slabe, predominant ninsoare, doar în jurul datei de 10 martie.

În cea de-a doua săptămână a intervalului de referinţă, probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată, în special în perioada 17-19 martie.

DOBROGEA

Intervalul de referinţă va debuta cu un regim termic diurn în general apropiat de cel climatologic specific (maxime de 5-8 grade, în medie), dar cu temperaturi mult mai scăzute în ziua de 10 martie (la amiază 2-4 grade).

În schimb nopţile vor fi reci, cu minime preponderent negative.

Creşterea de temperatură ce se va resimţi din 13 martie va determina o perioadă cu vreme mai caldă decât normal, valori diurne de 12-15 grade şi nocturne de 3- 6 grade, mediat regional.

Estimările pentru ultimele zile ale intervalului indică un regim în jurul celui obişnuit în a doua decadă a lunii martie, dar cu probabilitatea unor variaţii de temperatură relativ mari de la o zi la alta.

Regimul pluviometric va fi deficitar până la mijlocul lunii martie, doar în data de 10 martie fiind de aşteptat precipitaţii locale, predominant ploi. În cea de-a doua săptămână, probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată.

MUNTENIA

Până în data de 12 martie, valorile termice diurne se vor situa în general în jurul celor climatologic specifice, cu maxime în medie de 6-9 grade, iar ziua de 10 martie va fi mult mai rece decât normal.

În toată această perioadă, nopţile vor fi relativ reci, cu temperaturi negative (-5…-1 grad, în medie).

Ulterior vremea se va încălzi semnificativ, temperatura aerului va ajunge la valori maxime de 12-15 grade, iar minimele, mediat regional, vor fi de 1-5 grade.

Spre sfârşitul intervalului de referinţă vor fi posibile variaţii termice de la o zi la alta, dar regimul termic este estimat a fi în general apropiat de cel normal în a doua decadă a lunii martie.

Precipitaţiile (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) vor fi pe arii extinse şi local moderate cantitativ în perioada 9-10 martie, iar probabilitatea pentru precipitații va creşte din nou în intervalul 16-19 martie.

OLTENIA

Primele zile ale intervalului vor fi caracterizate de o vreme în general apropiată de normalul acestei perioade, cu maxime în medie de 8-11 grade şi minime de -3…0 grade (ziua de 10 martie va fi însă mult mai rece decât normal, cu 2-5 grade la amiază, iar în dimineaţa de 12 martie se vor înregistra -6…-2 grade).

Ulterior vremea se va încălzi, temperatura aerului va ajunge la valori maxime de 12-15 grade, iar minimele, mediat regional, vor fi de 1-4 grade.

Spre sfârşitul intervalului de referinţă vor fi posibile variaţii termice de la o zi la alta, dar regimul termic este estimat a fi în general apropiat de cel normal în a doua decadă a lunii martie.

Precipitaţiile (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) vor fi pe arii extinse şi local moderate cantitativ în perioada 9-10 martie, iar probabilitatea pentru precipitații va fi din nou mai ridicată în intervalul 16-19 martie.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

9 martie: Sfinții 40 de mucenici, prăznuiți de Biserica Ortodoxă. Superstiții și tradiții. Ce nu ar trebui să faci astăzi

Publicat

Pe 9 martie, în fiecare an, sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Conform tradiţiei creştine, sfinţii martiri au fost 40, însă după cea geto-dacică au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie.  

De această sărbătoare sunt legate și o serie de tradiții și obiceiuri.

Vezi și Calendar Ortodox MARTIE 2021: Toate sărbătorile religioase importante din prima lună a primăverii, din Calendarul Bisericesc

Cei 40 de mucenici – cine au fost aceștia

Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Aceștia nu erau doar români de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Aflând despre credință lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei rămași să îndure gerul au început să se roage: „Ajută-ne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, ușurează-ne sarcina și alina iuțimea văzduhului, că spre Tine nădăjduim, că să nu ne rușinam și să cunoască toți că ne-am mântuit strigând către Tine”.

Cei 40 de mucenici – semnificații

În urmă acestei rugăciuni s-au petrecut mari minuni: apă lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumina din cer încălzește apă și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.

Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocănele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urmă acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, că să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac.

Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respiră, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, își ia fiul în brațe și merge cu el să-l pună în car. Dacă ii dorea salvarea, trebuia să fie lipsit de credință în Hristos. Meliton moare pe drum, în brațele mamei sale.

Cei 40 de mucenici – tradiții, obiceiuri, superstiții

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice:

  • credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse;
  • obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea;
  • purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită;
  • protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici;
  • efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului;
  • „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat;
  • tăierea primelor corzi de viţă de vie

Cei 40 de mucenici – obiceiuri de primăvară

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului.

Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului.

Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.

În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arăt, iar în dimineață acestei zile plugul era scos în față casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

Măcenicii – copturi rituale ce se oferă de pomană

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Macinicii.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană.

Femeile fac măcenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină.

Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Turta în chip de om și alte obiceiuri

Tot acum se face şi un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an.

Există şi datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, ştiut fiind că numărul 40 se asociază morţilor.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie.

În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Patruzeci sau patruzeci și patru de mucenici?

După tradiția geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credință, că acești sfinți au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștină afirmă că au fost 40 de mucenici.

În București, părticele din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Stradă Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă.

Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbeşte de ziua celor 44 de Sfinţi.

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici a fost dictat de aceștia atunci când erau în lac Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei.

„Așadar, să vă depărtați de orice poftă și rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înșelătoare și neputincioasă, înflorește pentru puțin și îndată se veștejește ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede că începutul. Mergeți mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogăție neîmpuținată celor ce aleargă la El și da că răsplată viață veșnică celor ce cred în El.

Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăință, pentru practicarea adevăratei viețuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieții este neprevăzută. Și chiar de ai cunoaște-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăția credinței, pentru că prin această să ștergi urmă păcatelor făptuite mai Înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi și judecă.

Sârguiți-vă, deci, să fiți fără greșeală în poruncile lui Hristos, că să scăpați de focul cel nestins și veșnic. Căci glasul cel dumnezeiesc strigă: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiți iubirea, căci numai ea singură respectă datoria iubirii frățești și se supune legii lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate